Imbuntirea calitii vieii si rolul asistentului

medical in cazul pacientului cu anemie prin

deficit de vit B12 si acid folic

Cuprins

Motivatia intelegerii temei

Introducere despre boala ca si concept
Cap 1: noiuni de anatomie si fiziologie
Cap.2: Afeciunea: Anemie
2.1 definiie
2.2 etiologie
2.3 tablou clinic
2.4 investigaii
2.5 principii de tratament
2.6 complicaii si evoluie
2.7 rolul asist med.
Cap 3: caz clinic
Bibliografie selectiva

Motivatia intelegerii temei

Mi-am ales aceasta tema din dorinta de a afla mai multe despre aceasta boala
si anume enterocolita acuta la copil.
Cunoasterea unor notiuni generale despre boli este necesara atat pentru
persoanele care doresc sa exercite profesia in domeniul medico-sanitar dar si
pentru cine doreste sa fie informat.
Marile victorii ale omului in lupta impotriva bolilor a facut ca astazi sa ne fie
mai usor in cunoasterea si tratarea lor.
Amintim numai cateva din succesele obtinute care au schimbat esential
evolutia vietii: descoperirea agentilor patogeni, introducerea chimioterapiei, a
antibioticelor, etc.

Introducere despre boala ca si concept

Anemia ii are etimologia in limba greac ,,an-+ ,,aima = fr snge.

Anemiile sunt boli foarte frecvent ntalnite in practica medical; ele apar la cca
6,6% dintre barbai, la cca 12,4 % dintre femei, n procent de 20-50% la copii si
aproximativ la 44% dintre btrnii trecui de 80 ani.
Anemiile sunt caracterizate de o scdere a hemoglobinei sub valorile normale
corespunztoare vrstei, adic :
13,5-20,5 g/dl la copii intre 6 luni si 6 ani
11-14,5 g/dl la copii intre 7 si 14 ani
13-17 g/dl la brbai
12-15,5 g/dl la femei,
sau a numarului de hematii sub valori normale
4,5 milioane eritrocite cu 90% hemoglobin, la brbai

4 milioane eritrocite cu 80% hemoglobin, la femei.

De remarcat, c in mod normal intre nivelul hemoglobinei (Hb) si numarul de

hematii si valoarea hematocritului (Ht) exist o relaie foarte strns. Principala
consecin a anemiei o constituie scderea concentraiei de oxigen n snge.
Deoarece organismul nu-i reduce consumul de O2, scderea O2 n snge este
compensat prin creterea debitului cardiac i a vitezei de circulaie i printr-o mai
bun utilizare a sngelui de ctre esuturi. Compensarea poate fi suficient n
repaus, dar nu i la efort. De aceea apar palpitaii, tahicardie i dispnee. Mduva
hematopoietic este stimulat de anemie. Rspunsul mduvei const n apariia

semnelor de regenerare (reticulocite n numr mare), cu condiia s nu existe o

caren de factori necesare hemotopoiezei (fier, vitamina B12).
Anemiile rezult din ruperea echilibrului dintre distrugerea i producerea
eritrocitelor. Dezechilibrul poate aprea n condiii foarte variate.

Cap 1: noiuni de anatomie si fiziologie

Elementele figurate ale sngelui sunt reprezentate de:

Hematii;
Trombocite;
Leucocitece se mpart n limfocite, monocite, neutrofile, eozinofile, bazofile.
Hematiile
Hematiile reprezint aproximativ 2,3-2,5 litri din volumul sanguin total. Ele pot fi
descrise ca fiind elemente celulare lipsite de nucleu = anucleate, cu form de disc
biconcav, cu diametrul de aproximativ7,5-8,3 m.
n anumite patologii, hematiile i pot modifica dimensiunile (macrocite,
microcite), forma (schizocite, anulocite).
Culoarea este roie-portocalie, aceasta fiind determinat de prezena hemoglobinei.
Prezint o zon central mai palid i cu margini mai intens colorate.
Numrul de hematii este n mod fiziologic de 5.100.000+_ 500.000/mmc la
brbat i de4.600.000+_500.000 la femeie.
Principalul rol al hematiilor este de a transporta oxigenul de la nivel pulmonar la
nivel tisular i de a prelua de aici dioxidul de carbon, ce va fi transportat pn la
nivel pulmonar, unde va fi eliminat.
Hematiile sunt produse la nivelul mduvei hematogene n mod continuu din celule
stem la o rat de 2 - 3 milioane pe secund.
Hemoglobina este proteina transportoare a oxigenului i dioxidului de carbon de la
nivelul hematiilor, i reprezint 95% din aceasta.

Numrul de hematii se poate modifica n sensul creterii sau scderii lor i poate fi
de natur fiziologic sau patologic.
Cauze fiziologice de cretere a numrului de hematii:

Consumul exagerat de oxigen datorit proceselor de cretere de la vrste tinere;

La sexul masculin;
Domiciliul n localiti cu altitudine mare;
Consecutiv efortului fizic;
Prin hemoconcentraie n deshidratare sau emoii.

Cauzele patologice de cretere a numrului de hematii sunt reprezentate de

toate patologiile ce sunt acompaniate de hipoxie tisular
precum tuberculoza pulmonar, insuficiena cardiac etc.
Cauze fiziologice de scdere a numrului de hematii:

Prin hemodiluie, n urma ingestiei unei cantiti exagerate de ap;

La persoanele ce muncesc n medii hiperbare.

Cauzele patologice de scdere a numrului de hematii sunt frecvent ntlnite n

clinic putnd fi cauzate de:

Hemoragii;
Hemoliz;
Anemii de diferite etiologii.

Pentru analiza hemoleucogramei i cunoaterea principalelor boli din patologia

sngelui trebuie cunoscute principalele constante i indici eritrocitari cu rol
major n identificarea modificrilor de la nivel sanguin:
1. Volumul eritrocitar mediu (VEM) ce are valoare normal cuprins ntre 80-94
, o cretere peste94 indicnd macrocitoz, iar o scdere sub
80 indicnd microcitoz. Formul prin intermediul creia se calculeaz VEM
este: Ht*10/E.
2. Hemoglobina eritrocitar medie (HEM) ce are valoarea normal cuprins
ntre 25-32 g, iar formula prin intermediul creia se calculeaz este: Hb * 10/E.
3. Concentraia medie de hemoglobin eritocitar (CHEM) ce are valoarea
normal cuprins ntre32-26 g/dl mas eritorcitar, o scdere a sa sub 30 putnd
indica prezena unei anemii. Formula dup care se calculeaz este: Hb * 100/Ht.
4. Grosimea eritorcitar medie (GEM) ce are valori curpinse ntre 1,7 i 2,5 m,
o cretere a sa peste 2,5 indicnd prezena sferocitozei, iar o scdere sub 1,7
sugernd platocitoz.
5. Suprafaa eritorcitar medie ce are valori cuprinse ntre 120 i 130 m.
6. Indicele de culoare sau valoarea globular are valori cuprinse ntre 0,85-1,15
m, sub 0,85 sugernd hipocromie, iar peste 1,15 hipercomie. Se calculeaz prin
intermediul raportului: Hb% deteminat/Hb% normal.

Leucocitele

Cunoscute i sub denumirea de celule albe, leucocitele sunt definite ca celule

circulante a cror rol principal este protecia organismului. Ele nu sunt localizate
strict la nivel sanguin, putnd fi ntlnite i la nivelul splinei, ficatului i
ganglionilor limfatici. Sunt produse la nivelul mduvei hematogene din acelai tip
de celule stem ca i hematiile. Numrul acestora este la aduli de 6.000-8.000
leucocite/mmc, iar n cazul nou-nscuilor valorile pot ajunge i pn la 12.00020.000 leucocite/mmc, iar la sugari la 9.000-12.000/mmc.

Celulele albe sangvine

Pot apare modficri fiziologice de cretere a numrului acestora n special n:

Sarcin;
Frig;
Efort fizic;

Emoii.

Creteri patologice ale acestora sunt ntlnite n:

Afeciuni inflamatorii acute, subacute i cronice;

Leucemie;
Diabet zaharat;
Neoplazii;
Alergie.

Scderea numrului lor n mod fiziologic se ntlnete n special la persoanele n

vrst, iar n mod patologic n aplazia medular, stres, afeciuni infecioase ce
deprim sistemul imun precum febra tifoid, parotidita epidemic, rujeola, gripa.
Dup aspectul nucleului, leucocitele se pot mpri n leucocite
mononucleare i polinucleare.
Leucocitele mononucleare poart denumirea i de agranulocite datorit absenei
granulaiilor eozinofile, bazofile sau acidofile din citoplasm.
Agranulocitele mononucelare sunt reprezentate de limfocite i monocite,
iar granulocitele polinucleare sunt reprezentate de neutrofile, eozinofile i bazofile.
Limfocitele ndeplinesc de asemenea funcia de aprare, fiind primele ce
reacioneaz la apariia unui antigen, ele ncercnd s caute, s identifice i s se
lege de proteinele antigenului astfel nct acesta s poat fi ndeprtat.
Granulocitele i macrofagele sosesc, nconjoar i distrug antigenul identificat. De
asemenea, realizeaz i ndeprtarea celulelor moarte sau mbtrnite ce nu i mai

realizeaz funcia, dar i a particulelor strine precum praful.

Trombocitele
Trombocitele mai sunt denumite i plachete sanguine i sunt elemente acelulare,
anucelate, avnd un rol foarte important n realizarea proceselor de hemostaz. Se
formeaz la nivelul mduvei hematogene, din aceiai celul stem din care se
formeaz hematiile i limfocitele. O treime din trombocite se gsesc la nivelul
circulaiei splenice, restul gsindu-se n torentul sanguin. Durata de via a unui
trombocit este de aproximativ 8 zile. Distrugerea lor are loc la nivel splenic i
hepatic, dar i la nivelul circulaiei generale.

Cap.2: Afeciunea: Anemie

2.1 definiie
Anemia prin deficit de vitamina B12 reprezinta o afectiune hematologica care
apare in momentul in care nu exista suficienta vitamina in corp. Vitamina B12
(denumita si cobalamina) ajuta la sinteza de eritrocite (globule rosii).
Eritrocitele transporta in corp oxigenul la celule si indeparteaza rezidurile. Fara o
cantitate corespunzatoare de vitamina B12, organismul nu va sintetiza suficiente
eritrocite si astfel celulelor nu li se va furniza oxigenul necesar.

2.2 etiologie

Anemia prin deficit de vitamina B12 apare de obicei cand organismul nu poate
absoarbe aceasta vitamina din alimente. Aceasta se poate intampla daca este
prezenta anemia pernicioasa. In cazul anemiei pernicioase organismul distruge
celulele de la nivelul stomacului care sunt responsabile de absorbtia vitaminei B12:

- pacientul a suferit o interventie chirurgicala pentru indepartarea unei portiuni a

stomacului sau a ultimului segment al intestinului subtire (ileon)
- sunt prezente afectiuni digestive, ca si sprue (denumita si boala celiaca), boala
Crohn, infectii bacteriene si parazitare ale intestinului subtire
- consum cronic de medicamente pentru stomac si pentru ulcer, ca de exemplu
omeprazol (Prilosec) si lansoprazol (Prevacid)
- mai rar se dezvolta in cazul unei diete cu aport inadecvat de vitamina B12.

Persoanele cu risc sunt reprezentate de vegetarieni, varstnici care nu au o

alimentatie variata si de persoanele cu alcoolism cronic.

2.3 tablou clinic

In cazul formelor usoare de anemie prin deficit de vitamina B12, s-ar putea sa nu
apara simptome sau acestea sa treaca neobservate. Unele persoane considera
aceasta afectiune a fi doar rezultatul inaintarii in varsta. Simptomele apar in
timp,de-a lungul anilor pe masura ce cantitatea de vitamina B12 absorbita de
organism se diminueaza si depozitele de vitamina B12 sunt epuizate. Daca anemia
se agraveaza pot fi prezente urmatoarele simptome:

- stare generala alterata

- oboseala
- fotofobie
- aspect palid
- sensibilitate dureroasa, rosiata sau sangerare la nivelul limbii
- pierderea gustului si apetitului alimentar cu scadere in greutate
- tahicardie sau dureri precordiale
- expir diminuat
- concentratia redusa de vitamina B12 cauzeaza afectarea creierului si a celulelor
nervoase. Simptomele determinate de aceasta cauza pot fi primele observate.
Acestea pot cuprinde:

- paralizii sau parestezii (furnicaturi) la nivelul degetelor de la maini si de la

picioare
- tulburari de echilibru si coordonare
- neglijenta
- depresie
- confuzie
- dificultati de gandire si concentrare
- judecata deteriorata si control slab al impulsurilor
- diminuarea sensibilitatii vibratile
- tinitus (tiuituri in urechi)
- dementa, declin al statusului mental care devine suficient de grava ca sa interfere
cu activitatea zilnica.

2.4 investigaii

Daca este suspectata anemia prin deficit de vitamina B12, medicul va efectua un
examen obiectiv complet si o anamneza detaliata in legatura cu antecedentele
medicale personale si cu simptomele prezente. Se vor efectua diferite analize
sanguine, ca de exemplu:

- hemoleucograma - acest test furnizeaza informatii importante despre tipul si

numarul de celule sanguine. Prezenta unui numar scazut de eritrocite reprezinta un
semn de anemie. Anemia prin deficit de vitamina B12 determina sinteza unor
eritrocite de dimensiuni mai mari decat in mod normal, denumite si macrocite
(adica "celule mari") sau celule mari imature (anemie megaloblastica)

- testul cu homocisteina si acid metil malonic. Nivelul acestei substante in sange

creste pe masura ce nivelul de vitamina B12 diminueaza. Aceste teste pot fi mai
sigure pentru diagnosticul deficitului de vitamina, decat pentru testarea
concentratiei de vitamina B12
- testul cu vitamina B12 utilizat pentru a masura nivelul acestei vitamine in
sange. Totusi, multe persoane cu acest tip de anemie au un nivel normal de
vitamina B12 in sange in momentul testarii
- testul cu acid folic acidul folic reprezinta alt tip de vitamina B12. Unele
persoane prezinta asociat anemiei cu deficit de vitamina B12 si anemie cu deficit
de acid folic, ambele afectiuni cauzand simptome similare
- testul cu lactat dehidrogenaza lactat dehidrogenaza reprezinta o enzima intalnita
in mod normal in cantitati reduse in diferite tesuturi ale corpului, inclusiv in sange.
Un nivel sanguin crescut de LDH coroborat cu rezultatele altor investigatii ajuta in
sustinerea diagnosticului de anemie prin deficit de vitamina B12
- teste pentru detectarea prezentei diferitelor tipuri de anticorpi ajuta in
diagnosticul anemiei pernicioase
- testul Schilling este un test urinar care poate fi utilizat pentru diferentierea
anemiei pernicioase de alte cauze de anemie. Totusi, aceste teste sunt rareori
efectuate deoarece este dificil de manipulat si de folosit o substanta radioactiva.
- prezenta anemiei pernicioase poate creste riscul de a dezvolta cancer de stomac.
Daca este prezenta anemia pernicioasa, trebuie consultat medicul fiind necesar
screening-ul pentru cancerul de stomac.

2.5 principii de tratament

Anemia cu deficit de vitamina B12 este tratata prin tratament substitutiv cu doze
crescute de vitamina B12. Dupa ce nivelul de vitamina B12 revine la normal,
organismul va sintetiza mai multe eritrocite si simptomele vor disparea. Totusi,
majoritatea persoanelor necesita tratamentul suplimentar pentru tot restul vietii
pentru a preveni recidiva bolii. Se recomanda aceasta deoarece cauza cea mai
frecventa de deficit de vitamina B12 este reprezentata de absorbtia redusa de la
nivelul intestinului. Daca se opreste tratamentul substitutiv concentratia de
vitamina B12 va scadea din nou.

La inceput se incepe cu doze mari de vitamina B12 (100-1000 mcg). Dozele sunt
in mod obisnuit administrate zilnic sau saptamanal si apoi o doza la trei luni.
Uneori medicul recomanda utilizarea unor doze mari (1000-2000 de mcg zilnic).
Majoritatea persoanelor prezinta o ameliorare a simptomelor din primele zile ale
inceperii tratamentului. Daca alta afectiune interfereaza cu capacitatea
organismului de a absorbi vitamina B12, medicul va trata afectiunea asociata
concomitent cu deficitul de vitamina B12. De exemplu o enterita bacteriana
(infectie bacteriana a intestinului) poate fi tratata cu antibiotice. Deseori anemia cu
deficit de vitamina B12 este diagnosticata doar in formele moderate sau severe,
deoarece anemia are un debut insidios (lent, treptat) si simptomele pot fi subtile.
Formele grave de anemie, pot necesita transfuzii de sange. Varstnicilor carora li sau administrat transfuzii sanguine trebuie sa li se acorde o ingrijire speciala pentru
a evita insuficienta cardiaca si edemul pulmonar.

Tratamentul poate sa nu amelioreze complet simptomele datorate afectarii

creierului si celulelor nervoase.
Medicul va verifica cantitatea de vitamina B12 dupa cateva luni pentru a se asigura
ca tratamentul este eficient. Trebuie administrat tratamentul medicamentos sau
injectabil conform sfatului medicului pentru a se asigura ca afectiunea nu reapare.
Majoritatea oamenilor au nevoie sa-si administreze tratamentul medicamentos sau
injectabil pentru tot restul vietii.

O alta forma de tratament este reprezentata de vitamina B12 sub forma de spray
nasal (Nascobal). Totusi, spray-ul nazal este mai scump decat fiolele sau tabletele
si nu este folosit in mod obisnuit. Pentru imbunatatirea starii de sanatate se poate
recurge la o dieta variata, care sa cuprinda carne, lapte, branza si oua, care
reprezinta o sursa buna de vitamina B12. De asemenea se recomanda consumul de
alimente care contin acid folic, un alt tip de vitamina B. Acestea
cuprind vegetalele cu frunze verzi, citricele si cerealele integrale.
Nu se recomanda consumul de alcool pe durata tratamentului deficitului de
vitamina B12. Alcoolul interfera cu capacitatea organismului de a absorbi vitamina
B12.
De retinut!
Forma standard de tratament pentru anemia cu deficit de vitamina B12 este
reprezentata de fiole de vitamina B12 administrate injectabil intramuscular. Pentru
multe persoane insa, tratamentul medicamentos in doza crescuta poate fi la fel de
eficient ca si tratamentul injectabil. Tabletele sunt mai ieftine si mai confortabil de
administrat. Daca s-a administrat tratament injectabil anterior, pacientul poate cere

medicului sa-i schimbe tratamentul injectabil cu cel oral. Vor fi necesare teste de
urmarire pentru a se asigura ca organismul absoarbe vitaminele din tablete.
Tratament ambulatoriu
In cazul anemiei cu deficit de vitamina B12 se pot lua cateva masuri pentru a
imbunatati starea de sanatate:

- se recomanda o dieta variata care furnizeaza o cantitate suficienta de vitamina

B12 pentru nevoile organismului. Daca nu se consuma nici un aliment de origine
animala (incluzand carne, lapte, branza si oua) se poate prelua vitamina B12
consumand alimente imbogatite cu aceasta vitamina sau prin administrarea
tabletelor ce contin vitamina
- se recomanda consumul de alimente care contin acid folic (folati), alt tip de
vitamina B12. Este importanta instituirea dietei in mod particular dupa inceperea
tratamentului pentru anemia cu deficit de vitamina B12. Alimentele care contin
acid folic cuprind vegetalele cu frunze verzi, citricele si cerealele integrale
- evitarea consumului de alcool in timpul tratamentului pentru deficitul de vitamina
B12. Alcoolul interfereaza cu capacitatea organismului de a absorbi vitamina B12.

Daca se descopera un nivel sanguin scazut de fier, sunt necesare administrarea de

suplimente ce contin fier.
Daca s-a administrat tratament injectabil sa se consulte medicul daca se poate
substitui cu tratamentul medicamentos. Pentru multe persoane tratamentul
medicamentos cu doze mari de vitamina B12 (1000 2000 mcg/zi) poate fi la fel
de eficient ca si tratamentul parenteral. Tabletele sunt mai ieftine si mai confortabil

de administrat. Va fi necesara efectuarea de teste pentru a se asigura ca organismul

absoarbe vitamina continuta in tablete.

Daca se recomanda tratamentul injectabil, pacientul poate invata sa-si faca singur.
Medicul poate instrui pacientul cum sa depoziteze tabletele si unde sa-si
administreze injectiile. Daca pacientul nu este dispus sa-si faca singur injectiile, un
membru al familiei poate invata sa efectueze injectiile. Este necesara administrarea
tratamentului injectabil sau medicamentos conform sfatului medicului pentru a
evita recidiva deficientei. Majoritatea bolnavilor necesita administrarea
tratamentului medicamentos si a celui injectabil pentru tot restul vietii.

2.6 complicaii si evoluie

Daca pacientii nu sunt tratati timpuriu in evolutia bolii complicatiile neurologice
pot deveni permanente. Anemia severa poate determina insuficienta cardiaca
congestiva sau precipita insuficienta coronariana. Incidenta adenocarcinomului
gastric este de trei ori mai mare la acesti pacienti fata de populatia generala.
Periodic este indicata efectuarea unei gastroscopii.
Prognostic
Recunoasterea precoce si tratamentul pentru anemia pernicioasa garanteaza o
durata a vietii normala si fara complicatii.
Tratamentul intirziat permite progresia anemiei si a complicatiilor neurologice.
Leziunile neurologice si mentale pot deveni ireversibile fara terapie.

2.7 rolul asist med.

- Internarea bolnavului
Internarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului;
el se desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor
oameni strini.
Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie.
Bolnavii internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de
internri, unde se completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate
ale bolnavului.
Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege
datele anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie,
stabilind diagnosticul prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii
bonavului n seciile de spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul
de garda, asisten medical ajut bolnavul s se dezbrace.
Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n
secie, asisten medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ
tegumentele i fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie
(dac acesta nu poate), apoi l conduce n camera de mbrcare unde l ajut s se
mbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).
Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea
nmagazinrii, eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la
nevoie i hainele vor fi supuse deparazitrii).

Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint

celorlali pacieni, l informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a
spitalului i l ajut s se aeze n patul pregtit cu lenjerie curat.
Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia
de temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar
datele obinute le noteaz n foaie de observaie.
Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i
asupra ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le
numrul salonului n care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.
Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint
un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medicosanitar.
- Asigurarea conditiilor de mediu
-Confortul
Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare
care s le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic.
Seciile cu paturi, cu ceea ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib
un aspect plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien,
cerinele estetice i de confort.
Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau
sud-vest. Paturile distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii.
-Aerisirea

Se face prin deschiderea ferestrelor diminea dup toalet bolnavului, dup

tratamente, vizit medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul.
Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.
Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut
obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii
superioare.
Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel
puin din suprafa salonului.
nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz
continuu cu termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o
temperatura de 18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.
Linitea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai,
pentru c pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor
terapeutic foarte important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel
obinuit.

-Asigurarea igienei
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile
acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena
bolnavului.
Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea
apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .
Toalet pacientului poate fi :

- zilnic pe regiuni ;
- sptmnal sau baia general
n funcie de tipul pacientului acesta :
- nu are nevoie de ajutor ;
- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;
- are nevoie de ajutor parial ;
- necesit ajutor complet .
Obiective :

ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i

impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare;
deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;
nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ;
producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea
anticorpilor ;
linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ;
se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ;
se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor
se izoleaz bolnavul de anturajul sau ;

 se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii

lenjeriei, a patului i a bolnavului pentru a preveni escarele ;
bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ;
se descoper progresiv numai partea care se va spal ;
se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a nu se scurge ap
n pat sau pe bolnav ;
se spunete i se cltete cu o mna ferm, fr brutalitate pentru a
favoriza circulaia sanguin ;
ap cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este
nevoie, fr a se las spunul n ap ;
se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i
axile
se imobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz
zonele predispuse escarelor;
ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit, uscat ;
se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe care o
splm .

-Alimentatia bolnavului
Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale
pentru a putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de
masticaie. n funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:

 activ
pasiv
Alimentaia pasiv
se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat
sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura
deglutitia;
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ;
se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;
se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i
se introduce n gur ;
asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ;
verific temperatura alimentelor ;
i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile
de deglutitie ale pacientului ;
este ters la gur, i se aranjeaz patul ;
se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot
contribui la eventualele escare ;
acoper pacientul i aerisete salonul;

-Pregtirea bolnavului pentru explorri

-Pregtirea psihic a bolnavului:
Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l
ajut; crearea climatului favorabil; atitudinea apropiat constituie factorii
importani ai unei bune pregtiri psihice.
n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical trebuie s
lmureasc bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s
reduc la minimum durerile.
Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde
ncrederea n noi.
Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:
Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns
dezvelirea parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la
gtul bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de
simptome importante.
Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria de
spital. mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee
pentru a nu provoca dureri.
-Supravegherea bolnavului
-asisten va vizit bolnavul ct mai des, chiar fr solicitare;
-va urmri i not manifestrile patologice cum sunt: hemoragii, manifestri
de comportament, contracii sau convulsii i le va raporta medicului;

-va not volumetric eliminrile de lichide;

-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin i o va not n
F.O.;
-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipaie va face clism
evacuatoare.

-Administrarea tratamentului
Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz
recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea
intravenoas cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple
nepturi. De asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite
automedicaia.

Monitorizarea funciilor vitale i vegetative

a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe
un

plan

osos(arter

radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa

posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de
numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n
continuarea policelui.

Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la

mn dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei
degete pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se
realizeaz cu ajutorul policelui care mbrieaz antebraul la nivelul
respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie
orizontal socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.
Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran
stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc
olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul
parei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv
aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot
arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea
indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se
continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine
valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n
care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de
culoare roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se
unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140

mmHg iar tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.

c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a
explic tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe
torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face
prin simpl observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la
normal.
Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal
reprezentnd dou respiraii.
Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18
respiraii/minut.
d. Diureza
Pentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui
pacientul s urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate
vor fi bine acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de
fermentaie.
Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect
bilanul circulaiei apei n organism.
Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 12001800 ml/24 de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.

Externarea pacientului
Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie
o preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.
Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat
externrii, se pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite
poriuni ale corpului.
n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de
externare efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri
suplimentare, dac bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic
i, prin atitudinea s, s arate bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn
n momentul cnd acesta prsete spitalul.

Cap 3: caz clinic

CULEGERE DE DATE

DATE GENERALE

NUME: IVAN
PRENUME: ANDREEA EMILIA
SEX: FEMININ
VARSTA: 28 ANI
DOMICILIU: GALATI, STRADA.GH.DOJA, BL.1A AP58
PROFESIE : CONTABILA

ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale

-tata(decedat)-ulcer gastric
-mama HTA

 personale-fiziologice:PM=14 ani, durata menstrelor=5zile,

nr.sarcini=2, nr nasteri=1, avorturi=1
-patologice: Ulcer gastric necontrolat
DIAGNOSTIC CLINIC :

Anemie prin deficit de B12

Ulcer gastric sangerand

MOTIVELE INTERNARII:
- stare generala alterata, ameteli
- tahicardie
- dureri epigastrice
- hematemeza,
- melena
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsa de 28 ani , cunoscuta cu probleme digestive (ulcer gastric
sub tratament intermitent), se interneaza pentru stare generala alterata,
ameteli,dureri epigastrice insotite de hematemaza si melena.
PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii generale

- riscul alterarii circulatiei

- anxietate
- disconfort- durere

Diagnostic de

Obiective

Interventii

Evaluare

nursing

1.Alterarea starii
generale datorita

Pacienta sa
fie echilibra-

Starea de anexitatea
Calmez pacienta, o asez intr-un
salon cu bolnavi, cu un nivel

a disparut si
bolnava prezinta

vertijului si adinamiei
-ta psihic, sa

ridicat si plini de optimism.

nanifestata prin

dispara starea

o stare de bine.
Ajut pacienta sa isi recunoasca

anexitate.

de anexitate

anexitatea si sa o combatem

si sa fie com-

vertijul a dispadistagandu-i atentia de la boala.

-batut

rut si prezinta o
Diminuez stimuli care ar putea-o

Pacienta sustine ca

vertijul si

deranja. Aerisesc salonul

conditie fizica

adinamia.

asigurandu-i o stare de confortmai buna.

si asigur conditii de odihna.

2. Riscul alterarii cir-Reechilibrarea

Administrez pacientei trata-

culatiei si respiratieihidroelectrolitricamentul
a
prescris de medic :
din cauza compli- a pacientei si

Pacienta relateaza
ca respecta indicatiile in

plasma si solutii perfuzabile legatura

suplinirea pierde Schimb lenjeria de corp

nifestate prin

rilor prin hemate-si de pat de cate ori este nevoie.

medicale

tahicardie,hipotensi-meza si melena. Asigur conditii corespunzatoare

de temperatura mediului.

transpiratii reci.

Ajut pacienta sa isi efectueze

toaleta corporala.

indicatiil

primide de catre cadrel

catiilor bolii ma-

une arteriala,

cu

3.Perturbarea

Pacienta sa

Combat varsaturile cu ajutorul Pacienta prezinta

somnului datorita

aiba un somn

tratamentului prescris de medic.

un somn odihnitor.

nelinistii si anexitatiiodihnitor.

Invat pacienta tehnici de relaxare,

manifestata prin

exercitii respiratorii inainte de

insomnie.

culcare. Asigur un mediu

ambiant, linistitor fara zgomote.
Se vor administra sedative la
indicatia medicului.

4.Disconfort din

Ameliorarea dure-Asigurarea repausului fizic al Durerile se amelioreaza

cauza durerilor epi-rilor.

pacientului si prin administra- dar nu dispar in totalitate.

gastrice datorate ulce-

rea medicatiei indicate de

rului gastric.

medic

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data

Puls

Resp

T.A.(mmHg) T(C)

2009
10.06

11.06

12.06

13.06

14.06

15.06

82

19

81

20

80

17

75

18

76

18

79

18

72

19

65

18

76

18

72

17

80

17

78

18

95/60

36,6

Diureza(ml/zi

Scau

1000 ml

1100ml

950 ml

1150ml

1100ml

1200ml

36,4
100/65

37,5
37,2

100/65

36,5
36,8

105/70

36,4
37

110/70

36.5
36,7

120/75

36.5
36.7

EXAMENE DE LABORATOR
Examen cerut

Mod de recoltare

VSH

0,4 ml citrat de VSH=10/1h

Na3,8%,1,6

ml

sange
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite

Inteparea

Rezultate

=20/2h

pulpei L=8800

degetului,2ml
sange pe cristale
de EDTA

Hematocrit

Valori normale
VSH=1-10/h
VSH=7-15/2h
L=4200-8000mmc

Hb=7,5g/dl

Hgb=14-16g/ml

T=150000/mmc

T=150-

Ht=33,2%

400000/mmc
Htc=40-45%

Fibrinogen

0,5ml citrat de Na F=180mg%

F=200-400mg%

3,8%,4,5 ml sange
Glicemie

2ml sange pe 4 mg G=110mg%

G=80-120 mg%

florura de Na
Uree
Acid uric

5-10 ml sange prin U=27mg%

punctie venoasa

Creatinina
Transaminaze

A.U=2,67mg%

A.U.=2-6mg%

C=0,92mg%

C=0,6-1.2mg%

5-10 ml sange prin GOT=30

punctie ven.

U=20-40MG%

GPT=31,3

GOT=14-46U/l
GPT=9-52U/l

Test Hemocult

Pozitiv

Endoscopie digestiva

Prezenta a nume-

superioara.

roase eroziuni
ulce-roase, sangerande, la nivelul
stomacului pe
mica curbura.

REGIM ALIMENTAR
pentru corectarea anemiei:
Alimente permise:
- ficat, rinichi, peste, oua(in special galbenus), branza
- fructe bogate in vitamina C
- legumele cu frunze verzi cum este spanacul, varza,
- cerealele integrale, painea si cerealele fortificate,
- stridiile,
- avocado,
- ridichiile,
- dovleacul,
- piersicile, prunele, prunele uscate, stafidele

VN= Negativ

- soia.

Pentru ulcerul gastric:

- Carne slaba proaspata de pui, vitel, vita, curcan, iepure: fiarta, gratar, fripta,
- Peste alb slab (salau, stiuca)
- Oua fierte moi, ochiuri in apa, omleta in aburi
- Paine alba veche de o zi sau pesmet, paste fainoase, orez, gris
- Gelatine, sufleuri, tarta de fruce, fructe coapte in cuptor
- Sucuri proaspete de fructe sau compoturi neindulcite

Fisa tehnica-tehnica punctiei venoase

Definitie : Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin
intermediul unui ac de punctie.
Scopul punciei poate fi:
explorator- recoltarea sangelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice si bacteriologice
terapeutic- administrarea unor medicamente sub forma de injectie sau
perfuzie intravenoasa
recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
executarea transfuziei de sange sau derivate de ale sale
sangerare 300-500 ml in edemul pulmonar acut si hipertensiunea intrapulmonara

Locul punctiei :
venele de la plica cotului (bazilica si cefalica) unde se formeaza un M venos
prin anastomozarea lor
venele antebratului
venele de pe fata dorsala a mainii
venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic).
Pregatirea punctiei :
materiale
de protectie, perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza
pentru dezinfectarea tegumentului
instrumentar si materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10mmin functie de scop, seringi de capacitate- in functie de scop, pense, manusi
chirurgicale, tampoane
alte materiale- garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru
gradat, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala
(materialele se vor pregati in functie de scopul punctiei)
pacientul
pregatirea psihica- se informeaza asupra scopului punctiei
pregatirea fizica- pentru punctia de la venele bratului, antebratului :
se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care
executa punctia (decubit dorsal)

se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice

circulatia de intoarcere la nivelul bratului
se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima
se dezinfecteaza tegumentele
se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l
astfel incat sa opreasca circulatia venoasa, fara a comprima artera
se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente
Executia punctiei :
Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza langa pacient.
-se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana
dreapta, intre police si restul degetelor
-se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumenutul- in directie oblica (unghi de
30 grade), apoi peretele venos- invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul
inainteaza in gol.

-se schimba directia acului 1-2cm in lumenul venei

-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratia cu seringa

Fig.7. Tehnica punctiei venoase

-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase : injectare

medicamente, recoltarea sangelui, perfuzie
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii, prin desfacerea
garoului si a pumnului
-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a
acului si se retrage brusc acul
-se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
-se face toaleta locala a tegumentului

-se schimba lenjeria daca este murdara

-se asigura o pozitie comoda in pat
-se supravegheaza pacientul
Accidente :
-hematom (prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos):se retrage acul si
se comprima locul punctiei 1-3 minute
-strapungerea venei (perforarea peretelui opus) se retrage acul in lumenul
venei
-ameteli , paloare, lipotimie se intrerupe punctia, pacientul se aseaza in
decubit dorsal si se anunta medicul

Bibliografie selective

1.Principiile medicinei interne- Harrison, editia 14 in limba romna,

2.Anatomia si fiziologia omului-I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medical 1964
3. Anatomia si fiziologia omului compediu, Editura Corint
4.Urgene medico-chirurgicale- Lucreia Titirc - Editura Medical,Bucureti 2002
5.Medicin intern pentru cadre medii - Corneliu Borundel, editura All, vol.2
6.Tehnica ingrijirii bolnavului-Carol Mozes editura Medical 2002

7. Ghid de nursing -Lucreia Titirc

8. ngrijiri speciale acordate bolnavilor -Lucreia Titirc