Sunteți pe pagina 1din 127

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

”...............................”

LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
BRONȘITĂ CRONICĂ ACUTIZATĂ

Coordonator:

Absolvent:

– 2016 –
Motto:
”Pentru a fi desăvârșită
arta și meșteșugul medicinii trebuie
să izvorască din dragoste.”
.

Paracelsius.
Scopul și motivația

Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din


literatura de specialitate.
Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză, având ca suport următoarele motive:
• primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare personală corectă, bazându-se și pe
sintagma: “un om informat este un om prevenit !” . De aceea doresc să știu exact simptomele,
modurile de tratament și profilaxia bolii;
• al-doilea motiv este faptul că direct sau indirect, foarte mulți oameni au fost afectați de această
boală și orice individ trebuie să fie conștient că datorită viciilor, neglijenței sau indiferenței
contribuie la agravarea bolii și implicit la prelungirea duratei de vindecare și a perioadei de
convalescență;
• ultimul motiv ar fi acela al informării societății, lucrul acesta poate reuși doar în măsura
disponibilității celorlalți de a afla cât mai multe despre boală.
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
A APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor
dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat din procesele metabolice din
organism. Aparatul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plămâni, drept și stang.
Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni
diferențiindu-se :
 a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală);
 b-căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii);

fig.1Aparatul respirator

4
Căile respiratorii :
Cavitatea nazală cuprinde două etaje:

Fig. 2 Cavitatea nazală

-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;


-unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip respirator;

Fig. 3 Faringele

Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă funcție, respiratorie și
digestivă.

5
Fig. 4 Laringele

Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra traheei, predominând
sub piele.
Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic)
și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și cuneiforme).

Fig. 5 Traheea

Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric în
lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase, în
formă de potcoavă.
Peretele traheei este format din 2 tunici:
- externă - se află țesutul conjuctiv
- interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,
având și celule care secretă mucus.

6
Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare. Sunt
reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal
până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.
Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și calibru.

Bronhia principală dreaptă

Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea stângă, are o lungime de 2-3
cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru mai mare, iar traiectul ei spre plămân
este mai apropiat de verticală.
Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia dreaptă.

Bronhia principală stângă

Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o lungime de 4-5 cm, cu
un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de
orizontală.
Bronhiile principale intră în componența pediculului pulmonar:

Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.


La nivelul pedicului pulmonar ele vin în raport cu artera pulmonară, cu venele pulmonare, cu
vasele bronșice și cu nervii care formează plexul pulmonar.
Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom deosebi două feluri de
raporturi:
 comune cu pediculul ;
 proprii fiecărei bronhii.
1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în hil.
- în afara hilului: bronhilile deci și pediculul pulmonar sunt în raport cu artera pulmonară, venele
pulmonare, arterele bronșice.
- în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei ramuri ale arterei pulmonare
și de venele pulmonare, formând trei perechi de pediculi secundari(lobari).
2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din vecinătatea acestora,
făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar.

7
Bronhia dreaptă vine în raport:

- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;


- posterior, cu marea venă azygos;
- superior, cu cârja mare a venei azygos;
- inferior, cu pericardul și atriul drept.

Bronhia stanga vine in raport:

- în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar;


- posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng;

- superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng;

- inferior cu pericardul și atriul stâng.

Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșicale aortei toracice. Venele sunt
reprezentate prin venelebronsice, care se varsă în marea și mica venă azygos.
Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.
Inervatia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar posterior.
Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel provin de la nervul vag
10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.

Fig.6 Traheea și Bronhiile


Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă din ramificarea
bronhiilor principale.

8
Fig.7 Arborele bronșic

Bronhiile principale se ramifică în:


• Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari
• Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele pulmonare;
• Bronhiolele terminale;
• Bronhiolele respiratorii;
• Ductele alveolare terminate cu alveole;
Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează acini pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.

Arborele bronșic drept

Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri (reprezintă bronhii de gradul
II):
Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor 3 segmente
pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III).
Trunchiul bronhic intermediar - dă naștere la două bronhii lobare .
Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare, repartizate segmentelor
corespunzătoare ale lobului mijlociu ;
Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii segmentare, repartizate segmentelor
pulmonare ale lobului inferior.
9
Arborele bronșic stâng

Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):


Bronhia lobară inferioară;
Bronhia lobară superioară;
Bronhia lobară superioară se împarte în :
1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei bronhii în segmentele: apical,
posterior și anterior .
2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în segmentele: lingual, superior și inferior.
Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din ce în ce mai subțiri (gradul IV),
ajungând la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă instanță, se formează bronhiile
intralobulare, bonhiile terminale și bronhiile repiratorii, care se termină cu acini pulmonari .
Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la interior din
următoarele formațiuni:
• O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede, așezate oblic; sub
acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive .
• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din celule ciliare; la
acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice.
Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să primească aerul inspirator.
Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale arborelui bronșic, bronhiile
lobare segmentare și ramificațiile acestora până la bronhiile intralobulare, au în structura peretelui
și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă, formând teaca fibrocatilaginoasă .
Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în bronhii cu țesut
cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos, numite și bronhiole .

10
Plămânii

Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre organism și
aerul atmosferic . Ei sunt în număr de doi, unul stâng și altul drept, așezați în cavitatea toracică,
având fiecare o cavitate pleurală proprie.
Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită mediastin.

Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern (anterior), coloana vertebrală toracală
posterior și pleurele mediastinale.
Pleura prezintă o foiță parietală, care aderă la pereții viscerelui și o foiță viscerală care aderă la
plămân. Ele delimiteaza o cavitate pleurală, în care se găsește lichid pleural, secretat de celulele
epiteliului pleural. Acest lichid are rol în mecanica inspirației. Greutatea plămânului reprenzintă,
indiferent de vârstă , a cinzecea parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât
cel stâng.
La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Forma plămânilor este
asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.

Fig.8 Plămânii

11
Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl conțin cei doi plămâni, este de
aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plămânului diferă cu vârsta .
Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor lobulari a particulelor
de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă –cenușie, cu mici pete negricioase.

Configurația externă: unui plămân i se descriu:


 un vârf
 baza
 trei fețe
 trei muchii
Vârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice, depășind cu 5 cm coasta I și
cu 2,5 cm clavicula.
Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-se pe burta diafragmului ,
după care se mulează.
Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale:
ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în parte posterioară.
• Fața costală: este în raport cu coastele.
• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân, spre mediastin.
• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în raport cu fața superioară a diafragmului.
• Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la plămânul stâng, incizura cardiacă( patul
inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă, lingura.
• Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal.
• Marginea inferioară: reprezintă circumferința bazei plămânului.
Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt niște șanțuri profunde, scizuri, care
împart plămânul în lobi.
Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală, care determină trei lobi: superior,
mijlociu și inferior;
Plămânul stâng are numai o scizură, scizură oblică, care îl împarte în doi lobi, superior și inferior.
Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a arterei pulmonare, ramurile
lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice, limfatice și nervii proprii.
Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de aceea s-a introdus
alături de noțiunea de lob, ca și la ficat și notiunea de segment sau zonă pulmonară, care se
bazează pe autonomie anatomică, bronșică, vasculară și nervoasă.
Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică (patalogică și
chirurgical) care formează lobul pulmonar.

12
Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară, vase și nervi ai
segmentului respectiv.

Structura plămânului drept :

• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau apico-posterior, căci au un
trunchi bronșic de origine comun; anterior; lingular–superior; lingular–inferior . Ultimile două
segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept.
• Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-bazal; latero-bazal,
postero-bazal.
La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste 60% din cazuri, segmentul
medio-bazal, care corespunde, pe fața mediastinală, impresiunii cardiace, care este mai adâncă la
plămânul stâng, din cauza poziției inimii.
Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a plămânului care intră în
constituția segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spațial au și ei
ca și segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia lobulară și baza spre suprafața
plămânului. Baza lor are formă poligonală .
Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri, formați din țesut
conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În aceste septuri, pe lângă celulele conjunctive,
fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și rețeua de vene colectoare, care,

13
în traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare.
Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt cele care înglobează
particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar este format la rândul său din
acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare, după cum urmează:
Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un perete sau țesut
cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramifică, în lob încă de 3-4 ori, dând
naștere, ca ultime ramificații, bronhiolelor terminale. Ele se numesc bronhiole terminale pentru
că sunt considerate ultimile ramificații ale arborelui bronșic, cu rol de conducere a aerului. De la
nivelul lor pleacă componenta respiratorie a arborelui bronșic .
Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase, care
prezintă din loc în loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a canalelor


alveolare, care provin dintr-o bronhiolă terminală, plus alveolele corespunzatoare. Peretele sacilor
alveolari este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare.
În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o suprafață totală evaluată în medie la 70
m2, corespunzând unui volum de aproximativ 4 l.

Vascularizația și inervația plămânului

Plămânul are o dublă vascularizație :


- una funcțională;
- alta nutritivă.

14
Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer și sânge, formează
ceea ce se numește mica circulație a organismului . Acesta începe cu artera pulmonară, care
pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonară aduce de la inimă sânge venos, încărcat
cu oxigen.
După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din rețeaua capilară a alveolei prin
vene, care în drumul lor spre hilul pulmonar, formează trunchiuri tot mai mari și în ultimă
instanță câte două vene pulmonare (superioară și inferioară )pentru fiecare plămân. Acestea după
ce străbat pediculul pulmonar, ajung la baza inimii unde se deschid în atriul stâng.

Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a organismului și este formată de arterele și


venele bronșice. Arterele bronșice pleacă din partea superioară a aortei descendente toracice și
obișnuit, sunt două pentru plămânul stâng și una pentru cel drept .
Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor respiratorii, cărora le aduc
sânge oxigenat și substanțe nutritive, creând ramuri pentru pereții vaselor pulmonare.
Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care însoțesc bronhiolele
respiratorii și ramurile arterei pulmonare.
Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este adunată de trunchiuri colectoare,
care merg la ganglionii bronho pulmonari, ai hilului și ai bifurcației traheobronșice iar de aici la
ganglionii paratraheali.
De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și vărsată în canalul
toracic în stânga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, în trunchiul limfatic drept.

15
Inervația plămânului

Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior și altul posterior.
Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele simpatice din
ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci.
Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele bronșic și alveolele
pulmonare.
Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați schimburilor
gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție, fagocitară și respiaratorie. Suprafața totală a
acestora este de 20 m2.
În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.

Respirația

Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și aportului de oxigen
către celulele organismlui. Centrul respirator se găsește în bulbul rahidian. Dacă organismul poate
rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 3-4 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai
mult de câteva minunte.
Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și hisular.
• Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei
alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar în sânge iar CO2 în sens invers;
• Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de aport și eliminare și
țesuturi care consumă O2 și eliberează CO2 ;
• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase, respirația internă.

16
La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2 produsul rezidual al catabolismului este
eliminat.
Frecvența normală a respirașiei este de 12-16 resp/min .
Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea expansionării cutiei toracice in
inspir și expir.

Ventilația

Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și exprirație care reprezintă


deplasarea unui volum de aer.
• În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în O2 și practic
lipsit de CO2 .
• În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și bogat în Co2.
Inspirația

Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită contracției
mușchilor inspiratori.
Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a diafragmei care
coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm, coborârea cu un cm a cupolei diafragmatice mărește
dimensiunea cutiei toracice.
Expirația

Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de


repaus, nu datorită contracției anumitor mușchi, ci din cauza relaxării musculaturii inspiratorii.
Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai sunt în stare de tensiune se
retractă .
În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer bogat în O2 și
același volum de aer părăsește plămânul prin expirație.

17
CAPITOLUL II
PREZENTAREA TEORETICA A BOLII
BRONSITA CRONICA ACUTIZATA

II. 1. DEFINITIE

Bronsita cronica acutizata se caracterizează prin obstrucția căilor aeriene, care este
progresivă, incomplet reversibilă și asociază un răspuns inflamator anormal la nivel pulmonar la
particule toxice și gaze. Această obstrucție a căilor aeriene se datorează unei combinații de leziuni
inflamatorii ale căilor respiratorii si ale parenchimului pulmonar.

II. 2. ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

În România, conform unui studiu realizat în 2008 de Societatea Româna de Pneumologie


și CPSS, exista la acea dată cel puțin 1 milion de cazuri de bronsita cronica acutizata, iar accesul
la serviciile medicale era în continuare redus (< 50% dintre pacienți beneficiasera de o
spirometrie în ultimul an).
La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc pentru bronsita cronica acutizata este
consumul de tutun sub formă de țigarete. Alți factori de risc sunt pulberile industriale și noxele
chimice existente în mediul de lucru, ca și fumul produs prin arderea combustibililor biologici:
cărbune, lemn sau gunoi de grajd, folosite pentru încălzire sau gătit, în încăperi slab ventilate,
situație întâlnită în special în țările în curs de dezvoltare.
Bronsita cronica acutizata este o maladie respiratorie binecunoscută medicilor specialiști
pneumologi sau interniști și medicilor de familie, datorită caracterului cronic al afecțiunii,
prevalenței sale ridicate (peste 500/100.000) și consumului mare de resurse medicale.
Din nefericire, bronsita cronica acutizata este singura maladie la care mortalitatea este în
creștere, prognozându-se că în anul 2020 ea va ajunge cu 163% mai mare decât în 1965, depășind
rata mortalității cauzate de bolile cardiovasculare. Fiind recunoscută ca o boală legată de fumat,
multă vreme bronsita cronica acutizata a fost tratată ca o maladie auto-produsă, existând tendinț a
de a trata superficial pacienț ii care "erau vinovati că sunt bolnavi".
Ultimele date, legate în principal de mortalitatea în creș tere dar ș i de recunoaș terea
faptului că un tratament cronic corect poate duce la îmbunătățirea condiției pacientului și la
rărirea exacerbărilor, au certificat necesitatea unor standarde universale de diagnostic și tratament
ale bolii.

18
II. 3. CONDITII FAVORIZANTE

Fumatul de tigarete: este cel mai important factor de risc pentru bronsita cronica acutizata.
Pipa, trabucul si alte tipuri de fumat populare in alte tari sunt de asemenea factori de risc pentru
bronsita cronica acutizata. In orice situatie posibila indivizii care fumeaza trebuie sfatuiti sa
opreasca fumatul. Consumul de tutun sub formă de țigarete este principalul factor de risc, fiind
cuantificat în pachete-an (Pachetul-an (PA) este definit ca un pachet de țigarete (20 țigarete)
fumat pe zi timp de un an; numărul de pachete-an fumate se calculează înmulțind numărul de
pachete fumate pe zi cu numărul de ani de
fumat: astfel, un pachet pe zi 10 ani (1 x 10) sau 10 țigarete pe zi 20 de ani (0,5 x 20) sau 2
pachete pe zi timp de 5 ani (2 x 5) înseamnă la toți 10 pachete-an); riscul de bronsita cronica
apare după un istoric de fumat de peste 20 pachete-an;
Alte cauze documentate:
 Noxe din mediu: prafuri si vapori iritanti, fumuri - cand expunerile sunt suficient de
intense sau prelungite
 Poluarea aerului de interior provenit de la conbustibilul folosit pentru gatit sau incalzit, in
spatii insuficient ventilate
 Poluarea aerului de exterior - adauga un plus de incarcatura de particule inhalatem, rol
incomplet inteles
Expunerea pasiva la fumul de tigara contribuie.
Infectiile respiratorii in prima copilarie sunt asociate cu reducerea functiei pulmonare si
cresterea simptomelor respiratorii la maturitate.

19
II. 4. ANATOMIE PATOLOGICA SI FIZIOPATOLOGIE

ANATOMIE PATOLOGICĂ
Modificări anatomice caracteristice pentru bronsita cronica acutizata se găsesc la nivelul
căilor aeriene centrale şi periferice, parenchimului pulmonar şi vascularizaţiei pulmonare.
Sediul major al obstrucţiei în bronsita cronica acutizata se găseşte însă în căile aeriene
periferice (< 2 mm). Modificările la nivelul căilor aeriene mari se întâlnesc mai degrabă în
bronşita cronică şi conduc la tuse şi expectoraţi.
Căile aeriene mari. Principalele modificări la acest nivel sunt hipertrofia glandelor
submucoase în trahee şi bronhii asociată cu hipersecreţia de mucus. Aceste modificări sunt
proporţionale cu tusea şi expectoraţia ce definesc bronşita cronică, dar nu sunt legate de limitarea
fluxului aerian.
Celulele mucipare (goblet) ajung să reprezinte 30-40% (normal = 4-5%) din totalul
epiteliului bronşic. Bronhiile suferă metaplazie scuamoasă, modificare care pe lângă faptul că
este carcinogenetică, perturbă profund şi clearance-ul muco-ciliar. Influxul de neutrofile se
asociază cu purulenţa sputei din infecţiile de tract respirator superior care pot afecta aceşti
pacienţi. Prezente uneori, hipertrofia muşchilor netezi bronşici şi bronhospasmul, nu sunt la fel de
importante ca în astm.
Căile aeriene mici. Sediul major al modificărilor îl reprezintă căile aeriene mici, sub 2 mm
în diametru. Modificările celulare caracteristice includ metaplazia celulelor mucipare, înlocuirea
celulelor Clara ce secretă surfactant cu celule muco-secretoare, infiltraţie inflamatorie cu celule
mononucleate iar uneori şi hipertrofia muşchilor netezi. Aceste modificări conduc la îngustarea
lumenului bronşic prin exces de mucus, edem şi infiltrat celular.
Reducerea surfactantului poate să crescă tensiunea de suprafaţă la interfaţa aer-ţesuturi,
predispunând şi ea la îngustarea căilor aeriene sau colaps. Fibroza peretelui bronhiolar este o altă
cauză de reducere a a diametrului lumenului bronşic.

20
Fig. 4 Aspect morfopatologic comparativ la plamanul normal si cel cu bronsita cronica
acutizata
Infiltratul inflamator prezent la nivelul căilor aeriene distale este sursa proteazelor, urmată
de distrugerea proteolitică a fibrelor elastice din bronhiolele respiratorii şi ducturile alveolare.
Rezultanta acestui proces, distorsiunea şi îngustarea căilor aeriene, ar putea fi explicaţia
bronhoobstrucţiei precoce întâlnite la fumători. Deoarece căile aeriene mici sunt menţinute
deschise de către parenchimul înconjurător integru, prin ancorarea lor radială la nivelul septurilor
alveolare, pierderea acestei ataşări ca urmare a distrugerii matricei extracelulare conduce
deasemeni la distorsionări şi la îngustarea căilor aeriene.

21
FIZIOPATOLOGIE
Limitarea fluxului aerian. Reprezintă markerul fiziologic al modificărilor din bronsita
cronica acutizata Mecanismele implicate sunt primordial ireversibile (distrugerea suprafeţei de
schimb gazos), cu o redusă componentă reversibilă. Curgerea aerului la nivelul căilor aeriene
periferice este rezultanta echilibrului care se stabileşte între reculul elastic, ce promovează
curgerea, şi rezistenţa căilor aeriene, care o limitează. În bronsita cronica acutizata, scăderea
reculului elastic datorată distrucţiilor alveolare, alături de creşterea rezistenţei la flux în căile
aerifere mici, care sunt îngustate şi colabate, conduc la scăderea debitului de aer. Creşterea
rezistenţei la flux în căile aerifere periferice cu d < 2 mm reprezintă modalitatea de debut a
bronsitei cronice acutizate .
Hiperinflaţia pulmonară. În bronsita cronica acutizata creşterea CRF şi a VR este datorată
deseori atât măririi rezistenţei la flux în căile aeriene mici, cât şi diminuării reculului elastic
pulmonar. Creşterea volumelor pulmonare constituie, până la un punct, o adaptare la condiţiile
impuse de stenoza bronşică deoarece măreşte alungirea fibrelor elastice din pereţii alveolari, şi în
consecinţă sporeşte reculul elastic. Drept urmare, hiperinflaţia ajută la compensarea limitării
fluxului aerian.
Modificări ale gazelor sângelui. Mecanismele esenţiale care conduc la modificări ale
gazelor sângelui sunt: neuniformitatea distribuţiei intrapulmonare a aerului inspirat, scăderea
capacităţii de difuziune prin membrana alveolo-capilară, numai tardiv mecanismul este de
hipoventilaţie.
Distribuţia neuniformă a ventilaţiei şi a perfuziei determină inegalitatea raporturilor
Ventilaţie/Perfuzie (V/Q) în plămânii bolnavilor cu bronsita cronica acutizata . Numărul mare al
unităţilor cu raport V/Q superior sau inferior valorii ideale (0,8) face să se semnaleze deopotrivă
atât creşterea ventilaţiei spaţiului mort (alveole ventilate dar neperfuzate), cât şi a amestecului
venos (alveole perfuzate, dar neventilate).
Capacitatea de difuziune prin membrana alveolo-capilară este scăzută în bronsita cronica
acutizata , unde scăderea ei se datoreşte diminuării suprafeţei membranei prin distrugerea
septurilor alveolare. Se evidenţiază prin scăderea TLCO (factorul de transfer gazos al CO).
Consumul de O2 (“costul ventilaţiei”) creşte până la de 10 ori ventilaţia normală; uneori pacientul
nu poate menţine o ventilaţie atât de neeconomicoasă şi îşi instalează hipoventilaţia alveolară
globală ca mecanism compensator.
Hipoxemia arterială în bronsita cronica acutizata se datoreşte în cea mai mare parte
neuniformităţii raporturilor V/Q, iar hipercapnia, care se instalează în obstrucţiile severe, este
consecinţa hipoventilaţiei alveolare, determinată de creşterea travaliului ventilator şi accentuată
de tulburările de reglare centrală a ventilaţiei. Chiar dacă există o variabilitate considerabilă în
relaţiile dintre VEMS şi alte anomalii fiziologice din bronsita cronica acutizata , pot fi făcute

22
totuşi unele generalizări. PaO2 rămâne de regulă normală până când VEMS-ul scade ≈ 50% din
prezis, şi chiar la valori mai mici decât aceasta, cel puţin în repaus. O creştere a PaCO2 nu este de
aşteptat înainte ca VEMS-ul să scadă sub 25%, şi nici atunci nu apare întotdeauna.
Hipertensiunea pulmonară (HTP). Bronsita cronica acutizata conduce la HTP numai în
stadiile avansate de boală. HTP are în aceste situaţii cauze multiple: vasoconstricţia pulmonară
hipoxică, acidemia, hipercapnia, efectele mecanice ale volumelor pulmonare mari asupra vaselor
pulmonare, pierderea de vase pulmonare mici, distrucţiile parenchimatoase din emfizem.
Prezenţa HTP la pacienţii cu btonsita cronica acutizata este un semn de prognostic rezervat a
cărei singură terapie eficientă este oxigenoterapia. O HTP suficient de severă pentru a produce
cord pulmonar cronic (CPC) şi insuficienţă ventriculară dreaptă (IVD) apare numai la acele
persoane care au o marcată scădere a VEMS-ului (< 25% din prezis) şi o hipoxemie cronică
(PaO2 < 55 mmHg). Pot să apară însă şi creşteri temporare ale tensiunii la nivelul arterei
pulmonare la debutul bolii, în special în cursul efortului fizic.

Fig. 5 Aspect comparativ intre plamanii sanatosi si cei ai unui fumator


Cordul pulmonar cronic se defineşte drept hipertrofia şi dilatarea ventriculului drept ca
urmare a HTP cronice secundare BPOC, însoţită sau nu de IVD. BPOC este cauza a peste 50%
din cazurile de CPC. Factorul esenţial care generează hipertrofia ventriculară dreaptă (HVD) în
BPOC este HTP, deci încărcarea de rezistenţă a ventriculului drept (VD). În CPC din bronsita
cronica evoluţia lentă se însoţeşte de hipertrofierea VD care, după o vreme, când nu mai este
capabil să pompeze contra unei rezistenţe crescute, se dilată, cu manifestări de IVD.

23
II. 5. SIMPTOMATOLOGIE
Dispneea
Apare si se accentueaza in timpul efortului fizic, la inceput la eforturi mai intense, apoi din ce in
ce mai reduse, ca intensitate. Pe masura ce boala avanseaza, pacientii cu bronsita cronica
acutizata ajung sa ramana fara aer, chiar atunci cand fac eforturi minime, legate de activitati
zilnice de rutina, cum ar fi imbracatul, incaltatul sau pregatitul micului dejun.
Aceasta dizabilitate apare pe fondul pierderii elasticitatii plamanilor si a imposibilitatii de a mai
putea evacua complet aerul din plamani, ceea ce duce la incapacitatea de a mai inspira o cantitate
suficienta de aer proaspat.
Expectoratia in exces
Expectoratia de mucus (sau sputa) este un alt simptom frecvent in bronsita cronica acutizata.
Productia de mucus este un fenomen normal, prin care se intretine umidifierea cailor respiratorii.
Mucusul actioneaza ca un factor de protectie a cailor respiratorii si in el se prind, ca intr-o adevarata
panza de paianjen, bacterii, particule iritante din fum sau alte tipuri de substante de care organismul
incearca sa se apere, eliminandu-le. Cel mai frecvent, sputa este incolora, dar culoarea se poate
schimba in galben, verde, rosu sau poate avea aspect rosu-violaceu, ceea ce semnaleaza de regula,
prezenta unei infectii pulmonare.
Senzatia de apasare sau constrictie toracica
Constrictia toracica este un alt simptom care poate sa apara la pacientii cu bronsita cronica
acutizata. Aparitia acestei senzatii dureroase este data de efortul tot mai crescut pe care il presupune
respiratia. Cauza este imposibilitatea de aexpira, de a scoate tot aerul inspirit din plamani. Toracele
nu se mai poate relaxa cu adevarat, iar accesele de tuse contracta si mai mult muschii cutiei
toracice, ceea ce face un adevarat chin din fiecare respiratie.
Infectiile respiratorii
Persoanele cu bronsita cronicaacurtizata sunt foarte vulnerabile la infectii respiratorii de cauza
virala sau bacteriana. Pacientii trebuie sa se vaccineze anual impotriva gripei, iar persoanele cu
varste mai mari de 65 ani si cu forme severe de bronsita cronica avutizata, beneficiaza si de pe urma
vaccinarii anti-pneumococice, pentru o protectiecat mai eficienta contra infectiilor respiratorii.
Toate infectiile respiratorii ale pacientilor cu bronsita cronica cronica acutizata trebuie tratate
corespunzator si impun prezentarea la medic, care va decide care este tratamentul cel mai potrivit.
Oboseala
Pacientii cu bronsita cronica acutizata se simt frecvent foarte obositi, ca o consecinta fireasca a
efortului tot mai mare pe care organismul il depune pentru a putea respira.
Studiile clinice au demonstrate ca pacientii cu bronsita cronica acutizata, care se simt in
permanenta obositi, tind sa aiba o functie pulmonara mai redusa si consecutiv, o capacitate mai
scazuta de a efectua eforturi fizice.

24
Febra
Pacientii cu bronsita cronica acutizata pot sa prezinte febra, fara ca acest simptom sa fie la fel de
frecvent ca precedentele. In general, febra este asociata cu infectiile respiratorii.
Nu uitati ca fumatul este cea mai frecventa cauza de bronsita cronica acutizata.
Deteriorarea progresiva a plamanilor si reducerea mecanismelor de aparare ale organismului, il fac
tot mai sensibil la infectiile bacteriene sau virale. De aici si febra, ca simptom prezent in bronsita
cronica acutizata.
Cianoza
Acesta este un semn ca organismul nu mai este oxigenat in mod corespunzator, oxigenul care este
adus in organism prin inspir nu mai este de ajuns, in schimb, ramane in organism tot mai mult sange
cu dioxid de carbon, pentru ca aerul nu mai poate fi evacuat din plamani, si de aici culoarea
albastruie-vinetie.
Toracele “in butoi”
Uneori, pacientii cu bronsita cronica acutizata dezvolta asa-zisul “torace in butoi”, adica toracele se
umfla si incepe sa arate ca un butoi. Acest simptom apare de regula in stadiile de final ale bolii si
este datorat umplerii progresive a plamanilor cu aer care nu mai poate fi evacuate (exhalat). Chiar
daca nu este un semn vizibil fizic, de cele mai multe ori, pacientii descriu figurativ acest simptom,
relateaza ca isi simt pieptul “ca un butoi sub presiune”, pentru ca ei incearca sa introduca aer in
plamani, pe care insa nu il mai pot da afara.
Tulburari de dispozitie sau de memorie
Pe masura ce bronsita cronica progreseaza, lipsa oxigenului la nivelul creierului poate sa produca
tulburari de dispozitie si de memorie, fara ca aceste simptome sa fie trasaturi caracteristice sau
definitorii ale bronsitei cronice acutizate. Aproximativ 40% dintre ei sunt depresivi.
Pe langa aportul redus de oxigen la nivelul creierului, trebuie luat in calcul si impactul emotional
negativ al acestei boli cronice, progresive, care produce dizabilitati si handicapuri severe.

25
II. 6. DIAGNOSTIC
II. 6. 1. Diagnosticul Pozitiv

Istoric
Evoluţia clinică a Bronsitei cronice acutizate se caracterizează printr-o progresie lentă şi relativă
stabilitate punctată de exacerbări periodice ce au o frecvenţă variabilă de la un bolnav la altul.
Pacienţii sunt de regulă în jur de 50 de ani, predominant bărbaţi, cel mai ades cu un lung istoric
de fumat, cel puţin un pachet/zi de cel puţin 20 de ani şi prezintă, în grade variabile, dispnee, tuse
cronică însoţită sau nu de expectoraţie.
Dispneea este progresivă şi se agravează în timp, persistentă (prezentă în fiecare zi), descrisă de
către bolnav ca „o creştere a efortului de a respira”, „greutate”, „sete de aer” sau „gâfâială”, se
agravează în cursul efortului fizic şi al infecţilor respiratorii.
Tusea cronică este prezentă intermitent la debut sau zilnic în formele mai avansate, cel mai ades
pe parcursul întregii zile, rar numai noaptea, ades sub forma „tusei matinale a fumătorului”,
însoţită sau nu de expectoraţie.
Producţia cronică de spută poate avea orice aspect, de la sputa mucoidă la cea mucopurulentă,
prezentă mai ales în exacerbările infecţioase
Semnele şi simptome extratoracice sunt: cefaleea matinală – marker al retenţiei de CO2, scăderea
ponderală care în cazurile avansate corelează cu un prognostic rezervat, anxietatea, depresia,
tulburări ale somnului.
Semne fizice
Semnele fizice apar la reduceri de peste 50% ale VEMS iar absenţa lor nu infirmă diagnosticul.
Bolnavul poate prezenta: expir prelungit cu apropierea buzelor în expir, diminuarea murmurului
vezicular şi raluri bronşice, în special la baze, semne de hiperinflaţie - mărirea diametrului antero-
posterior toracic, orizontalizarea coastelor, retracţia inspiratorie a marginilor coastelor inferioare
(semnul Hoover), asurzirea zgomotelor cardiace. Pacientul îşi utilizează musculatura respiratorie
accesorie: sternocleidomastoidienii, scalenii şi muşchii intercostali.
Radiografie pulmonară
Radiografia pulmonară poate fi normală în stadiile iniţiale. În stadiile avansate modificările
radiologice sunt expresia emfizemului, hiperinflaţiei şi hipertensiunii pulmonare: creşterea difuză
a transparenţei pulmonare, reducerea desenului vascular, prezenţa de bule (hipertransparenţe
circumscrise, cu d > 1 cm şi pereţii subţiri), coborârea diafragmului. La examinarea de profil se
pot evidenţia: creşterea spaţiului retrosternal, unghiul sterno-diafragmatic peste 90 de grade.

26
Fig. 8 Radiografie toracica- plamani cu bronsita cronica acutizata

Probe funcţionale ventilatorii


Spirometria reprezintă cea mai accesibilă metodă de a măsura în mod obiectiv şi repetat limitarea
fluxului de aer. Pentru diagnosticul de BPOC se măsoară capacitatea vitală forţată (volumul de
aer expirat complet şi forţat după o inspiraţie maximă – CVF), volumul expirator maxim pe
secundă (volumul de aer care poate fi expirat forţat în prima secundă după o inspiraţie maximă şi
forţată – VEMS) şi se calculează raportul dintre ele. Măsurătorile spirometrice sunt evaluate prin
comparare cu valori de referinţă în funcţie de vârstă, înălţime, sex şi rasă. Raportul VEMS/CV <
0,7 defineşte BPOC. Volumele pulmonare (VR şi CPT) evidenţiază hiperinflaţia. Pulsoximetria
este utilizată pentru a evalua saturaţia în oxigen a pacientului şi necesitatea oxigenoterapiei.

27
II. 6. 2. Diagnostic Diferential

Un element esenţial pentru diagnosticul pozitiv al bronsitei cronice acutizate este


diagnosticul diferenţial cu astmul bronşic.
Caracteristici BPOC Astm
Fumător sau fost fumător Aproape toţi Posibil
Simptome apărute înainte de Rar Frecvent
35 de ani

Tuse productivă cronică Frecvent Puţin frecvent


Dispnee Persistentă şi progresivă Variabil

Episoade de trezire nocturnă Puţin frecvent Frecvent cu dispnee şi/sau


wheezing
Variabilitate semnificativă Puţin frecvent Frecvent sau de la o zi la alta
diurnă a simptomelor
Tabel 2 Manifestări clinice care stau la baza diagnosticului diferenţial între BPOC şi astm (NICE
2004)

II. 7. EVOLUTIE
Bronsita cronica acutizata este o afecţiune cu o evoluţie îndelungată. Mai exact, boala are
nevoie în general de 20 – 30 de ani ca să ajungă să creeze probleme mari pacientului, care
nu recunoaşte de la început simptomele acestei afecţiuni.

28
II.8. COMPLICATIILE SI SECHELELE

Complicatiile bronsitei cronice acutizate sunt:

 Emfizemul pulmonar reprezinta o distensie patologica a plamanilor, care se poate


manifesta acut - in criza de rau astmatic, cu sanse bune de vindecare - sau poate sa
evolueze cronic. Emfizemul pulmonar cronic apare de cele mai multe ori in urma unei bronsite
cronice sau a unei bronsite obstructive cronice la fumatorii cu varsta peste 50 de ani. Foarte rar
boala apare la adultii sub 40 de ani datorita unui defect enzimatic ereditar (lipsa inhibitorului
de alfa-1-proteinaza).

 Pneumoscleroza

 Bronsiectaziile= dilatari bronsice. Aceste dilatari pot fi limitate zonal sau se pot
generaliza la nivelul mai multor segmente pulmonare, avand forma specifica, de cilindru sau
de sac. Dilatarea bronhiilor ingreuneaza procesul de expectoratie a secretiei bronsice,
favorizand astfelriscul de infectie.

 Insuficienta respiratorie cronica reprezinta schimbul inadecvat de gaze de catre sistemul


respirator, consecinta fiind imposibilitatea mentinerii la valori normale a nivelelor arteriale ale
oxigenului si dioxidului de carbon. Scaderea oxigenarii singeluieste cunoscuta
drept hipoxemie, iar cresterea nivelului dioxidului de carbon este denumitahipercapnie,
valorile normale de referinta fiind pentru PaO2 peste 80 mmHg si pentru PaCO2 (presiunea
partiala) sub 45 mmHg. Insuficienta respiratorie este impartita in doua tipuri, in functie de
absenta sau prezenta hipercapniei.

 Encefalopatia hipoxica

 Poliglobulia secundara si cordul pulmonar cronic

29
II. 9. PROGNOSTIC

Prognosticul bronsitei cronice acutizate este bun daca se sisteaza fumatul si inhalarea de
substante toxice. Expunerea constanta la astfel de substante duce, dimpotriva, la degradarea grava
a plamanilor si a cordului.

II.10.TRATEMENTUL

Programul de tratament in Bronsita cronica acutizata


Obiectivele tratamenului includ:
 Prevenirea progresiei bolii
 Reducerea simptomelor
 Ameliorereea tolerantei la efort
 Ameliorarea statusului de sanatate
 Prevenirea aparitiei complicatiilor
 Prevenirea si tratamentul exacerbarilor
 Prevenirea sau limitarea efectelor adverse ale tratamentului
 Oprirea fumatului
Componentele Programului de tratament includ:
1. Evaluare si monitorizare boala,
2. Reducere factori de risc

30
TRATAMENT IGIENO – DIETETIC

Tratamentul cel mai important pentru Bronsita cronica cronica acutizata este renuntarea la fumat.
Pacientii care continua sa fumeze deterioreaza mai rapid functiile pulmonare, comparativ cu cei care au
renuntat. Imbatranirea poate provoca un declin foarte lent al functiei pulmonare.
La persoanele sensibile, fumatul poate duce la o pierdere mult mai dramatica a functiei
pulmonare. Este important sa retineti ca atunci cand cineva se opreste din fumat, scaderea functiei
pulmonare in cele din urma revine asemenea celei a unui non-fumator.
Din pacate, doar aproximativ o treime dintre pacienti pot sa se abtina de la fumat pe termen lung.
Motive sunt dependenta de nicotina, stresul la locul de munca si la domiciliu, depresia, presiunea de
grup.
Nicotina din tigari da dependenta si, prin urmare, renuntarea la fumat poate determina simptome
de sevraj de nicotina, inclusiv anxietate, iritabilitate, furie, depresie, oboseala, dificultati de concentrare
sau de somn si de dorinta intensa pentru tigari.
Pacientii care dezvolta simptome de sevraj fumeaza de obicei mai mult de 20 tigari pe zi, trebuie sa
fumeze la scurt timp dupa trezire, dimineata, si au dificultati in abtinerea de la fumat in spatiile pentru
nefumatori. Cu toate acestea, aproximativ 25% dintre fumatori se pot opri din fumat.
Chiar si in aceste cazuri, fumatorii care dezvolta aceste simptome, vor scapa de ele in cateva
saptamani de abstinenta. Pentru a ajuta pacientii cu simptome de sevraj in timpul primelor saptamani de
la renuntarea la fumat, mestecatul gumei cu nicotina, inhalatoarele nicotina, si plasturii cu nicotina ajuta
foarte mult. Terapia de substitutie nicotinica poate oferi suficienta icotina in sange pentru a reduce, dar
nu elimina complet simptomele. Bupropion (Zyban, Wellbutrin) este un antidepresiv care reduce pofta
de tigari. Aceasta a fost dovedit a fi un beneficiu pentru pacientii care doresc sa renunte la fumat.
Vareniclina (Chantix) este un medicament care ajuta la renuntarea la fumat si a fost aprobat pentru
utilizare in SUA. Vareniclina functioneaza in doua moduri, prin taierea placerii de a fuma si de a reduce
simptomele de sevraj. In plus fata de simptomele de sevraj de nicotina, de asemenea, renuntarea la fumat
poate duce la cresterea in greutate cu aproximativ 8-10 kg. Renuntarea la fumat, de asemenea, poate
duce la depresie si la colita ulcerativa. Prin urmare, renuntarea la fumat ar trebui sa fie efectuata sub
supravegherea unui medic. Cu toate acestea, beneficiile renuntarii la fumat (scaderea ratei de deteriorare
pulmonara, scaderea riscurilor de atac de cord, cancer pulmonar si alte tipuri de cancer, diminuandu-se
sansa de a dezvolta ulcer gastric, etc) depasesc cu mult aceste efecte negative.

31
Fig. 9 Renuntarea la fumat
Expunerile ocupationale: Atentioneaza asupra preventiei primare, cel mai bine obtinuta
prin eliminarea sau reducerea expunerii la variate substante de la locul de munca. Preventia
secundara, obtinuta prin supravegherea si detectarea precoce, este de asemenea importanta.
Poluarea interioara si exterioara: Implementeaza masuri de reducere si evitare a poluarii
interioarede la combustibilii folositi pentru gatit si incalzire in spatii insuficient ventilate.
Sfatuieste pacientii sa monitorizeze anunturile publice despre calitatea aerului si, in functie de
severitatea bolii lor, sa evite exercitiile viguroase in aer liber sau sa stea in casa in timpul
episoadelor poluante.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

 Bronhodilatatoare: medicatia centrala pe simptome; administrate "la nevoie" pentru a


diminua simptomele intermitente sau accentuate si administrate regulat pentru prevenirea si
reducerea simptomelor persistente; alegerea intre beta2-agonisti, anticolinergice, metilxantine si
terapie asociata depinde de disponibilitatea medicatiei si raspunsul individual exprimat prin
gradul de reducere a simptomelor si aparitia reactiilor adverse; tratamentul regulat cu beta2-
agonsti de lunga durata este mai eficient si cinvenabil decat tratamentul cu beta2-agonisti de
scurta durata, dar mai scump; combinatiile de droguri cu mecanisme diferite de actiune si durata
de actiune pot creste gradul de bronhodilatatie cu efecte adverse mai putine; teofilina este
eficace in bronsita cronica acutizata, dar datorita potentialei toxicitati sunt preferati beta2-
agonistii inhalatori cand sunt disponibili; terapia regulata cu bronhodilatatori nebulizati pentru
un pacient stabil nu este potrivita decat daca este demonstrata eficacitatea mai buna ca in
administrare MDI (meter dose inhaler).

32
 Glucocorticoizi: tratament regulat cu corticosteroizi inhalatori doar la pacientii cu
FEV1<50% di prezis si exacerbari repetate (de ex, 3 in ultimii 3 ani).
Tratamentul prelungit cu corticosteroizi inhalatori poate diminua simptomele la acest grup atent
selectat de pacienti dar nu modifica declinul pe termen lung al FEV1.
Relatia doza-raspuns si siguranta pe termen lungnu sunt cunoscute. Nu este recomandat tratamentul
pe termen lung cu glucocorticoizi orali.

Administrarea bronhodilatatoarelor

 Vaccinuri: Antigripal- 1 data sau de 2 ori/an: toamna si iarna. Nu exista o evidenta pentru
recomandarea vaccinarii antipneumococice pe scara larga.
 Antibiotice: Nerecomandate cu exceptia tratamentului exacerbarilor infectioase si altor
infectii bacteriene.
 Mucolitice (Mucokinetice, Mucoreglatoare): Pacientii cu spute foarte vascoase pot
beneficia de mucolitice, dar beneficiile general sunt foarte mici. Folosirea nu este recomandata
 Antitusive: Folosirea regulata este contraindicata in BPOC stabil
 Stimulante respiratorii: Nerecomandata folosirea regulata.

33
II.11.Profilaxia

Prin profilaxie se înțelege ansamblul măsurilor medico-sanitare impuse pentru prevenirea


apariției și a răspândirii bolilor.
În medicina modernă accentul cade pe măsurile de tratament profilactic deoarece: șansa
de reușită este mult mai mare, costurile tratamentului sunt mai mici în cazul prevenției decât în
cazul tratamentului curativ.

PROFILAXIA BRONSITEI CRONICE ACUTIZATE

Profilaxia primară
Sistarea tabagismului. Fumatul. IF>10 pachete/ani factor de risc veridic în BPOC . La
fumători sunt confirmate mai des modificările patologice ale VEMS (FEV1), reducerea anuală
progresivă a VEMS (FEV1) şi CV. Indicii mortalităţii cauzate de Bronsita cronica acutizata sunt
mai înalţi decît la nefumători . Fumatul pasiv la fel condiţionează apariţia semnelor respiratorii
prin inhalarea gazelor şi particulelor .
Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscul patologiei pulmonare a fătului, acţionînd în mod
nefavorabil asupra organogenezei pulmonare şi formării statutului imun.
Păstrarea aerului curat în locuinţe. Condiţiile de microclimat cu frig, umezeală, poluarea
aerului din locuinţele prost aerisite cu produsele chimiei casnice, de ardere a combustibilului
organic la încălzire şi la pregătirea alimentelor.
Poluarea atmosferică: prin pulberi, gaze(mai ales SO2, NO2, O3), fum, ceaţă.
Profilaxia secundară
Renunţarea la fumat, excluderea factorilor de risc, educarea pacientului şi familie lui.
Cu scopul profilactic pentru prevenirea acutizărilor BPOC în timpul epidemiilor virale se
utilizează vaccinul antigripal. Vaccinul antigripal reduce severitatea evoluţiei şi mortalitatea
BPOC cu 50% . Pacienţilor cu Bronsita cronica acutizata li se recomandă vaccinarea cu vaccinul
antipneumococic, deoarece ei constituie grupa de risc pentru infecţia pneumococică . La fel
este recomandată indicarea preparatelor imunomodulatoare (vaccinuri polivalente) şi eradicarea
tuturor infecţiilor de focar (dentare, ORL, etc.).
Screening-ul
Screening-ul se va efectua anual persoanelor din grupele cu risc înalt de apariţie a afecţiunilor
pulmonare nespecifice şi celor din grupele pereclitante (contingentelor supuse în mod
obligatoriu examenului medical anual), determinînd:
· Indicele fumătorului,
· PEF-metria,

34
· Deficitul α1–antitripsinei. Determinarea titrului alfa-1-antitripsinei se efectuează în cazul
pacienţilor ce dezvoltă BPOC la vîrsta sub 40 ani sau celor cu istoric familial puternic de BPOC.
Reducerea concentraţiei α1-antitripsinei în ser cu 15-20% sugerează deficitul de α1-antitripsină
genetic determinat.

35
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSITA
CRONICA ACUTIZATA
2.1 Internarea pacientului cu bronsita cronica acutizata

Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa, deoarece se
realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu munca, familia si
prietenii sai.
In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de internari, unde
: se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de trimitere ), se inregistreaza datele
personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde medicul hatareste salonul in
care va fi internat bolnavul, tinand seama de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii,sex.
Asistentei ii revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare
- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ), antialergic - HHC,
cardiotonic - STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic - FUROSEMID (fiole).
Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al pacientului, dupa care
fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de urgenta ; medicul
intocmeste foaia de observatie a pacientului, in care se vor inscrie datele personale sau
anamnestice ale acestuia, cine a insotit bolnavul in spital, la ce mijloc de transport sa recurs
( specializat - ambulanta, nespecializat - masina particulara ), starea prezenta, interventiile si
tratamantul efectuat in timpul transportului si la camera de garda.
Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au o
importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces.
In prezenta medicului, asistenta medicala :
- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute
- pH sangvin - la 1 ora
- electroliti Na - la 8 ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa sangvina si Rh,
hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.

36
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi inventariate,
inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau apartinatorilor li se
inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la externare. In cazul in care
persoanele venite la internare prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a efectelor
acestora, inainte de depozitare.
Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce bolnavul in salon,
unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze obiectele personale in noptiera.
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc capacitatea
de vindecare a organismului, forta de aparare si scoaterea bolnavuluide sub eventualele influente
nocive ale mediului in care traieste.Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti
de aer. Temperatura salonului trebuie sa fie de 18-20 ºC. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printer bolnavi ; discuta
cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de comunicare cu bolnavii.
Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incurajand bolnavul
si inlaturand anexietatea pe care bolnavul astmic o are.

2.3 Asigurarea conditiilor igienice


2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece
majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Accesoriile patului sunt :salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna, musama,
aleza sau traversa.Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.
Tehnica pregatirii patului :
Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.

2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat


Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaful de patura, fete de
perna, cearceaf de pat, aleza, musama, sac de rufe murdare.

2.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului


Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intretinerii
curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce reprezinta, in fond, si o modalitate de
aparare a organismului impotriva bolilor.
Bolnavii cu bronsita cronica acutizata au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre care face
parte si praful de casa.

37
Pentru a preveni depunerea prafului , mobilierul din salon va fi redus la strictul necesar si trebuie
sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in aceste saloane va fi atentionat sa
foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului la stergere.

Bolnavii in stare de rau necesita o atentie deosebita din partea echipei medicale. Acestia fiind
imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala, drept pentru care vor fi ajutati de asistenta
medicala.
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului
In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :
- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.
- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 ºC.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.
- se evita baia prelungita si prea obositoare.
- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).
Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi, medicamente ce duc la
deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si favorizeaza infectiile ( infectii micotice,
virale, bacteriene si parazitare ) ; prin urmare pastrarea tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare
se asepsie e o conditie importanta in asigurarea unei starii de bine si ea trebuie respectata.
O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa expectoratie si mai ales dupa
folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind predispusi sa faca candidoza orala si disfonie prin
depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita aceste efecte secundare se
recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat tubului inhalant, cu clatirea gurii
dupa utilizarea inhalatorului.
Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul auditiv extern,
nasul san u contina rinoree, cruste.

2.3.5 Observarea pozitiei pacientului in pat


La bolnavii in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de afectiunea de baza. La majoritatea
afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie
fortat si daca starea bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui.
In toate cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita
complicatiile hipostatice..
Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele impins inainte, cu
mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are impresia ca se sufoca.
Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si gradul de severitate a
imbolnavirii.

38
Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ, intr-una grava intalnim pozitie
pasiva ( musculature fara tonicitate, absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce unele
stari ca : anexitate, durere, anorexie, deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia fetei trebuie
urmarita permanent.
2.3.6 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui
Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul asistentei in cazul
pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de tuse.In mod normal, acesti pacienti se pot
mobilize singuri cu greutate, in functie de tipul de reactivitate a pacientului.
Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de respiratie. Anvergura de
miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in functie de raspunsul fiziologic al pacientului
( puls, transpiratii, ameteli, culoarea tegumentului, slabiciune musculara ).

2.3.7 Captarea eliminarilor


Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai multe ori pe zi sa
tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic, ceea ce
permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte important ca sputa sa fie urmarita si
pastrata pentru a fi vazuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de investigatii de
laborator pentru examen citologic, bacteriologic.
In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp starin,
declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat, vascoasa, greu de eliminate print
use.
Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a mucoaselor,
starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale complicatiilor.

39
2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative
Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale si vegetative
si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in cazul modificarii bruste a acestora se anunta
medicul.
Modificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului, precum si evolutia boli.
In cazul bronsitei cronice acutizate, accentul cade pe urmarirea respiratiei.
Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa normala a
respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex.
Bolnavii de bronsita cronica acutizata au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie
normala urmata de o expiratie grea, fortata, zgomotoasa, wheezing ( respiratie suieratoare ), deci
o bradipnee expiratorie ce apare de obicei, paroxistic.
Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului si aprecierea
evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce, eventualele complicatii si la formutarea unui
prognostic. Din acest motiv, e foarte important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia
pacientului in foaia de temperature cat mai précis. Pe foaia de temperatura notarea respiratiei se
face cu un pix verde unindu-se apoi cu valoarea anterioara. Curba respiratorie se obtine prin
unirea valorilor obtinute la fiecare masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala
a foii de temperatura se socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1
minut.
Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii, sputa fiind totalitatea
substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.

Temperatura corpului in conditii fiziologice are valoarea de 36-37 ºC, cu mici variatii zilnice
intre 0,5º - 1ºC si e rezultatul proceselor oxidative din organism numite si termogeneza.
Aprecierea exacta a temperaturii corpului se face cu ajutorul termometrului.

Bronsita cronica acutizata e insotita frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot sa apara
stari febrile. Notarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru ; pentru fiecare linie
orizontala a foii de temperatura corespund 2 diviziunii de grad.

40
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o exercita asupra peretilor
arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi, de rezistenta intampinata de sange in
artere, fiind data de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de cascozitatea sangelui.
Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140 mm Hg maxima sau
sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.
In cazul bronsitei cronice acutizate variatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in cadrul
anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura notarea se face grafic sau
cifric cu culoare rosie sau albastra. Notarea grafica a tensiuni arteriale se face astfel : pentru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ; se hasureaza patratele foii
de temperature corespunzatoare valorilor obtinute.

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos. Pulsul e


sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului e intre 60-80 pulsatii/minut,
inregistrand mici variatii dupa varsta, sexul si inaltimea individului. Asistenta are sarcina sa
noteze pulsul pacientului in foaia de temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un
punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea
pulsuslui se face dimineata si seara, punctele obtinute unindu-se printro linie rosie. Fiecare linie
orizontala a foii de temperature corespunde la 4 pulsatii/minut.

Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se elimina din organism
substante toxice provenite din metabolism. Cantitatea normala emisa variaza intre 1200-1800
ml/zi si densitatea normala intre 1015-1025. Pacientii pot sa aiba o usoara scadere a diurezei
datorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu crizele de tuse.
Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia alimentelor. Omul
sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si imobilizarii la pat bolnavii astmatici acuza
uneori o constipatie trecatoare.

2.5 Alimentatia pacientului cu bronsita cronica acutizata


Bolnavii cu crize usoare se pot alimenta singuri, in schimb bolnavii de rau astmatic necesita
ajutor.
Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand, sprijinit. In acest caz
se foloseste o masuta speciala care se fixeaza deasupra patului.
Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La servirea mesei bolnavul
e incurajat, i se explica importanta nutritiei in procesul de vindecare.

41
Pacientii cu bronsita cronica acutizata primesc un aport marit de lichide, luand in consideratie
pierderile de lichide prin expectoratie si prin transpiratie abundenta din cauza respiratiei
ingreunate. Batranii si copii primesc o atentie deosebita din puncte de vedere al bilantului hidric,
ei fiind dispusi la o deshidratare mai rapida.
Bolnavii cu expectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta ; acestia inainte de
masa in, fac toaleta cavitatii bucale.
Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament cu
antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison, se prescrie regim desodat.
Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu bronsita cronica acutizata sunt :
-legume diferite
-preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
-fructe crude, compoturi
-supe de legume
-paine neagra
-lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
-carnea, pestele
-laptele fermentat
-fainoasele
-ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.Pacientii cu bronsita cronica acutizata vor avea
un regim hipoproteic, hipoglucidic, normoglucidic, imbogatit cu minerale si vitamine.

2.6 Administrarea medicamentelor


In cazul unei crize de rspiratie, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda pentru a usura
respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supravegheat pana la
terminarea accesului.
Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-4 inhalatii pe sedinta,
uneori mai mult dar fara a abuza.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
1.Beta - adrenergicele - derivatii ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare nu mai e
utilizata astazi.
Din generatia a doua se folosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent )
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ), Fenoterolul
( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul (Spiropent). Sunt folositi cu
precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte

42
adverse cardiovasculare. Cele sub forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta.
S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul
Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii adverse dupa supradozaj, pot aparea :
tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.
Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.
2. Anticolinergice - Atrovent ; rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.
3.Xantine -Teofilina si derivatii sai, Miofilin, Aminofilin si Runidural. Au slaba actiune pe cale
orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Corticoterapia e tratamentul cel mai eficace , dar datorita riscurilor, ramane o terapie de impas.
Se folosesc Prednison - 1 tableta/zi, 5 mig ; Supepredanol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta );
Superprednol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ) ; produse retard - Celestone , Kenalog, Synachten -
retard - 1 mg la 7-15 zile, sub protectie de alkaline, calciu, K. . In general, corticoterapia trebuie
rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime ( 30
mg Prednison /zi - tratament de atac ; 5 mg/zi tratament de intretinere ).
Se mai folosesc antibioticele,de preferinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in prezenta
semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si
suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.

Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului din criza.
ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar poate da accidente alergice.
Ca doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu tratament de protectie, antiacide, regim desodat.
Se administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante,
diuretice, oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.

43
2.7 Recoltarea produselor
Biologice si patologice
Recoltarea sangelui :
Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice, serologice, bacteriologice,
parazitologice.
Recoltarea sangelui se face prin :
-intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a halucelului sau
calcaiului.
-punctie venoasa.

1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare


Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea
hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen parazitologic.
Materiale necesare :manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate, solutii dezinfectante
( alcool 70º ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia Petri), lame uscate si degresate,
pipete Potain.
Tehnica :Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se aseptizeaza pielea
degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70º. Se evita congestionarea prin frecare
puternica si prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu
o miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe
straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se formeze o
picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70º.

2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa


Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice, hematologice, serologice si
bacteriologice.
Locul punctiei: venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza un M venos prin
anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala a mainii, venele femurale, venele
subclaviculare, venel maleolare interne, venele jugulare si epicraniene ( la copii ).
Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica, aleza mica,
alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril, ace sterile de 25-30
mm si diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata, garou
de cauciuc, sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole cu solutii medicamentoase,
solutii perfuzabile, tavite renale.

44
Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se examineaza cavitatea si
starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului.
Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele, se
aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se
opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul,
venele devenind turgescente.
Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz - a - viz de bolnav. Se fixeaza vena
cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si
tractiune in jos asupara tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana
dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in ordine tegumentul in
pozitie oblica, apoi peretele venos, invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza
in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului
in vena prin aspiratii cu seringa. Se continua tehinca in functie de scopul punctiei venoase,
injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui. In caz de sangerare ( emisie de sange ), se
prelungeste acul cu un tub de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul ramanand
strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon imbibat
cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului.

Se retrage apoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie verticala.
Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca sa murdarit, se
pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.

Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expectoreaza din


caile respiratorii prin tuse.
Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala sterilizata fara
substanta dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.
Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie,
sa expectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas si saliva.
Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera vasul de colectare in functie de
examenul cerut. I se solicita bolnavului sa expectoreze dupa un efort de tuse. Se colecteaza sputa
matinala sau adunata din 24 h.

45
2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
Explorarea radiologica a toracelui :
Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor boli pneumonice,
el constituind infirmarea diagnosticului de astm.
1.Radioscopia si radiografia -dau o imagine asupra modificarilor petrecute la nivelul plamanilor
si inimii.
Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se face examinarea. Bolnavul va fi condus la
serviciul de radiologie. Se explica bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii.
Va efectua cateva miscarii de respiratie, iar radiografia se face in apnee dupa o inspiratie
profunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe crestetul capului, se
indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri
si coatele aduse inainte fara sa ridice umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau
caseta care poarta filmul. Cand pozitia verticala e contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie
sezand sau in decubit. In timpul examenului radiologic se ajuta bolnavul sa ia pozitiile cerute de
medic.Dupa examinare bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la pat. Se noteaza in
foaia de observatie examenul radiologic efectuat si data.

2. Bronhografia -reprezinta explorarea radiologica a arborelui traheobronsic cu ajutorul unei


substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B sau diiodunol - hidroslubile )
cu ajutorul sondei Metras.
Materiale necesare : medicamente sedative ( fenobarbital, atropine ), anestezice, sonda Metras
sterila, substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B sau diiodunol -
hidroslubile ), expectorantesi calmante ale tusei, scuipatoare.
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul sa nu manance in
dimineata examinarii.
Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente expectorante. In ajunul examinarii
se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente similare. Cu 30`min inaintea
examinarii se administreaza atropina pentru a reduce secretia salivei si a mucusului din caile
respiratorii, medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si va fi
asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie injectata. Medicul efectueaza
anestezia cailor respiratorii. Reusita examinarii depinde de calitatea anesteziei.
Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita, incet, cu o
presiune moderata. In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa isi schimbe
pozitia decubit ventral, dorsal, lateral (drept si stang). In timpul examinarii radiologice se aseaza
bolnavul in pozitie Trendelemburg pentru a se evidential si arboreal bronsic din partile superioare

46
ale plamanilor, apoi se aseaza bolnavul cu toracele moderat ridicat pentru a se evidential bronhiile
mijlocii si inferioare.
Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat. Va fi avertizat sa nu
manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul anestezicului. Va fi atentionat sa
colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina print use. Nu se inghite deoarece
produce o intoxicatie cu iod. Refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac trebuie
evitata deoarece poate fi resorbita producand intoxicatii.
Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :

Bronhoscopia -reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu ajutorul unui aparat numit


bronhoscop.
Materiale necesare : masti de unica folosinta, casolete cu masti, manusi sterile, casolete cu
tampoane, comprese de tifon sterile, pense, port tampon, oglinda frontala, seringa laringiana,
tavita renala, aparatele cu toate anexele sterilzate, flaconul cu anestezic, xilina 2%, flaconul cu ser
fiziologic, flaconul cu solutie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane,
comprese de tifon.
Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe care si-l asuma, refuzandu-
l, liosind medicul de o informare, diagnostica esentiala. Bolnavul trebuie convins ca desi e
neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar incidentele sau accidentele le survin foarte rar. Se
creeaza bolnavului un climat de siguranta pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele
examinarii punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li sa efectuat o bronhoscopiesau o
fibroscopie. In ziua premergatoare examinarii se executa o testare la xilina 2% pentru a depista o
alergie la acest anestezic.
La indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare explorarii, cat si in
dimineata zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o scuipatoare sau tavita renala, iar cu
mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate limba si o imobilizeaza cu 2 degete deasupra
si policele dedesubt. Intr-un prim timp medicul cu ajutorul unui spray cu xilina isi anesteziaza
limba, orofaringele si hipofaringele, urmand sa anestezieze arboreal bronsic, instiland picatura cu
picatura anestezicul usor incalzit cu ajutorul unei seringi laringiene. Bolnavul e condus in camera
de bronhoscopie.
La efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza bolnavul pe masa de
examinare in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in extensie. Sub umerii lui se plaseaza o
perna tare care ridica capul cu 12-15 cm, ajuta la extensia acestuia. Orienteaza capul in directia
indicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat mai completa. A doua asistenta ii
serveste medicului instrumentele si materialele necesare.

47
Daca masa de examinare e prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura asistenta. Ambele
asistente inainte de examinare se vor spala pe maini si vor purta masca sau cagula.
Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va supraveghea in acest timp
parametric vitali anuntand imediat medicul daca survin modificari ale acestora. Asistenta va avea
la indemana hemostatice care le va administra in cazul unor hemoragii, chiar inainte de a anunta
medicul (Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).
In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :
-hemoragii
-diseminari tuberculoase
-suprainfectii cu diferiti germeni
-dureri in gura
-disfagie sau orofagie
-dureri retrosternale
-cefalee
-insomnii
-tuse
-expectoratie
-stare subfebrila
Explorarea functionala a aparatului respirator :

1.Spirometria- reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu ajutorul


spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu exteriorul printr-un tub de
cauciuc prin care sulfa bonavul. Cilindrul gradat e scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu
apa. Aerul expirat de bolnav face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el
volumul de aer expirat.
Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.

2. Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate masuratorile


statice si dinamice.
Spirografia se poate determina cu :
-aparatul Eutest
-expirograful Sodart
-pneumoscreen
Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru asociat cu chimograf pe
care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de potasiu sau carbonat de calciu pentru captarea CO2
si un dizpozitiv pentru dirijarea in sens unic a curentului de aer.

48
Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul, pensa de servit si recipient
cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite ( piesele bucale obligatoriu sterilizate ).
Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e informat ca examinarea se
executa dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa ; bolnavii nu vor folosi nici un fel de
medicatie excitanta sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu 24 ore inainte.
Bolnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au consumat alimente
sau medicamente. In ziua examinarii asistenta care executa proba, asigura repaus psihic si fizic
fiecarui bolnav circa 30 de minute inainte de proba. Bonavul va fi asezat in pozitie comoda pe
scaun si va fi linistit pentru a i se obtine colaborarea.
Racordarea bolnavului la aparat : se efectueaza tot prin intermediul piesei bucale ; se solicita
bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare ; i se penseaza nasul cu clema,
bolnavul respira linistit, obisnuit 30-40 de secunde cu supapa aparatului deschisa ; se inchide
circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare.
Inregistrarea volumului curent- se inregistreaza 2-3 minute volumul current prin respiratie
linistita, normala

Inregistrarea capacitatii vitale ( CV )- se solicita bolnavul sa faca o inspiratie maxima, urmata


imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba pana la obtinerea a 3 curbe egale sau cvasiegale ;
curba inscrisa arata CV reala si se numeste spirograma.
Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) -se reia proba pentru
determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o inspiratie maxima urmata de o expiratie
fortata maxima ; se repeta proba pana se obtin 3 curbe egale sau cvasiegale ; se decupleaza
bolnavul de la aparat ; se masoara cantitatea de aer expirata in prima secunda, aceasta
reprezentand VEMS-ul.

2.10 Externarea pacientului


Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul medical se
numeste externare.
Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre medicul care a ingrijit
pacientul.
Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie sa continue o
perioada tratamentul pentru vindecarea completa.Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste
pacientul in privinta regimului de viata, facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in
viitoarul pacientului.

49
CAPITOLUL IV
PLANURILE DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU BRONSITA CRONICA
ACUTIZATA

Cazul I

PLAN DE INGRIJIRE

I. CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie:
 pacient;
 familie;
 foaia de observatie;
 echipa de ingrijire.

Date relativ stabile:


Nume si prenume: F. S.
Varsta: 72 ani
Sex: masculin
Stare civila: casatorit
Ocupatie: pensionar
Nationalitate: roman
Religie: ortodox
Alergii : nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze : nu prezinta
Aspectul cavitatii bucale :
- buze normal colorate ;

- limba saburala ;

- gingii roz aderente dintilor ;

- masticatie usoara, eficienta ;

- reflex de deglutie prezent.

50
Aspectul faciesului : facies suferind
Acuitate vizuala : in limite fiziologice
Acuitate auditiva : in limite fiziologice
Acuitate olfactiva : pacientul percepe mirosul in limite fiziologice
Acuitate tactila : sensibilitatea pastrata si la lucrurile de finete
Acuitatea dureroasa : nu prezinta
Semne particulare : cicatrice postapendicectomie
Sistem osos : integru
Mobilizare : se mobilizeaza singur, fara uz de obiecte ajutatoare
Grup sanguin : OI, RH(+)
Conditii psiho-sociale :
- pacientul prezinta anxietate moderata

- stare de disconfort

- lipsa cunostintelor necesare despre starea actuala a sanatatii si pronosticul


bolii
- grad de autonomie – pezent
Date antropometrice : G = 62 kg, I = 1,67 cm
Date variabile
Domiciliul: comuna Cernatesti, jud. Buzau
Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida, bucatarie, anexe,
incalzire la sobe din teracota cu lemne, iluminat electric.
Echipa de sustinere : familia care il sustine din punct de vedere psihic dandu-i sperante in
vindecarea sa
Data internarii : 24.03.2016ora 11,00
Data externarii : 28.03.2016
Anamneza medicala
1. A.H.C.: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice.
2. A.P.P.: stenoza mitrala, bronsita cronica.
3. A.P.Ch.: apendicecomie in 1977.

51
Motivele internarii:
- dispnee brandipneica de tip expirator

- tuse cu expectoratie muco-purulenta

- subfebrilitate: 37,8ºC

- insomnie

- anxietate moderata

Istoricil bolii
Pacientul cunoscut cu repetate antecedente din 2001, internari repetate si tratament cu
bronhodilatoare prezinta de circa 3 zile dispnee bradipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie
muco-purpulenta, subfebrilitate, anxietate moderata, motiv pentru investigatie si tratament de
specialitate.
Examen clinic general
- pacient febril : 37,8ºC

- tegumente si mucoase : palide

- tesut celular subcutanat : normal reprezentat

- sistem ganglionar limfatic : nepalpabil, nedureros

- sistem osteo-articular : integru, articulatii nedureroase cu miscari posibile


~ Aparat respirator
- simetria miscarilor respiratorii: in timul inspiratiei si expiratiei miscarile
de ridicare si coborare sunt prezente pe ambele hemitorace
- torace normal conformat

- sonoritate pulmonara normala

- raluri sibilante si ronflante in ambele arii pulmonare

- dispnee bradipneica de tip expirator R= 14r/min

- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 200 ml

52
~ Aparatul cardio-vascular :
- soc apexian in spatiul V intecostal pe linia medio-claviculara stanga

- matitate cardiaca normala

- zgomote carsiace ritmice

- suflu sistolic normal, de tonalitate inalta cu iradiere axilara, suflu sistolic


in focarul aortei
- la palpare se constata o pulsatie cu un ritm redus, urmata de o pauza
compensatorii P= 88 p/mim , T.A= 130/80 mm Hg

~ Apartul digestiv :
- abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii

- ficat la 10 cm sub rebordul costal

- splina la rebord

~ Aparatul uro-genital :
- urini normocrome

- rinichi nepalpabili, nedurerosi

- loji renale libere

- mictiuni fiziologice

~ S.N.C. : orientat temporo-spatial


Elemente de igiena
~ Obisnuinte alimentare :
- pacientul serveste 3 mese/zi ; masa de pranz fiind cea mai consistenta

- serveste supe, ciorbe cu carne, friptura de pasare

- alimente preferate : branza si produsele lactate, prajiturile

- lichidele ingerate : cantitatea de lichide ~ 1500ml, neaga consumul


bauturilor alcoolice

53
- nu fumeaza

~ Eliminari :
1. Diureaza : - cantitatea 1300ml/zi
- frecventa 4-5 mictiuni/zi

- ritmul 2-3 in timpul zilei si 1-3 noaptea

- culoare galben deschis

- miros amoniacal

- reactia usor alcalina

- aspect : clar, transparent

- densitatea : 1018
2. Scaun : - frecventa : un scaun pe zi
- orar : dimineata dupa trezire

- cantitate ~ 150 gr

- consistenta : pastoasa, omogena

- forma : cilindrica

- culoare : bruna

- miros : fecaloid
3. Expectoratie : - muco-purpulenta
- culoare : alba

- miros : fetis

- cosistenta : vascoasa

- forma : perlata

- aspect de mucus

- cantitate ~ 200ml

~ Obisnuinte igienice : pacient independent in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice


~ Activiati de recreere: activitati gospodaresti si supravegherea celor doi nepoti

54
Nevoi perturbate
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite fiziologige
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
5. Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a practica religia
7. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Diagnostic medical :
- Bronsita cronica acutizata

- suflu sistolic ; stenoza mitrala.

II. ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR

1. Probleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,

- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,

- subfebrilitate 37,8ºC,

- insomnie,

- anxietate moderata.

2. Probleme potentiale :
- risc de complicatii,

- insuficienta respiratorie cronica

55
Diagnostic mursing la internare
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
 Alternarea ritmului respirator
cauza :- procesul inflamator bronsic
manifestari :- dispnee bradipneica de tip expirator
2. Nevoia de a elimina
 Obstructia cailor respiratorii superioare
cauza : - procesul inflamator bronsic ; hipersecretia bronsica
manifestari: - tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 200ml

3. Nevoia de asi mentine temperatura corpului in limite fiziologice


 Hipertermie : - consta in ridicarea temperaturii corpului peste limita normala
la adult
cauza : - procesul inflamator bronsic
manifestari : - subfebrilitate 37,8ºC

4. Nevoia de a dormi si odihni


 Insomnie
cauza : - dispnee bradipneica de tip expirator
manifestari : - ore de somn insuficiente cantitativ, cu treziri nocturne repetate

5. Nevoia de a evita pericolele


 Anxietate moderata
cauza : - necunoasterea prognosticului bolii
manifestari : - teama, nelinistea

6. Navoia de a practica religia


 Dificultatea in a practica la activitati religioase
cauza: - dispnee bradipneica de tip expirator
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta
mainifestari : - incapacitatea de a participa la activitatile grupului religios care apartine
7. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
 Lipsa de cunostinte

56
cauza : - inaccesibiltatea la informatii
manifestari : - cunostinte insuficiente referitoare la boala sa, tratamentul afectiunii, importanta
necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

57
PLAN DE INGRIJIRE PE PERIOADA
24.03.2016 – 28.03.2016
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei Evaluare
medicale
Pacientul sa Evaluez semnele si simptotele
prezinte cai care indica obstructia cailor 24.03.2016
II. Obstructia cailor respiratorii libere in aeriene superioare datorita ora 7,00 –in urma
respiratorii superioare termen de 3 zi secretie traheo-bronsice administrarii
Educ pacientul sa foloseasca tratamentului, tusea
batista individuala de unica s-a diminuat in
CAUZA: folosinta intensitate,
Procesul inflamator Invat pacientul sa nu inghita expectoratia s-a
bronsic sputa, sa expectoreze in redus cu 150ml
scuipatori sterile
MANIFESTARI: Asigur pozitia semisezand 25.03.2016
Tuse cu expectoratie pentru afavoriza eliminarea cantitatea de sputa
muco- sputei si colectez pentru 100ml
purpulenta=100ml examen bacteorologic
Invat pacientul sa evite 26.03.2016
schimbarile de temperatura, cantitatea de sputa
aglomeratia 80ml
Recomand pacientului
hidratarea adecvata pentru
fluidifierea secretiei bronsice
si recomand 2000ml lichide/zi

58
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

Rol delegat:
La indicarea medicului administrez
atitusive si atibiotice :
- CODENAL 3 tb (6-12-18)
expectorante :
- BROFIMEN 3 tb (6-12-18)
- Observ efectul medicatiei asupra
organismului
- Mentin interventiile anterioare si
in urmatoarele 3 zile

59
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

Pacientul sa Invat pacientul sa practice 25.03.2016


III. Insomnie beneficieze de un tehnici de relaxare, exercitii Pacientul a avut un
somn corespunzator respiratorii 10 minute inainte somn agitat, cu
CAUZA : cantitativ si calitativ de culcare treziri frecvente
Dispnee brdipneica de termen de 3 zile Identific nivelul si cauza nocturne datorita
tip expirator si tuse cu anxietatii pacientuluiObserv si tusei si
expectoratie muco- notez calitatea, orarul expectoratiei,
purpulenta somnului, doarme 2-3 ore

26.03.2016
MANIFESTARI : Dupa administrarea
Ore de somn medicatiei
insuficiente cantitativ pacientul a
si calitativ cu repetate beneficiat de un
treziri nocturne somn
medicamentos,
pacientul nu mai
atipeste in timpul
zilei

60
Diagnostic Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
nursing
- Administrez delegat 26.03.2016
 FENOBARBITAL 1 tb ora Pacientul beneficiaza
20.00 de un somn
- Observ efectul medicamentatiei corespunzator
asupra organismului cantitativ si calitativ de
- Mentin interventiile anterioare si in 6-8 ore/noapte, motiv
zilele urmatoare pentru care se
suspenda
medicamentatia

61
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
Pacientul sa - Aerisesc incaperea In urma administrarii
IV. HIPERTERMIE prezinte - Asigur imbracaminte lejera tratamentului in
temperatura - Monitorizez temperatura si o primele 48 h se
corpului in limite notez gtrafic in F.T mentine
CAUZA: fiziologice 36- - Calculez bilantul ‘ingestie- subfebrilitatea
Pocesul inflamator 37ºC excretie’ pe 24 ore
bronsic O.T.S - Servesc pacientul cu cantiati 24-28.03.2012
mari de lichide de 1,5-2 l/24 ore Pacientul afebril
- Schimb lenjerie de pat si corp la
MANIFESTARI: nevoie
Subfebrilitate 37,8 - Mentin igiena tegumentelor
ºC Rol delegat :
La indicatia medicului
administrez antibiotice si
anlgezice :
- PENICILINA G 4000.000 U.I.
(6-12-18-24)
- GENTAMICINA 80 MG 3 f
(6-14-20)
antitermice :
- ALGOCALMIN i.m 3f
- Observ efectul medicamentelor
asupra organismului

62
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
Pacientul sa nu - Favorizeaza adaptarea 24.03.2016
V. Anxietate moderata mai fie anxios. pacientului la noul mediu Pacientul este
Sa beneficieze de - Identific cu pacientul cauza nelinistit, prezinta o
o stare de confort anxietatii si factorii declansatori stare de anxietate
CAUZA: Necunoasterea psihic in termen - Furnizez explicatii clare si moderata.
prognosticului bolii de 2-3 zile deschise asupra ingrijirilor
programate 25-28.03.2016
- Ajut pacientul sa-si recunoasca Pacientul este
anxietatea echilibrat psihic, isi
MANIFESTARI: - Creez un climat de calm si exprima deschis
Teama, neliniste securitate temerile, emotiile,
- Diminuez stimulii auditivi si nevoile.
vizuali : zgomote, lumina intensa
- Asigur un program zilnic
pentru a-i permite pacientului sa-
si exprime certitudinile si sa fie
sigur de prezenta cadrului
medical
- Raspund la intrebarile
pacientului, ii ofer un climat de
siguranta.

63
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
VI. Dificultate in a Pacientul sa - Facilite
participa la activitati folaseasca z
religioase. modalitati de satisfac
practicare a erea
CAUZA : religiei si pe nevoii
Dispneea bradipneeica perioada spiritual OBIECTIV
de tip expirator si tusea spitalizarii. ea REALIZAT
cu expectoratie muco- pacient
purpulente. ului si il
informe
MANIFESTARI : z asupra
Incapacitatea de a posibilit
participa la activitatile atii de
religioase. particip
are la
serviciu
l
religios
din
cadrul
unitatii
spitalice
sti.
- Ajut
pacient
ul sa-si
exprime
disconf
ortul
spiritual
.
- Ii
raspund
cu
promtit

64
udine la
intrebar
i
referito
are la
subiecte
le
religioa
se care
il
interese
aza.
- Ii
propun
carti
religioa
se pe
care le
citeste
atat in
cursul
zilei cat
si seara
inainte
de
culcare.
- Aprecie
z
importa
nta
credinte
i pentru
care
pacient
ul meu,
deoarec
65
e
aceasta
influent
eaza
modul
de
viata,
sentime
ntul
pacient
ului fata
de boala
si
moarte.

66
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
VII. Lipsa de Pacientul sa - Explorez nivelul de cunostinte al
cunostinte. acumuleze pe pacientului privind boala sa, modul
timpul de manifestare, masuri preventive Pe parcursul
spitalizarii si curative, modul de participare la spitalizarii
CAUZA : cunostinte interventii si procesul de pacientul a
Inaccesibilitatea la despre boala sa, recuperare. acumulat noi
informatii. tratament, - Stimulez dorinta de cunoastere. cunostinte despre
necesitatea de a- - Cconstientizez pacientul asupra boala sa,
si pastra propriei responsabilitati privind tratamentul
MANIFESTARI : sanatatea. sanatatea. afectiunii,
Cunostinte insuficiente - Organizez activitati educative. importanta
referitoare la - Verific daca pacientul a inteles necesitatii de a-si
tratamentul afectiunii, sidaca si-a insusit noile cunostinte. pastra sanatatea.
importanta necesitatii de - Fac educatie pentru sanatate :
a invata cum sa-ti  sa evite
pastrezi sanatatea. aglomerarile in
cazul
epidemiilor de
gripa,
 sa efite frigul
si aerul poluat,
 sa aiba o
respiratie
corecta pe nas,
cu o postura
corecta a
toracelui,
 efectuarea de
controale
chimice si de
laborator
 intarzierea
rezistentei
organismului.

67
EXAMINARI PARACLINICE
Examen Se recolteaza intr-o cutie Petri 50 ml sputa si se
bacteorologic trimite la laborator.
si al sputei Sterila Sterila

Rx. pulmonar - medicul executa radiografia Intestinal


- eu pregatesc substanta baritala, omogenizez pulmonar
substanta cu 250-300 ml apa. La indicatia accentuat N.P.E
medicului ii sugerez sa bea. bilateral.
- imbrac pacientul si il conduc la salon.

- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic


pentru a inlatura factorii emotionali.
- il transport la cabinetul de explorari functionale
cu 10-15 minute inainte de efectuarea tehnicii.
- asez pacientul in sus pe canapeaua de examinare
E.K.G si il rog sa-si dezbrace toracele, membrele AVD Ritm natural
inferioare sa-si relaxeze musculatura, fara modificari
- asez cei 6 electrozi precordiali si 4 la nivelul
membrelor superioare si inferioare respectand
culorile ; rosu la membrul superior drept, galben
la membrul superior stang, negru la membrul
inferior drept si verde la membrul inferior stang.
- dupa efectuarea examenului imbrac pacientul si
il conduc la salon.

68
TABEL CU EXAMENE DE LABORATOR
Data Examen de Mod de recoltare Valoare obtinuta Valoare normala
laborator
Leucocite Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa 2 ml de sange 7300/mm³ 4200-8000/ mm³
pe heparina sau EDTA(substanta anticoagulanta), vac.mov.

Hemoglobina 13,9 g % 16 g %
VSH Se recolteaza dimineata pe nemancate prin p.v 1,6 ml sange cu 9,4 ml citrat 50 mm/h 1-10 mm/h
de sodiu 3,8 %, fara staza.
14.03.2016 Hematrocit Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange pe heparina sau EDTA. 39 % 45 %

Glicemie Se recolteza dimineta 5-8 ml sange prin p.v fara substanta antigoagulanta. 109 mg % 80-120 mg %
Uree sanguina 0,35 mg % 0,2-0,4 mg %
Creatina 1,03 mg % 0,6-1,3 mg %
Colesterol 6 ml sange fara substanta antigoagulanta, vac. rosu. 269 mg % 150-250 mg %
TGO/TGP 22 ui/12 ui 2-20ui/2-16ui
Fibriogen Se recolteza dimineta 4,5 ml sange venos cu 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 % , 243 mg % 200-400 mg %
vac. albastru.
Examen de Se trimit la laborator 100-150 ml urina obtinuta din prima emisie spontana a Absente : Absente :
urina zilei in sticluta curata si dezinfectata in prealabil. - albumina - albumina
- glucoza - glucoza
- pigmenti biliari - pigmenti biliari
urobiliogen urobiliogen

TABEL CU MEDICAMENTATIA
69
Data Denumire Mod de Cale de Doza unica Doza totala Actiune Reactii adverse
medicament prezentare administrare
Penicilina fl=1 mil.ui i.m 1mil la 6 ore 6- 4 mil. ui antibiotic febra, edem Quinke,
12-18-24 eozinofile,urticarie
Gentamicina f=2ml=80mg i.m 1fl la 8 ore 6- 3f antibiotic surditate, cresterea
14-22 azotemiei
Miofilin f=10ml=240mg i.v 1fl la 12 ore 6- 2f bronhodilatator guturai, varsaturi,
18-24 cefalee,insomnie
14.03.2016 Codenal cp=15mg per.os 1cp 6-12-18 3tb antitusiv constipatie, eruptii
cutanate, vertij
Brofimen 1tb=2mg per.os 1tb 6-12-18 3tb fluidifiant al rau, greata
secretiei bronsice
Algocalmin f=2ml i.m 1f 3f antipiretic accidente hematologice,
agranulocitoza
Fenobarbital tb=100mg per.os 1tb 1tb ora tranchilizant somnolenta diurna,
20.00 dermatita exfolianta

70
INTERVENTII CONSTATATE

- Asigur conditii de microclimat, temperatura optima 18-20º C, luminozitate,


umiditate 60 % ;
- Asigur lenjerie cutanata de pat si corp ;

- Asigur ingrijiri igienice si supraveghez pacientul ;

- Masor functiile vitale si vegetative si le notez in F.T ;

- Observ aspectul tegumentelor si mucoaselor ;

- Apreciez comportamentul general ;

- Recoltez produsele biologice si patologice-examene paraclinice ;

- Pregatesc pacientul pentru investigatii si tratament ;

- Asigur un regim de viata echilibrat, cu respectarea orelor de somn si a


regimului alimentar ;
- Particip la examinarea medicala a pacientului ;

- Educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.

71
EVALUARE

Interventiile propuse au fost efectuate fiind satisfacute nevoile fundamentale ale pacientului.

EVALUARE FINALA

De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia in data de 28.03.2016.

BILANT DE AUTONOMIE :
Pacientul F. S. in varsta de 72 ani, cu domiciliul in Cernatesti, jud. Buzau, s-a prezentat pe data de
24.03.2016 la serviciul de urgenta, sectia ‘Interne’ cu urmatoarele manifestari de dependenta :
- dispnee bradipneica de tip expirator ;

- tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;

- febra ;

- insomnie, anxietate moderata.


Starea pacientului la externare : ameliorat clinic.
GRAD DE AUTONOMIE :
Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor sale si se poate reintegra socioprofesional. I se
recomanda urmatoarele :
- sa cunoasca si sa respecte normele de igiena ;

- sa se integreze in familie si in comunitate ;

- sa evite complicatiile si factorii de risc ;

- sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata ;

- sa evite efortul fizic ;

- sa evite aglomerarile, frigul, sa respecte regimul alimentar ;

- sa se prezinte la medic la primele semne de boala, sa nu recurga la


automedicamentatie ;
- sa se prezinte la control medical periodic.

72
Cazul II

PLAN DE INGRIJIRE

 CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie :
 pacient ;
 familie ;
 foaia de observatie ;
 echipa de ingrijire.

Date relativ stabile :


Nume si prenume : A. I.
Varsta : 74 ani
Sex : masculin
Stare civila : casatorit
Ocupatie : pensionar
Nationalitate : roman
Religie : crestin-ortodox
Alergii : nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze : nu prezinta
Aspectul cavitatii bucale :
- buze uscate,cianotice ;

- limba cu aspect normal, fara depunere saburala ;

- dantura incompleta, cu carii dentare ;

- masticatie usoara, eficienta ;

- reflex de deglutie prezent.


Aspectul faciesului : facies suferind, cianoza periobucala
Acuitate vizuala : hipermetropie
Acuitate auditiva : in limite fiziologice
Acuitate olfactiva : anosmie, lipsa totala a mirosului
Acuitate tactila : sensibilitatea tactila integrala

73
Acuitatea dureroasa : nu prezinta
Semne particulare : cicatrice postapendicectomie
Sistem osos : integru
Mobilizare : se mobilizeaza singur, fara uz de obiecte ajutatoare
Grup sanguin : AII, RH(+)
Conditii psiho-sociale :
- pacientul prezinta anxietate moderata
Date antropometrice : G = 62 kg, I = 1,70 cm
Date variabile
Domiciliul: str. Unirii Nr. 2, jud. Buzau
Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida, bucatarie, anexe, iluminat
electric,locuieste impreuna cu sotia, un fiu, sotia si nepotii.
Echipa de sustinere : familia ;
Data internarii : 15.04.2012 ora 11,00
Data externarii : 27.04.2012

Anamneza medicala
1. A.H.C.: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice;
2. A.P.P.: hepatita acuta in anul 1972;
3. A.P.Ch.: apendicecomie in 1960.

Motivele internarii:
- dispnee respiratorie de tip tahipneic;

- tahicardie – cresterea pulsului peste valori normale ;

- tuse cu expectoratie muco-purulenta;

- transpiratii profunde;

- astenie fizica;

- insomnie;

- anxietate moderata.

Istoricil bolii

74
Bolnavul in varsta de 74 ani, cunoscut in antecedente cu BPOC, se prezinta la camera de garda a
Spitalului Judetean pentru dispnee de tip expirator,tahicardie, tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
cianoza periorobucala, transpiratii profuze, astenie fizica, insomnie dupa un episod de infectie
intercurenta.
Examen clinic general
- pacient afebril : 36,6ºC

- tegumente si mucoase : cianoza periobucala ; piele intacta, fara edeme

- tesut si sistem musculo-adipos : normal reprezentat

- sistem ganglionar limfatic : nepalpabil, nedureros

- sistem osteo-articular : integru

~ Aparat respirator
- simetria miscarilor respiratorii: in timul inspiratiei si expiratiei miscarile de
ridicare si coborare sunt prezente pe ambele hemitorace, torace normal
conformat
- sonoritate pulmonara crescuta

- raluri sibilante si ronflante in ambele arii pulmonare

- dispnee bradipneica de tip expirator R= 30r/min

- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 150ml

~ Aparatul cardio-vascular :
- soc apexian in spatiul V intecostal stang;

- puls puternic, amplu P-90 pulsatii/min;

- zgomote carsiace ritmice,fara modificari: T. A-140/80mm Hg;

~ Apartul digestiv :
- abdomen suplu, mobil cu respirul ;

75
- ficat de consistenta crescuta, cu marginea inferioara ascutita ;

- splina la rebord.

~ Aparatul uro-genital :
- urini normocrome ;

- rinichi nepalpabili, nedurerosi ;

- loji renale libere ;

- mictiuni fiziologice.

~ S.N.C. : orientat temporo-spatial

Elemente de igiena
~ Obisnuinte alimentare :
- serveste 3 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe

- fost consumator de alcool si fost fumator de 2 ani

- nu mai fumeaza

~ Eliminari :
1. Diureaza : - cantitatea 1200ml/24 ore
- frecventa 4-5 mictiuni/24 ore

- culoare galben pai

- miros amoniacal

- reactia usor alcalina

2. Scaun : - frecventa : un scaun pe zi

- orar : dimineata dupa trezire

76
- consistenta : pastoasa, omogena

- forma : cilindrica

- culoare : bruna

- miros : fecaloid

3. Expectoratie : - muco-purpulenta
- culoare : alba

- miros : fetid

- cosistenta : vascoasa

- aspect de mucus

- cantitate ~ 150ml
Diaforeza : transpiratii profuze la nivelul axilelor, pe frunte, abdomen, fara miros.

~ Obisnuinte igienice : pacient independent in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice, baie generala o
data pe saptamana.
~ Activiati de recreere: activitati gospodaresti in jurul casei

Nevoi perturbate
- Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
- Nevoia de a elimina
- Nevoia de a dormi si a se odihni
- Nevoia de a evita pericolele
- Nevoia de a practica religia
- Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Diagnostic medical :
- BPOC acutizat

77
 ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR

3. Probleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,

- tahicardie,

- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,

- cianoza periobucala

- insomnie,

- astenie fizica,

- anxietate moderata.

4. Probleme potentiale :
- risc de complicatii,

- cord pulmonar,

- hipertensiune pulmonara,

- insuficienta respiratorie cronica.

Diagnostic mursing la internare


E. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
 Alternarea ritmului respirator
cauza : - procesul inflamator bronsic
manifestari : - dispnee bradipneica de tip expirator, cianoza periobucala
 Alternare ritmului cardiac
cauza : - modificarea ciculatorie a functiei cardiace
manifestari: - tahicardie

F. Nevoia de a elimina
 Obstructia cailor respiratorii superioare
cauza : - hipersecretia bronsica
manifestari: - tuse cu expectoratie muco-purpulenta

78
G. Nevoia de a dormi si odihni
 Insomnie
cauza : - dispnee tahipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta
manifestari : - ore de somn insuficiente cantitativ, cu treziri nocturne repetate

H. Nevoia de a evita pericolele


 Anxietate moderata
cauza : - necunoasterea prognosticului bolii
manifestari : - tneliniste, apatie, stare confuzionala

I. Navoia de a practica religia


 Dificultatea in a practica la activitati religioase
cauza: - dispnee tahipneica de tip expirator, astenie, fatigabilitate
mainifestari : - incapacitatea de a participa la activitatile grupului religios care apartine
J. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
 Lipsa de cunostinte
cauze: - inaccesibiltatea la informatii
manifestari : - cunostinte insuficiente referitoare la boala sa, tratamentul afectiunii, importanta
necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

79
80
PLAN DE INGRIJIRE PE PERIOADA
15.04.2012 – 27.04.2012

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

Pacientul sa aiba o - Asigur conditii de microclimat 15.04.2012


I. Alternarea ritmului respiratie supla, ampla in salon : temperatura optima ora 12,30 – la internare
respirator. cu un ritm respirator de 18-20 ºC, salon curat, aerisit, pacientul prezinta dispnee
16-18 respiratii/min. in umiditate 60% expiratorie. R=30
CAUZA: termen de 3 zile. - Asigur psihoterapia pacientului respiratii/minut, cianoza
Procesul uinflamator pericobucala intensa.
- Asez pacientul in pozitie
bronsic. 16.04.2012
semisezand,pozitii alternand cu
ora 9,00- pacientul prezinta
pozitia sezand, pozitii adecvate
MANIFESTARI: Dispnee dispnee tahipneica de tip
pentru favorizarearespiaratiei
de tip expirator, cianoza expirator. R=25
- Monitorizez functiile vitale,
pericobucala. respiratii/minut, cianoza
vegetative si le notez grafic in
pericobucala a scazut in
F.T
intensitate ;
- Invat pacientul sa faca
gimnastica respiratorie
16.04.2012
- Pregatesc materialele necesare
ora 18,00 – pacientul prezinta
pentru recoltarea analizelor de dispnee expiratorie. R=20
laborator : respiratii/minut, cianoza
- sange pentru examene

8
hematologice: HLG, HB, pericobucala a disparut ;
HT, VSH examene bio-
chimice: glicemie, ureaa 17.04.2012
sanguina, creatina, fibriogen dispneea a disparut, R=18
- urina pentru examen sumar respiratii/minut,pacientul
de urina prezinta o respiratie supla,

- Pregatesc fizic si psihic libera.

pacientul si il insotesc la
investigatii : R pulmonar, EKG
- Administrez delegat :
MIOFILIN 2f , HSH- 2 f in
perfuzie cu ser glucozat 5 %;
- Oxigenoterapie 10-12 l/min.
umidificat 2/3 apa distilata si
1/3 alcool etilic;
- Observ efectul
medicamentatiei asupra
organismului ;
- Mentin interventiile si in
urmatoarele zile;

8
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

8
Pacientul sa prezinte - Invat pacientul sa aiba o alimentatie bogata in 15.04.2012
un ritm cardiac legume si fructe ; – pacientul
II. Alternarea ritmului fiziologic de 60-80 - Monitorizez pulsul si il notez grafic in FT ; prezinta
cardiac pulsatii/minut, in 48- trahicardie P=90
- Aplic tehnici de favorizare a circulatiei :exercitii
72 ore. pulsatii/minut ;
active, ppasive ;
16.04.2012
- Informez pacientul asupra stadiului bolii sale,
CAUZA: - tahicardia se
asupra gradului de efort pe care trebuie sa il
Modificarea diminueaza P=80
depuna ;
circulatorie a functiei pusatii/minut ;
- Insotesc pacientul pentru efectuarea EKG ;
cardiace 17.04.2012
Rol delegat :
- pacientul
- la indicatia medicului administrez :
MANIFESTARI: prezinta un ritm
- VERAPNIL 1tb/zi (13,00-19,00)
Tahicardie cardiac de 76
- observ efectul medicamentatiei asupra pulsatii/minut ;
organismului ; 18-27.04.2012
- mentin interventiile si in urmatoarele zile; - pacientul
prezinta ritm
cardiac in limitele
fiziologice.

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

8
Pacientul sa prezinte - Asigur conditii de microclimat 19.03.2012
cai respiratorii libere in in salon, umiditate 50-60 %, - pacientul prezinta tuse cu
III. Obstructia cailor termen de 3 zile temperatura optima 18-20 ºC, expectoratie muco-purpulenta
respiratorii superioare luminozitate ; cca 150 ml;

- Educ pacientul sa foloseasca 16.04.2012

batista individuala de unica - tusea s-a diminuat in


CAUZA: folosinta ; intensitate, expectoratie cca
Procesul inflamator bronsic 80ml;
- Invat pacientul sa nu inghita
17.04.2012
sputa, sa expectoreze in
MANIFESTARI: - tusea a disparut, cantitatea de
scuipatori sterile ;
Tuse cu expectoratie sputa cca 30ml ;
- Asigur pozitia semisezand
muco-purpulenta=100ml 18.04.2012
pentru a favoriza eliminarea
- pacientul nu mai tuseste,
sputei si colectez pentru
prezinta cai respiratorii
examen bacteorologic ;
superioare libere.
- Aspir secretiile bronsice la
nevoie ;
- Observ cantitatea si aspectul
sputei.

8
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

Rol delegat:
La indicarea medicului administrez :
- AMPICILINA 2 gr/zi (6-12-18-24) :
- BROFIMEN 1tb 3/zi;
- GENTAMICINA 1f 3/zi (6-14-22) ;
- PEFLACINE 3 cps/zi (6-14-22).
- Observ efectul medicatiei asupra organismului
- Mentin interventiile anterioare si in urmatoarele zile

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

8
Pacientul sa - Invat pacientul sa practice 15.04.2012
IV. Insomnie beneficieze de un somn tehnici de relaxare, exercitii Pacientul a avut un somn
corespunzator cantitativ respiratorii 10 minute inainte agitat, cu treziri frecvente.
CAUZA : si calitativ termen de 3 de culcare
Dispnee brdipneica de tip zile - Identific nivelul si cauza 16.04.2012
expirator si tuse cu anxietatii pacientului Dupa administrarea medicatiei
expectoratie muco- pacientul a beneficiat de un
- Observ si notez calitatea,
purpulenta somn medicamentos, pacientul
orarul somnului, gradul de
nu mai atipeste in timpul zilei.
satisfacere a nevoi, de raportul
somn- veghe
MANIFESTARI :
- Intocmesc un program de
Ore de somn insuficiente
odihna corespunzator, invat
cantitativ si calitativ cu
pacientul sa evite ‘picotelile’
repetate treziri nocturne
din timpul zilei prin activitati
care sa-i trezeasca interesul

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

8
Rol delegat : 17.04.2012
 MEPROBAMAR 1 tb ora 21.00 Pacientul beneficiaza de un
- Observ efectul medicamentatiei asupra organismului ; somn corespunzator cantitativ
- Mentin interventiile anterioare si in zilele urmatoare. si calitativ de 6-8 ore/noapte,
motiv pentru care se suspenda
medicamentatia.

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

8
Pacientul sa prezinte - Ajut pacientul sa-si mentina Pacientul participa activ la
V. Diaforeza tegumente curate si tegumentele curate si uscate ; realizarea igienei corporale.
uscate pe parcursul - Schimb lenjeria de pat si de
spitalizarii. corp ori de cate ori este
CAUZA: nevoie ;
Pocesul inflamator
- Invat pacientul sa poarte sosete
bronsic
curate de bumbac si sa le
schimbe frecvent ;
- Mentin igiena riguroasa a
MANIFESTARI :
pliurilor si spatiilor
Transpiratii profuze la
interdigitale ;
nivelul axilelor, pe frunte si
- Asigurat imbracaminte curata
abdomen.
si comoda.

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

8
Pacientul sa nu mai fie - Favorizeaza adaptarea pacientului la noul mediu 15.04.2012
VI. Anxietate moderata anxios. - Identific cu pacientul cauza anxietatii si factorii ora 9.00- pacientul este
Sa beneficieze de o declansatori nelinistit, prezinta o stare de
stare de confort psihic - Furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor anxietate moderata.
CAUZA : in termen de 24-48 ore. programate ora 13.00-pacientul este
Necunoasterea - Ajut pacientul sa-si recunoasca anxietatea echilibrat psihic, isi exprima
prognosticului bolii - Creez un climat de calm si securitate deschis temerile, emotiile,
- Diminuez stimulii auditivi si vizuali : zgomote, nevoile.
lumina intensa 16.04.2012
- Asigur un program zilnic pentru a-i permite - pacientul este comunicativ,
MANIFESTARI : Neliniste, pacientului sa-si exprime certitudinile si sa fie sigur de isi exprima deschis temerile,
apatie, stare confuzionala. prezenta cadrului medical emotiile, nevoile, este
- Raspund la intrebarile pacientului, ii ofer un climat de echilibrat psihic.
siguranta.

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

9
VII. Dificultate in a Pacientul sa folaseasca - Facilitez satisfacerea nevoii
participa la activitati modalitati de practicare spirituale a pacientului si il
religioase. a religiei si pe perioada informez asupra posibilitatii de
spitalizarii. participare la serviciul religios
CAUZA : din cadrul unitatii spitalicesti.
Dispneea bradipneeica de - Ajut pacientul sa-si exprime OBIECTIV INDEPLINIT
tip expirator si tusea cu disconfortul spiritual.
expectoratie muco-
- Ii raspund cu promtitudine la
purpulente.
intrebari referitoare la
subiectele religioase care il
MANIFESTARI :
intereseaza.
Incapacitatea de a participa
- Ii propun carti religioase pe
la activitatile religioase.
care le citeste atat in cursul
zilei cat si seara inainte de
culcare.
- Apreciez importanta credintei
pentru care pacientul meu,
deoarece aceasta influenteaza
modul de viata, sentimentul
pacientului fata de boala si
moarte.

9
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
VIII. Lipsa de cunostinte. Pacientul sa acumuleze - Explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind
pe timpul spitalizarii boala sa, modul de manifestare, masuri preventive si
cunostinte despre boala curative, modul de participare la interventii si procesul Pe parcursul spitalizarii
CAUZA : sa, tratament, de recuperare. pacientul a acumulat noi
Inaccesibilitatea la necesitatea de a-si - Stimulez dorinta de cunoastere. cunostinte despre boala sa,
informatii. pastra sanatatea. - Cconstientizez pacientul asupra propriei tratamentul afectiunii,
responsabilitati privind sanatatea. importanta necesitatii de a-si
- Verific daca pacientul a inteles sidaca si-a insusit pastra sanatatea.
noile cunostinte.
MANIFESTARI : - Fac educatie pentru sanatate :
Cunostinte insuficiente  sa evite aglomerarile in cazul
referitoare la tratamentul epidemiilor de gripa,
afectiunii, importanta
 sa efite frigul si aerul poluat,
necesitatii de a invata cum
 sa aiba o respiratie corecta pe nas,
sa-ti pastrezi sanatatea.
cu o postura corecta a toracelui,
 efectuarea de controale chimice si
de laborator
 intarzierea rezistentei
organismului.

9
EXAMINARI PARACLINICE
Data Investigatia Pregatirea pacientului Valori obtinute Valori
normale
- anunt pacientul si ii Hipertransparenta cu
explic necesitatea hiperinflamtie bazala
invetigatiei ; bilaterala, desenul NPE
19.04 Rx. pulmonar - conduc pacientul la pulmonar accentuat

serviciul de radiologie ; bilateral dreapta.

- dezbrac regiunea
toracica ;
- medicul executa
radiografia.
- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic
pentru a inlatura factorii emotionali.
- il transport la cabinetul de explorari functionale
cu 10-15 minute inainte de efectuarea tehnicii.
- asez pacientul in sus pe canapeaua de examinare
si il rog sa-si dezbrace toracele, membrele Ritm
inferioare sa-si relaxeze musculatura, sinusal
- asez cei 6 electrozi precordiali si 4 la nivelul Axa QRS la 90º fara
20.04 EKG membrelor superioare si inferioare respectand modificari
culorile ; rosu la membrul superior drept, galben
la membrul superior stang, negru la membrul
inferior drept si verde la membrul inferior stang.
- dupa efectuarea examenului imbrac pacientul si
il conduc la salon.

9
TABEL CU EXAMENE DE LABORATOR
Data Examen de Mod de recoltare Valoare obtinuta Valoare normala
laborator
Leucocite Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa 2 ml de sange 9500/mm³ 4200-8000/ mm³
pe heparina sau EDTA(substanta anticoagulanta), vac.mov.

Hemoglobina 13,6 g % 16 g %
VSH Se recolteaza dimineata pe nemancate prin p.v 1,6 ml sange cu 9,4 ml citrat 12 mm/h 1-10 mm/h
de sodiu 3,8 %, fara staza.
18.03.2012 Hematrocit Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange pe heparina sau EDTA. 32,8 % 45 %

Glicemie Se recolteza dimineta 5-8 ml sange prin p.v fara substanta antigoagulanta. 80 mg % 80-120 mg %
Uree sanguina 0,35 mg % 0,2-0,4 mg %
Creatina 1,03 mg % 0,6-1,3 mg %
Trombocite Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange 24000/mm³ 15000-3000/mm³
TGO/TGP 22 ui/12 ui 2-20ui/2-16ui
Fibriogen Se recolteza dimineta 4,5 ml sange venos cu 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 % , 243 mg % 200-400 mg %
vac. albastru.
Examen de Se trimit la laborator 100-150 ml urina obtinuta din prima emisie spontana a Absente : Absente :
urina zilei in sticluta curata si dezinfectata in prealabil. - albumina - albumina
- glucoza - glucoza
- pigmenti biliari - pigmenti biliari
urobiliogen urobiliogen

TABEL CU MEDICAMENTATIA
Data Denumire Mod de Cale de Doza unica Doza Actiune Reactii adverse
medicament prezentare administrare totala

9
Ampicilina flc=500 mg i.m 1mil la 6 4 mil. antibiotic febra, edem Quinke,
ore 6-12- ui eozinofile,urticarie
18-24
Gentamicina f=2ml=80mg i.m 1fl la 8 ore 3f antibiotic surditate, cresterea
6-14-22 azotemiei
Miofilin f=10ml=240mg i.v 1fl la 12 2f bronhodilatator guturai, varsaturi,
15.04.2012
ore 6-18- cefalee,insomnie
24
HSH 1f=25mg i.v 1f la 12ore 2f Antiinflamator cordicoid nectroza aseptica
osoasa, infectii locale
Verpamil cp=40mg PO 1cp 6-18 2cps Antianginos,antidepresiv constipatie, greturi,
vertij
Spironolactona dj=25mg PO 2 dj 6-12 4 dj diuretic hiponatremie, febra,
diaree,fatigabilitate

Data Denumire Mod de Cale de Doza Doza Actiune Reactii adverse


medicament prezentare administrare unica totala
Piracetam cp=400mg PO 1 cp 2 cp Nootrop Nervozitate, insomnie,
greata, diaree
Peflacine cp=400mg PO 1 cp 6- 3 cp Antibiotic bactericid Trombocitopenie,
14-22 leucopenie, greturi

9
15.04.2012 Meprobamat 1tb= 10mg PO 1 tb la ora 1 tb Tranchilizant Somnolenta, anorexie,
21,00 greturi, cefalee

Brofimen 1tb=2mg PO 1tb 6- 3tb fluidifiant al secretiei rau, greata


12-18 bronsice
Ser glucozat 5% Pungi PVC PERFUZIE 500mi 500 mi Monozaharida fiziologica Diureza osmotica,
iritatie, neoroza

9
INTERVENTII CONSTATATE

- Asigur conditii de microclimat, temperatura optima 18-20º C, luminozitate, umiditate 60 % ;

- Asigur lenjerie cutanata de pat si corp ;

- Asigur ingrijiri igienice si supraveghez pacientul ;

- Masor functiile vitale si vegetative si le notez in F.T ;

- Observ aspectul tegumentelor si mucoaselor ;

- Apreciez comportamentul general ;

- Recoltez produsele biologice si patologice-examene paraclinice ;

- Pregatesc pacientul pentru investigatii si tratament ;

- Asigur un regim de viata echilibrat, cu respectarea orelor de somn si a regimului alimentar ;

- Aplic masuri de prevenire a infectiilor nosocominale : curatenie, desinfectie, sterilizare ;

- Particip la examinarea medicala a pacientului ;

- Educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.

EVALUARE

Interventiile propuse au fost efectuate fiind satisfacute nevoile fundamentale ale pacientului.

97
EVALUARE FINALA

1. De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia in data de 27.04.2012.

BILANT DE AUTONOMIE :
Pacientul A. I. , in varsta de 74 ani, cu domiciliul in Buzau, s-a prezentat pe data de 15.04.2012 la serviciul de urgenta, sectia ‘Interne’ cu urmatoarele
manifestari de dependenta :
dispnee bradipneica de tip expirator ;
tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;
febra ;
insomnie, anxietate moderata ;
transpiratii profuze ;
fatigabilitate.

2. Starea pacientului la externare : ameliorat clinic.

98
GRAD DE AUTONOMIE :
Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor sale si se poate reintegra socioprofesional. I se recomanda urmatoarele :
- sa cunoasca si sa respecte normele de igiena ;

- sa se integreze in familie si in comunitate ;

- sa evite complicatiile si factorii de risc ;

- sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata ;

- sa evite efortul fizic ;

- sa evite aglomerarile, frigul, sa respecte regimul alimentar ;

- sa se prezinte la medic la primele semne de boala, sa nu recurga la automedicamentatie.

Cazul III

PLAN DE INGRIJIRE

 CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie :
 pacient ;

99
 familie ;
 foaia de observatie ;
 echipa de ingrijire.

Date relativ stabile :


Nume si prenume : B. V.
Varsta : 71 ani
Sex : masculin
Stare civila : casatorit
Ocupatie : pensionar
Nationalitate : roman
Religie : crestin-ortodox
Alergii : nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze : nu prezinta
Aspectul cavitatii bucale :
- buze uscate,cianotice ;

- limba saburala ;

- dantura incompleta ;

- gingii roz aderente dintilor :

- masticatie usoara ;

- reflex de deglutie prezent.

10
Aspectul faciesului : facies suferind;
Acuitate vizuala : ochi emtropi ;
Acuitate auditiva : in limite fiziologice
Acuitate olfactiva : in limite fiziologice
Acuitate tactila : sensibilitatea tactila integrala
Acuitatea dureroasa : cefalee intensa ;
Semne particulare : cicatrice postapendicectomie in 1986 ;
Sistem osos : integru
Mobilizare : se mobilizeaza singur, fara uz de obiecte ajutatoare
Grup sanguin : BIII, RH(+)
Conditii psiho-sociale :
- pacientul prezinta anxietate moderata
Date antropometrice : G = 86 kg, I = 1,90cm
Date variabile
Domiciliul: comuna Sapoca, jud. Buzau
Conditii de locuit :casa din caramida, 4 camere, anexe, iluminat electric,locuieste impreuna cu sotia.
Echipa de sustinere : familia ;
Data internarii : 1.05.2012 ora 11,00
Data externarii : 8.05.2012

Anamneza medicala

10
4. A.H.C.: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice;
5. A.P.P.: astm bronsic in anul 1990;
6. A.P.Ch.: apendicecomie in 1986.

Motivele internarii:
- dispnee tahipneic de tip expirator;

- tuse cu expectoratie muco-purulenta;

- tahicardie;

- anxietate moderata;

- fatigabilitate;

- insomnie;

- anxietate moderata.

Istoricil bolii
Pacientul in varsta de 74 ani, cunoscut din anul 1990, nerespectand tratamentul din ambulator, prezinta de circa patru zile dispnee tahipneica de tip
expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala, fatigabilitate,motiv pentru care se prezinta la camera de garda a Spitalului pentru
investigatii si tratament de specialitate.

Examen clinic general

10
- pacient afebril : T= 36,8ºC

- tegumente si mucoase : cianotice; piele intacta, fara edeme

- tesut celular subcutanat : normal reprezentat

- sistem ganglionar limfatic : nepalpabil, nedureros

- sistem osteo-articular : integru

~ Aparat respirator
- torace dilatat anteroposterior ;

- wheezing la baza hemitoracelui ;

- dispnee progresiva la efort;

- tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;

- R= 28 respiratii/min.

~ Aparatul cardio-vascular :
- Puls puternic, amplu P= 88 pulsatii/min, T.A= 160/90 mmHg;

- Soc apexian in spatiul V intercostal stang;

- Artere periferice pulsatile ;

10
- zgomote cardiace ritmice.

~ Apartul digestiv :
- abdomen suplu, mobil cu respirul ;

- ficat la 3 cm sub rebordul costal ;

- splina nepalpabila.

~ Aparatul uro-genital :
- rinichi nepalpabili, nedurerosi ;

- loji renale libere ;

- mictiuni fiziologice.

Elemente de igiena
~ Obisnuinte alimentare :
- serveste 3-4 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe ;

- fost consumator de alcool si fost fumator ;

10
- nu mai fumeaza.

~ Eliminari :
1. Diureaza : - cantitatea : 1200ml/24 ore
- frecventa : 5-6 mictiuni/24 ore

- culoare : galben deschis

- miros : amoniacal

- astpect : clar, transparent

2. Scaun : - frecventa : un scaun pe zi

- orar : dimineata dupa trezire

- forma : cilindrica

- culoare : bruna

- miros : fecaloid

3. Expectoratie : - muco-purpulenta
- culoare : alba-cenusie

- miros : fetid

10
- aspect de mucus

- cantitate ~ 150ml

~ Obisnuinte igienice : pacient independent in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice.

~ Activiati de recreere: emisiunile TV.

Nevoi perturbate
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a evita pericolele
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
5. Nevoia de a practica religia
6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Diagnostic medical :

10
- BPOC acutizat

- Cord pulmonar acut.

 ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR

I. Probleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,

- tahicardie,

- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,

- cianoza periobucala

- insomnie,

- anxietate moderata.
II. Probleme potentiale :
- risc de complicatii,

- hipertensiune pulmonara,

- insuficienta respiratorie cronica.

10
Diagnostic mursing la internare
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
 Alternarea ritmului respirator
cauza : - procesul inflamator bronsic
manifestari : - dispnee bradipneica de tip expirator, cianoza periobucala

 Alternare ritmului cardiac


cauza : - modificarea ciculatorie a functiei cardiace
manifestari: - tahicardie, valori tensionale ridicate

2. Nevoia de a elimina
 Obstructia cailor respiratorii superioare
cauza : - hipersecretia bronsica
manifestari: - tuse cu expectoratie muco-purpulenta

manifestari : - ore de somn insuficiente cantitativ

3. Nevoia de a evita pericolele


 Anxietate moderata
cauza : - necunoasterea prognosticului bolii

10
manifestari : - neliniste, facies criptat

4. Nevoia de a dormi si odihni


 Insomnie
cauza : - dispnee tahipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta

5. Navoia de a practica religia


 Dificultatea in a practica la activitati religioase
cauza: - dispnee tahipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie mucu-purpulenta
mainifestari : - incapacitatea de a participa la activitatile grupului religios care apartine
6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
 Lipsa de cunostinte
cauza : - inaccesibiltatea la informatii
manifestari : - cunostinte insuficiente referitoare la boala sa, tratamentul afectiunii, importanta necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

INGRIJIRE PE PERIOADA
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

10
Pacientul sa aiba o - Asigur conditii de microclimat
respiratie supla, ampla in salon : temperatura optima 1.05.2012
I. Alternarea ritmului cu ritm respirator de 18-20 ºC, salon curat, aerisit, ora 12,00 – la internare pacientul
respirator 16-18 respiratii/min in umiditate 60% prezinta dispnee trahipneica de tip
termen de 3 zile - Asigur psihoterapia pacientului expirator, R=28 respiratii/minut;
CAUZA: Procesul (O.T.S) pacientul prezinta cianoza
- Asez pacientul in pozitie
inflamator bronsic periorobucala;
semisezand,pozitii alternand cu
pozitia sezand, pozitii adecvate
MANIFESTARI: Dispnee ora 16,00 – R=24 respiratii/min
pentru favorizarearespiaratiei
bradipneica de tip expirator cianoza periorobucalase mentine ;
- Monitorizez functiile vitale,
vegetative si le notez grafic in
ora 20,00 – R=20 respiratii/min
F.T
cianoza periorobucalase mentine ;
- Invat pacientul sa faca
gimnastica respiratorie
- Pregatesc materialele necesare
pentru recoltarea analizelor de
laborator :
- sange pentru examene
hematologice: HLG, HB,
HT, VSH

110
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

- examene bio-chimice: 2.05.2012


glicemie, ureaa sanguina, ora 7,00- dispneea a scazut in
creatina, fibriogen intensitate, dar nu a disparut; R=19

- urina pentru examen sumar respiratii/min , cianoza periorobucala

de urina s-a diminuat;


ora 12,00-R=19 respiratii/min
- Pregatesc fizic si psihic
cianoza periorobucala a disparut;
pacientul si il insotesc la
investigatii : R pulmonar, EKG
3.05.2012
- Administrez delegat :
ora 7,00- dispneea s-a redus,
MIOFILIN 2f orele 6-18
pacientul prezntand o respiratie
- Observ efectul medicatiei
supla, libera, pe nas;
asupra organismului
R=18 respiratii/min.
- Mentin interventiile anterioare
si in zilele urmatoare.

111
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
Pacientul sa prezinte - Asigur conditii 1.05.2012
cai respiratorii liber pe corespunzatoare de - pacientul prezinta tuse cu
II. Obstructia cailor nas. Evaluare la 24 ore. microclimat in salon: expectoratie mucopurpulenta 150 ml.
respiratorii superioare temperatura optima 18-29º C, 2.05.2012
umiditate 60%, salon curat, ora 7,00 – tusea s-a diminuat in
aerisit; intensitate, expectoratia s-a redus cu
CAUZA: - Educ pacientul sa foloseasca 100ml.
Procesul inflamator batista individuala de unica
bronsic folosinta ; 3.05.2012
cantitatea de sputa este 75ml.
- Invat pacientul sa nu inghita
MANIFESTARI:
sputa, sa expectoreze in
Tuse cu expectoratie 5.05.2012
scuipatori sterile ;
muco-purpulenta=100ml cantitatea de sputa este 30ml.
- Asigur pozitia semisezand
pentru a favoriza eliminarea
sputei si colectez pentru
examen bacteorologic ;
- Invat pacientul sa evite

112
schimbarile de temperatura,
aglomeratia.

113
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

Rol delegat:
La indicarea medicului administrez :
- AMPICILINA 8 cps (6-12-18-24)
- GENTAMICINA 80 mg 3f (6-14-22)
- BROFIMEN 3 tb (6-12-18)
- Observ efectul medicatiei asupra organismului
- Mentin interventiile anterioare si in urmatoarele 3 zile

114
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare

Pacientul sa - Invat pacientul sa practice 1.05.2012


III. Insomnie beneficieze de un somn tehnici de relaxare, exercitii - pacientul a avut un somn agitat, cu
corespunzator cantitativ respiratorii 10 minute inainte treziri frecvente nocturne datorita
CAUZA : si calitativ termen de 3 de culcare ; tusei si expectoratiei, doarme 4-5 ore.
Dispnee brdipneica de tip zile. - Identific nivelul si cauza 2.05.2012
expirator si tuse cu anxietatii pacientului ; - odata du diminuarea dispneei si
expectoratie muco- atusei, pacientul are somn de 6ore pe
- Observ si notez calitatea,
purpulenta noapte cu ‘picoteli’ in timpul zilei.
orarul somnului, gradul de
3.05.2012
satisfacere a nevoi, de raportul
- pacientul doarme 7 ore pe noapte,
somn- veghe ;
MANIFESTARI : fara ‘picoteli’ in timpul zilei.
- Intocmesc un program de
Ore de somn insuficiente
odihna corespunzator, invat
cantitativ si calitativ cu
pacientul sa evite ‘picotelile’
repetate treziri nocturne
din timpul zilei prin activitati
care sa-i trezeasca interesul.

115
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
- pacientul sa nu mai - Favorizeaza adaptarea pacientului la noul mediu 1.05.2012
IV. Anxietate moderata fie anxios. - Identific cu pacientul cauza anxietatii si factorii - pacientul este anxios..
- sa beneficieze de o declansatori
stare de confort psihic - Furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor 2.05.2012
CAUZA: Necunoasterea in termen de 1-2 zile. programate - pacientul isi exprima
prognosticului bolii - Ajut pacientul sa-si recunoasca anxietatea nelinistea in legatura cu
- Creez un climat de calm si securitate prognosticul bolii ;
- Diminuez stimulii auditivi si vizuali : zgomote, - pacientul este comunicativ.
lumina intensa
MANIFESTARI: Teama, - Asigur un program zilnic pentru a-i permite
neliniste pacientului sa-si exprime certitudinile si sa fie sigur de
prezenta cadrului medical
- Raspund la intrebarile pacientului, ii ofer un climat de
siguranta.

116
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
V. Dificultate in a participa Pacientul sa folaseasca - Facilitez satisfacerea nevoii
la activitati religioase. modalitati de practicare spirituale a pacientului si il
a religiei si pe perioada informez asupra posibilitatii de
CAUZA : spitalizarii. participare la serviciul religios
Dispneea bradipneeica de din cadrul unitatii spitalicesti.
tip expirator si tusea cu - Ajut pacientul sa-si exprime OBIECTIV REALIZAT
expectoratie muco- disconfortul spiritual.
purpulente.
- Ii raspund cu promtitudine la
intrebari referitoare la
MANIFESTARI :
subiectele religioase care il
Incapacitatea de a participa
intereseaza.
la activitatile religioase.
- Ii propun carti religioase pe
care le citeste atat in cursul
zilei cat si seara inainte de
culcare.

117
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
VI. Lipsa de cunostinte. Pacientul sa acumuleze - Explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind
pe timpul spitalizarii boala sa, modul de manifestare, masuri preventive si La internare pacientul are un
cunostinte despre boala curative, modul de participare la interventii si procesul nivel redus de cunostinte.
CAUZA : Inaccesibilitatea sa, tratament, de recuperare ; Pe parcursul spitalizarii
la informatii. necesitatea de a-si - Stimulez dorinta de cunoastere ; pacientul a acumulat noi
pastra sanatatea. - responsabilitati privind sanatatea ; cunostinte despre boala sa,
- Organizez activitati educativefolosind metodele de tratamentul afectiunii,
invatamant cunoscute : expunerea, conversatia, importanta necesitatii de a-si
MANIFESTARI : demonstratia ; pastra sanatatea.
Cunostinte insuficiente - Verific daca pacientul a inteles sidaca si-a insusit
referitoare la tratamentul noile cunostinte ;
afectiunii, importanta - incurajez si ajut pacientul la dobandirea de noi
necesitatii de a invata cum deprinderi igienico-sanitare.
sa-ti pastrezi sanatatea.

118
EXAMINARI PARACLINICE
Data 4.05.2011
Investigatia Pregatirea pacientului Valori obtinute Valori
nominale

-anunt pacientul si ii explic necesitatea Intestinal


investigatie, conditiile in care; pulmonar
Rx. pulmonar - medicul executa radiografia accentuat N.P.E
- imbrac pacientul si il conduc la salon. bilateral.

- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic


pentru a inlatura factorii emotionali.
- il transport la cabinetul de explorari functionale
cu 10-15 minute inainte de efectuarea tehnicii ;
- asez pacientul in sus pe canapeaua de examinare
E.K.G si il rog sa-si dezbrace toracele, membrele Axa QRS la 45º Ritm sinusal
inferioare sa-si relaxeze musculatura ; fara
- asez cei 6 electrozi precordiali si 4 la nivelul modificari.
membrelor superioare si inferioare respectand
culorile ; rosu la membrul superior drept, galben
la membrul superior stang, negru la membrul
inferior drept si verde la membrul inferior stang ;
- dupa efectuarea examenului imbrac pacientul si
il conduc la salon.

119
TABEL CU EXAMENE DE LABORATOR
Data Examen de Mod de recoltare Valoare obtinuta Valoare normala
laborator
Leucocite Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa 2 ml de sange 7400/mm³ 4200-8000/ mm³
pe heparina sau EDTA(substanta anticoagulanta), vac.mov.

Hemoglobina 15,6 g % 16 g %
VSH Se recolteaza dimineata pe nemancate prin p.v 1,6 ml sange cu 9,4 ml citrat 26 mm/h 1-10 mm/h
de sodiu 3,8 %, fara staza.
18.03.2012 Hematrocit Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange pe heparina sau EDTA. 47 % 45 %

Glicemie Se recolteza dimineta 5-8 ml sange prin p.v fara substanta antigoagulanta. 111 mg % 80-120 mg %
Uree sanguina 0,2 mg % 0,2-0,4 mg %
Creatina 0,84 mg % 0,6-1,3 mg %
Colesterol 6 ml sange fara substanta antigoagulanta, vac. rosu. 190 mg % 150-250 mg %
TGO/TGP 13 ui/9 ui 2-20ui/2-16ui
Fibriogen Se recolteza dimineta 4,5 ml sange venos cu 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 % , 243 mg % 200-400 mg %
vac. albastru.
Examen de Se trimit la laborator 100-150 ml urina obtinuta din prima emisie spontana a Absente : Absente :
urina zilei in sticluta curata si dezinfectata in prealabil. - albumina - albumina
- glucoza - glucoza
- pigmenti biliari - pigmenti biliari
urobiliogen urobiliogen

TABEL CU MEDICAMENTATIA
Data Denumire Mod de Cale de Doza unica Doza totala Actiune Reactii adverse
medicament prezentare administrare

12
Ampicilina cps=500mg per. os 1cps 2 gr antibiotic febra, edem Quinke,
6-12-18-24 eozinofile,urticarie
Gentamicina f=2ml=80mg i.m 1fl la 8 ore 6- 3f antibiotic surditate, cresterea
14-22 azotemiei
2.05.2012
Miofilin f=10ml=240mg i.v 1fl la 12 ore 6- 2f bronhodilatator guturai, varsaturi,
18-24 cefalee,insomnie
Captropil cps=15mg per.os 1cp 7-13-19 3cps antihipertensiv Proteinuire, poliurie,
febra.
Brofimen 1tb=2mg per.os 1tb 6-12-18 3tb fluidifiant al rau, greata
secretiei bronsice
Mexitil cps=200mg Per. os 1tb 3tb antiaritmic tulburari neurologice,
6-12-18 greata, varsaturi.
3.05.2012

12
INTERVENTII CONSTATATE

- Asigur conditii de microclimat, temperatura optima 18-20º C, luminozitate, umiditate 60 % ;

- Asigur lenjerie cutanata de pat si corp ;

- Asigur ingrijiri igienice si supraveghez pacientul ;

- Masor functiile vitale si vegetative si le notez in F.T ;

- Observ aspectul tegumentelor si mucoaselor ;

- Apreciez comportamentul general ;

- Recoltez produsele biologice si patologice-examene paraclinice ;

- Pregatesc pacientul pentru investigatii si tratament ;

- Asigur un regim de viata echilibrat, cu respectarea orelor de somn si a regimului alimentar ;

- Aplic masuri de prevenire a infectiilor nosocominale : curatenie, desinfectie, sterilizare ;

- Particip la examinarea medicala a pacientului ;

- Educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.

EVALUARE

Interventiile propuse au fost efectuate fiind satisfacute nevoile fundamentale ale pacientului.

12
EVALUARE FINALA

1. De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia in data de 9.05.2012.


BILANT DE AUTONOMIE :
Pacientul B. V. , in varsta de 71 ani, cu domiciliul in comuna Sapoca, judetul Buzau, s-a prezentat pe data de 1.03.2012 la serviciul de urgenta, sectia
‘Interne’ cu urmatoarele manifestari de dependenta :
a. dispnee bradipneica de tip expirator ;
b. tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;
c. tahicardie ;
d. insomnie, anxietate moderata ;
e. transpiratii profuze ;
f. fatigabilitate.

2. Starea pacientului la externare : ameliorat clinic

GRAD DE AUTONOMIE :

12
Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor sale si se poate reintegra socioprofesional. I se recomanda urmatoarele :
- sa cunoasca si sa respecte normele de igiena ;

- sa se integreze in familie si in comunitate ;

- sa evite complicatiile si factorii de risc ;

- sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata ;

- sa evite efortul fizic ;

- sa evite aglomerarile, frigul, sa respecte regimul alimentar ;

- sa se prezinte la medic la primele semne de boala, sa nu recurga la automedicamentatie

- EVALUARE GLOBALA

12
F. S. A. I. B. V.
Varsta : 72 ani Varsta : 74 ani Varsta : 71 ani
Diagnostic medical : BPOC acutizat ; aritmie Diagnostic medical : BPOC acutizat Diagnostic medical : BPOC acutizat
extrasistolica atriala. Analize de laborator: Analize de laborator:
Analize de laborator: Examene hemtologice: Examene hemtologice:
Examene hemtologice: leucocite (9500/m³) leucocite (7400/m³)
leucocite (7300/m³) hemoglobina (13,6 g) hemoglobina (15,6 g)
hemoglobina (13,9 g) hematrocit (32,8%) hematrocit (47%)
hematrocit (39%) VSH (12mmlh) VSH (26mmlh)
VSH (50mmlh) Examene biochimice: Examene biochimice:
Examene biochimice: glicemie (80 mg %) glicemie (111 mg %)
glicemie (109 mg %) fibriogen (460 mg %) uree sanguina (0,2 mg %)
fibriogen (243 mg %) uree sanguina (41 mg %) creatinina (0,84 mg %)
uree sanguina (0,35 mg %) TGO (20ui), TGP (18ui) colesterol (190 mg %)
creatinina (1,03 mg %) examen sumar de urina TGO (13ui), TGP (9ui)
colesterol (269 mg %) Examene paraclinice: examen sumar de urina
TGO (22ui), TGP (12ui) Rx pulmonar: hipertransparenta cu examen bacteorologic al sputei
examen sumar de urina inflamatie bazala bilaterala, desenul Examene paraclinice:
examen bacteorologic al sputei pulmonr accentuat predominand dreapta; Rx pulmonar : hipertaransparenta cu
Examene paraclinice: EKG: axa QRS la 90º. hiperinflatie bazala, desenul pulmonar
Rx pulmonar: interstitiu, pulmonar bilateral; accentuat bilateral predominand dreapta ;
EKG: AVD. EKG: axa QRS la 45º.

12
CONCLUZII ASUPRA REZULTATELOR INGRIJIRII CELOR TREI
BOLNAVI CU BPOC

Obiectivele principale ale tratamentului celor trei bolnavi cu BPOC au vizat:


- rezolutia manifestarilor de dependents ;
- prevenirea aparitiei complicatiilor .
Prima etapa a constat in diagnosticarea corecta clinic si biologic a bolii prin efectuarea de examen de
specialitate:.Rx pulmonar; EKG, prelevari de sange si urina, examen bacteriologic al sputei , urmarind
simptomele caracteristice bolii inaintea instituirii tratamentului. Bronhopneumonia obstructiva cronica
este o boala grava, de actualitate impunandu-se aplicarea unor metode de tratament cat mai eficiente,
tratament medicamentos cu antibiotice, bronhodilatatoare, expectorante, antiinflamatoare ce au drept
scop redobandirea independentei atat fizice cat si psihice a bolnavilor cu BPOC.
In urma aplicarii tratamentului medicamentos si a respectarii regimului igieno-dietetic corespunzator,
independenta in satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale s-a materializat in fiecare caz prin
diminuarea unor simptome sau disparitia altora.

126
BIBLIOGRAFIE

 Albu Roxana – Anatomia si fiziologia omului


 Crangulescu Nicolae – Medicina interna - Specialitati inrudite si terapii
paleative
 Daschievici Silvian, Mihailescu Mihai – Chirurgie
 Domnisoru Leonard D. – Compendiu de medicina interna
 Titirca Lucretia – Ghid de nursing
 Titirca Lucretia – Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistentii
medicali
 Titirca Lucretia – Urgente medico-chirurgicale

127