Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPORTULUI
PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE
ÎNDRUMĂTOR
Dr. ZărnescuValerica
ABSOLVENT
Marincea Claudia
GALAŢI
2013
ÎNGRIJIREA COPIILOR CU ASTM
BRONŞIC
CUPRINS
MOTTO ...................................................................................................................... 1
ARGUMENT .............................................................................................................. 2
CAZUL I ................................................................................................................... 33
CAZUL II .................................................................................................................. 52
ANEXE ..................................................................................................................... 89
1
ARGUMENT:
Mi-am ales astmul bronşic ca temă a lucrării de diplomă pentru faptul că este o
afecţiune extrem de frecventă, întâlnită mai ales la copii dar şi la adulţi, cu
debut la orice vârstă şi indiferent de condiţia socială”
2
CAPITOLUL I:NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR
Respiraţia este funcţia prin care se asigură continuu şi adecvat, atât aportul de
oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează, cât şi circulaţia
în sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.
3
-faringe
2. căile respiratorii inferioare:
-laringe
-trahee
-bronhii
-plămâni
4
astfel îngreunează gloata. Cu cât corzile vocale sunt mai apropiate una de cealaltă,
sunetele emise sunt mai înalte.
Sunetele sunt produse prin vibraţia corzilor vocale la ieşirea aerului din
plămâni. Ele vor fi întărite atât de cavităţile: toracică,nazală, bucală, cât şi de
sinusurile paranazale care au loc de cutie de rezonanţă.La producerea sunetelor
articulate, mai participă: limba,buzele, dinţii şi valul palatin.Din combinarea sunetelor
articulate,rezultă vorbirea.
7
- expansiunea cavităţii toracice prin folosirea abdomenului ca punct de sprijin;
Pleurele sunt douămembrane seroase care formează doi saci închişi, complet
separaţi unul de celălalt. În cursul dezvoltării embrionare, în fiecare sac pleural, se
învaginează plămânul corespunzător. Astfel iau naştere două foiţe pleurale:
a.pleura parietalăcare căptuşeşte pereţii toracelui;
b.pleura viscerală(pulmonară) intim aplicată pe suprafaţa exterioară a
plămânului.
Între cele două foiţe se delimitează cavitatea pleurală.
Cavitatea pleurală devine reală în momentul în care între cele două foiţe se
acumulează sânge,lichid,aer,puroi sau limfă.
8
FIZIOLOGIA RESPIRAŢIEI
MECANICA RESPIRAŢIEI
9
-prin contracţia muşchilor inspiratori(diafragma şi muşchii intercostali), se
măreştevolumul cutiei toracice. Deoarece contracţia musculară necesită energie,
inspiraţia este considerată un proces activ.
-mărirea volumului cutiei toracice determină marirea volumului plămânilor,
deoarece aceştia aderă, prin pleură, de cutia toracică. Prin mărirea
volumuluiplămânilor,presiunea aerului din plămâni scade sub cea atmosferică şi
astfel aerul atmosferic intră în plămâni.
10
CAPITOLUL II. ASTMUL BRONŞIC LA COPIL
11
însă trebuie să individualizeze planul terapeutic în acord cu particularităţile, nevoile şi
circumstanţele fiecărui caz.
II.2. Definiţie. Astmul este definit ca o alterare cronică a căilor aeriene în care
joacă rol multe elemente celulare, în special mastocite, eozinofile, limfocite T,
neutrofile şi celule epiteliale (definiţie fiziopatologică). La indivizii susceptibili, această
inflamaţie determină episoade recurente de wheezing, dificultate în respiraţie,
apăsare toracică şi tuse, în special noaptea şi dimineaţa devreme (definiţie clinică).
În astm se produce îngustarea conductelor aeriene, exprimată clinic prin simptomele
astmatice şi funcţional prin prezenţa sindromului obstructiv (definiţie fiziologică). Din
punct de vedere al biologiei celulare, astmul este definit ca o reacţie alegică a
conductelor aeriene condusă de celulele Th2 mastocite şi mediatorii eliberaţi prin
activarea celulelor implicate. Astmul se caracterizează prin prezenţa simptomelor
recurente şi a hiperreactivităţii bronşice (definiţie epidemiologică). De fapt, astmul
înseamnă: simptome persistente, funcţie pulmonară redusă, risc crescut de
mortalitate.
12
hiperreactivitate bronşică, funcţie pulmonară alterată, creşterea IgE; din această
grupă se selectează cu certitudine copiii astmatici.
Clasificare
- alergic;
- nealergic.
Factorii favorizanţi:
13
hipersecreţie de mucus, predominanţa sistemului colinergic, imaturitatea sistemului
imun pulmonar;
antecedentele perinatale şi postnatale: ventilaţie asistată, aspiraţia lichidului
amniotic, displazia bronhopulmonară;
gradul de poluare al mediului ambiant, fumatul pasiv;
refluxul gastroesofagian; este prezent în 20-30% din cazurile de astm la
copiii mici, poate juca rol de factor declanşator;
condiţiile socioeconomice deficitare.
14
mediatori iniţiază şi întreţin răspunsul inflamator cronic al conductelor aeriene la
stimuli imunologici (antigene) sau neimunologici (infecţii virale, stimuli fizici, chimici,
efort). TNFα şi IL-4 sunt implicate în prezenţa crescută a moleculelor de adeziune (e-
selectin şi ICAM-1) în endoteliul microvascular, care sunt responsabile de recrutarea
selectivă de eozinofile. În astmul sever cresc prezenţa de interleukine (IL-2, IL-5, IL-
8), numărul de eozinofile activate în sângele periferic şi nivelul proteinelor eozinofil-
cationice (ECP), care apar prin degranularea eozinofilelor şi determină alterări
importante ale epiteliului bronşic prin mecanism citotoxic.
15
Criza de astm, consecinţa unei exacerbări, constă în apariţia episodică
paroxistică a simptomelor astmatice; crizele apar frecvent noaptea sau dimineaţa
devreme, copilul este palid, transpirat, uneori cianotic, tahipneic; durata crizei este de
1-3 ore cu maximum de intensitate de 10-20 minute, poate ceda spontan sau sub
tratament. Starea de rău astmatic se defineşte prin crize severe, prelungite de astm,
rezistente la terapia astmatică uzuală. Tabloul clinic se caracteriazează prin
tahipnee/bradipnee (mai rar), cianoza marcată perioronazală şi a extremităţilor,
oboseală musculară, murmur vezicular diminuat (hiperinflaţie severă); lipsesc
sibilantele şi tusea, pot apărea semne de insuficienţă cardiacă dreaptă. Prognosticul
este sever, de aceea necesită o terapie energică, imediată, în serviciu de
specialitate.
Este stadiul clinic cel mai sever al astmului bronşic. Se manifestă printr-un
sindrom asfixic (crize prelungite). Poate să dureze chiar peste 24 de ore.
a. Cauze declanşatoare
Infecţia bronşică difuză (bacteriană, virotică)
Reacţii alergice imediate
Abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare
Medicamente sedative, opiacee, tranchilizante, prin deprimarea centrului
respirator
Suprimarea brutală a corticoterapiei
Utilizarea necorespunzătoare a oxigenului.
b. Tablou clinic
Bolnavul stă în poziţie şezândă, cu toracele împins înainte, cu faţa
anxioasă şi semne de insuficienţă respiratorie accentuată.
Polipnee, cu expiraţie prelungită şi tiraj.
Cianoza
Transpiraţiile profunde chinuiesc bolnavul, care este "lac de apă"
Absenţa tusei şi expectoraţiei
Diminuarea extremă a murmurului vezicular, raluri bronşice mari şi mici (la
auscultaţie).
16
II.6. Forme clinicofuncţionale (trepte de severitate) (tabelele 1.xx şi 1xxi).
17
gradul de afectare a activităţii zilnice;
efecte adverse ale medicaţiei antiastmatice.
18
simptomelor, monitorizează evoluţia astmului şi răspunsul la tratament, oferă un
suport clar pentru alcătuirea schemei terapeutice şi aprecierea prognosticului;
evaluarea corectă şi obiectivă a rezultatelor, permite ajustarea conduitei terapeutice
în funcţie de evoluţia cazului. Acest examen se poate efectua la copii numai după
vârsta de 5-6 ani, deoarece pentru a obţine rezultate valide, interpretabile, este
necesară o corectă înţelegere a manevrelor de respiraţie solicitate, deci o bună
cooperare din partea copilului. La sugar şi copilul mic explorarea funcţională
pulmonară nu se practică de rutină deoarece necesită aparatură complicată (baby
body pletismograf).
𝑃𝐸𝐹𝑠𝑒𝑎𝑟𝑎 − 𝑃𝐸𝐹𝑑𝑖𝑚𝑖𝑛𝑒𝑎ţ𝑎
𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎ţ𝑖𝑎𝑃𝐸𝐹 = × 100.
𝑃𝐸𝐹𝑠𝑒𝑎𝑟𝑎
20
în perioada intercritică: funcţie ventilatorie normală, sindrom obstructiv distal
(VEMS >80% din prezis, MEF50 scăzut), sindrom obstructiv uşor (VEMS >70% din
volumul prezis);
în perioada simptomatică: sindrom obstructiv sau mixt, moderat (VEMS
între 70 şi 50% din volumul prezis) sau sever (VEMS <50% din volumul prezis).
21
Complicatiile cele mai frecvente sunt:
starea de rau astmatic sau astmul grav acut
aspergiloza bronhopulmonara alergica
pneumotoraxul spontan
bronsite acute si cronice
pneumonii
bronsiectazii
emfizemul pulmonar(cea mai importanta dintre complicatii care duce cu
timpul la isuficienta renala cardiaca)
22
Tabelul 1.xxii - Medicaţia astmatică. Medicaţia pe termen lung (long-term preventive medications)
Nume Nume generic Mecanism de Efecte adverse Efect de lungă durată Acţiune
acţiune rapidă
Corticoizi Inhalatori Agenţi antiinflamatori -Corticoizi inhalatori: candidoză Inhalator Inhalator
adrenocorticoizi, beclometazonă orală la doze >1 mg (prevenită +++ -
glucocorticoizi budesonid prin administrare pe spacer) Tablete Tablete
flunisolid -Corticoizi per os:osteoporoză ++ + + (ore)
fluticasonă HTA, diabet, obezitate supresia
triamcinolon adrenopituitară
Cromone: Agenţi antiinflamatori Efecte secundare minime, tuse + -
Sodium după inhalare Se instalează după
cromoglical 2-3 luni de tratament
Nedocromil Agenţi antiinflamatori Nu (necunoscute) + -
Se instalează după
3-4 zile de tratament
β2-agonişti cu Inhalator Bronhodilata-tor Inhalator: Inhalator Nu se
acţiune de -salmeterol efecte secundare minime ++ folosesc în
lungă durată -formoterol Tablete: Tablete criză
β2-adrenergice Tablete stimulare c.v., tahicardie +-
simpatomimetice -terbutalină anxietate, cefalee pirozis
-salbutamol greţuri, vărsături tremurături
musculare hipokaliemie
23
Teofilina retard Bronhodilatator cu + ++
eliberare efecte
continuă antiinflamatorii
-aminofilin incerte
-metilxantine
-xantine
Ketotifen Agent antialergic Sedare, creştere în greutate + la copii -
Antileucotriene -montelukast Antagonist al Date limitate: fără efecte Poziţia -
-zafiriukast receptorilor de adverse, este posibilă antileucotrienelor în
-zileuton leucotriene creşterea enzimelor hepatice, terapia astmului nu
Inhibitor de hepatită reversi-bilă, este pe deplin stabilită;
5-lipoxigenază hiperbilirubinemie sunt necesare studii
viitoare şi experienţă
clinică
24
Tabelul 1.xxiii - Medicaţia pe termen scurt cu acţiune rapidă (quick – relief medications)
Nume Nume generic Mecanism de Efecte adverse Efect de lungă Acţiune rapidă
acţiune durată
β2-agnoşti cu acţiune Salbutamol Bronhodilatator Inhalator:efecte minime Inhalator Inhalator
de scurtă durată Fenoterol Tablete, sirop:stimulare c.v. +/- +++
adrenergice β2-agonişti Metaproterenol tremurături membre cefalee, Tablete, sirop Tablete, sirop
simpatomimetice Terbutalină iritabilitate +/- ++
Anticolinergice Ipratropium Bronhodilatator Uscăciunea gurii - ++
bromid
Oxitroprim
bromid
Teofilină cu acţiune Bronhodilatator Greaţă, vărsături, tahicardie, +/- +
scurtă aritmie
Epinefrină/ Bronhodilatator Convulsii, febră, halucinaţii Nu este Nu este
adrenalină recomandat recomandat în
tratamentul crizei
25
2. Administrarea inhalatorie a drogurilor are unele avantaje: concentraţie
mare direct în căile aeriene, eficacitate terapeutică crescută, efecte adverse minime.
Formele de astm persistent sunt controlate eficient prin tratament de lungă durată
cu agenţi antiinflamatori, în special corticosteroizi inhalatori care stăpânesc şi chiar
reduc inflamaţia; o cură scurtă (7-10 zile) de corticoizi oral poate fi utilă în orice treaptă
de tratament pentru a obţine un control prompt al astmului. Treapta superioară de
tratament se foloseşte dacă nu s-a obţinut controlul; înainte de trecerea la o treaptă
superioară se evaluează medicaţia pacientului, tehnica de administrare, complianţa la
tratament, evitarea agenţilor declanşatori. La treapta inferioară de tratament se trece
26
prin diminuarea graduală a medicaţiei, dacă se menţine controlul asupra astmului cel
puţin trei luni. Tratamentul este revăzut la fiecare 3-6 luni atunci când astmul este
controlat. Este necesar consultul specialistului dacă intervin condiţii clinice care
complică astmul, pacientul nu răspunde optim la terapie sau rămâne la treapta 3 sau 4
de severitate o perioadă prea lungă de timp (tabelul 1.xxiv).
27
Obiectivele urmărite în tratamentul exacerbărilor sunt:
dacă episodul este moderat ca severitate, se continuă terapia iniţiată încă 1-3
ore;
28
dacă episodul este sever şi nu se constată nici o ameliorare, se menţin β 2-
agnoştii cu acţiune scurtă, se pot introduce anticolinergice inhalator, se administrează
oxigen, se introduc corticoizi sistemici i.v. şi β2-agonişti i.m. sau i.v.
dacă răspunsul este considerat satisfăcător (examen fizic normal, PEF >70%,
SaO2>95%), pacientul se externează, continuă β2-agonişti inhalatori şi, eventual,
corticosteroizii inhalatori;
dacă răspunsul este incomplet, se menţin internarea şi terapia cu β 2-agonişti şi
anticolinergice inhalator, corticoizi sistemici, eventual aminofilin i.v. şi se monitorizează
PaO2, SaO2, pulsul;
dacă răspunsul este slab şi simptomele persistă sau chiar se agravează
(PaO2<60% mmHg, PaCO2>45 mmHg), copilul se internează în serviciul de terapie
intensivă unde, pe lângă tratamentul energic menţionat anterior, la care se adaugă
administrarea i.v. a corticoizilor şi a bronhodilatatoarelor, se poate trece la intubaţie şi
ventilaţie mecanică.
Un loc aparte, foarte important, care face parte din îngrijirea complexă a copilului
astmatic, în ocupă educaţia pacientului şi a părinţilor; aceştia trebuie să dispună de
informaţii cât mai clare şi mai complexe asupra manifestărilor bolii, a necesităţii aplicării
unui tratament corect, a sesizării precoce, obiective (prin măsurarea valorilor PEF la
domiciliu) a unei posibile evoluţii nesatisfăcătoare, pentru a preveni, prin măsuri
imediate, agravarea bolii.
29
CAPITOLUL III: ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA COPIILOR CU
ASTM BRONŞIC
ÎNGRIJIRI GENERALE
Alimentaţia
Alte îngrijiri
Intervenţii
CAZUL 1.
I. DATE DE IDENTIFICARE
RELIGIE:crestin ortodox
NATIONALITATE:romana
OCUPAŢIA: elev
DOMICILIUL-galati
2.DATE ANTROPOMETRICE
ANAMNEZA
MOTIVELE INTERNĂRII
CAPUL
TRUNCHI
MEMBRE
33
● tegumente palide; fără semne particulare
APARAT RESPIRATOR
● amplitudini profunde
● respiraţia = 14 respiraţii/minut
APARAT CARDIOVASCULAR
- puls: 90 pulsaţii/minut.
APARAT DIGESTIV
APARAT RENAL
SISTEM GANGLIONAR
● ganglioni nepalpabili
SISTEM NERVOS
34
ELEMENTE DE IGIENĂ
EXPLORĂRI PARACLINICE
03.02.2013
B) EXAMENE PARACLINICE
38
39
PLAN DE ÎNGRIJIRE
03.02.2013-05.02.2013
40
sânge pentru redus în
analize de intensitate
laborator.
Pregătesc
pacientul pentru
examene
radiologice
2. Nevoia Dificultate de Pacientul să -aerisesc salonul în care se află Administrez la Starea de
de a dormi a dormi şi a prezinte somn şi pacientul indicaţia oboseală a
şi a se se odihni odihnă -creez un climat de încredere medicului 1 tb pacientului
odihni datorită corespunzătoare -pacientul să aibe un somn liniştit de Diazepam se menţine
evenimentelor , să aibă un -pacientul este lăsat să se odihnească şi seara la culcare
ameninţătoar tonus fizic şi nu este trezit po Pacientul
e (crizele de psihic bun se
astm ce apar) calmează
manifestate treptat
prin alterarea
somnului, Pacientul
oboseală, este
agitaţie mulţumit.
3. Nevoia Subfebrilitate Pacientul să îşi -aerisesc încăperea în care se află Administrez la În urma
de a (37,9ºC) menţină pacientul indicaţia îngrijirilor
41
menţine datorită bolii, temperatura -asigur pacientului îmbrăcămintea lejeră medicului acordate,
temperatura manifestat corpului în limite -servesc pacientul cu cantităţi mici de antitermice pacientul
corpului în prin agitaţie şi fiziologice lichide, călduţe, la intervale regulate de avea
limite tegumente ce timp temperatur
fiziologice prezintă o -schimb lenjeria de pat şi de corp ori de a axială
uşoară câte ori este nevoie 36,5 ºC,
transpiraţie valoare ce
s-a
menţinut pe
perioada
spitalizării
4. Nevoia Dezinteres Pacientul să -ajut pacientul să îşi facă baie totală sau În urma
de a fi curat faţă de prezinte îi efectuez toaleta pe regiuni îngrijirilor
şi îngrijit şi măsurile de tegumentele şi -ajut pacientul să se îmbrace şi să îşi acordate,
a-şi păstra igienă mucoasele taie unghiile, să îşi facă toaleta cavităţii pacientul
tegumentel manifestate curate bucale înţelege
e şi prin alterarea -informez pacientul în legătură cu importanţa
mucoasele tegumentelor importanţa menţinerii curate a igienei
curate şi mucoaselor tegumentelor şi mucoaselor pentru corporale şi
prevenirea îmbolnăvirilor începe să
îşi
însuşească
deprinderi
42
igienice
5. Nevoia Neplăcerea Pacientul să -explorez ce activităţi recreative îi Pacientul
de a se de a efectua prezinte o stare produc plăcere pacientului încearcă să
recrea activităţi de bună -planific activităţi recreative împreună cu comunice
recreative dispoziţie pacientul specifice vârstei lui cu echipa
datorită bolii, -câstig încrederea pacientului şi îl ajut de îngrijire
oboselii, să depăşească momentele dificile
manifestate
prin tristeţe,
plictiseală
PLAN DE ÎNGRIJIRE
43
04.02.2013
1. Nevoia Dispnee Pacientul să -aerisesc salonul în care se află Administrez la Dispneea s-a
de a respira cauzată de respire liber pacientul indicaţia medicului: diminuat în
şi a avea o obstrucţia pe nas -împrospătez aerul în salon de mai *Metilprednisolon urma
bună căilor multe ori pe zi, prin deschiderea (solumedrol) , administrării
circulaţie respiratorii ferestrelor, timp în care învelesc *Hemisuccinat de tratamentului şi
manifestată pacientul cu o pătură hidrocortizon oxigenoterapiei
prin respiraţie -măsor zilnic, dimineaţa şi seara şi *Dexametazon
grea, dificilă, ori de câte ori este nevoie: Pulsul, fosfat Pacientul
Wheezing Respiratia, Tensiunea arteriala, (superprednol) prezintă:
Temperatura şi le notez în FO *Teofilin, R – 15 resp/min
*Ventolin solutie P – 85 bat/min
inhalantă, o TA – 110/65
inhalaţie de 3-4 ori mmHg
pe zi cu ajutorul
Spacerului
44
odihni tuse, 6h pe ceilalţi pacienţi să respecte cu seara la culcare po prezintă tonus
manifestată noapte stricteţe orele de somn muscular
prin treziri -invăţ pacientul tehnici de relaxare, prezent
repetate exerciţii respiratorii înainte de
culcare
-sfătuiesc pacientul să bea o
băutură caldă înainte de
culcare(ceai, lapte)
-apreciez somnul pacientului din
punct de vedere calitativ şi cantitativ
-elaborez un program de odihnă
care să corespundă vârstei
pacientului
3. Nevoia Incapacitate Pacientul să -asigur menţinerea tegumentelor Pacientul este
de a fi curat de a-şi acorda prezinte o într-o perfectă stare de igienă prin capabil să îşi
şi îngrijit şi îngrijiri stare de efectuarea toaletei zilnice pe regiuni acorde îngrijiri
a-şi păstra datorită bine şi să îşi -asigur permanent lenjerie curată de igienice
tegumentele alterării stării păstreze pat şi de corp pacientului
şi generale tegumentele -umăresc permanent starea
mucoasele manifestată intacte tegumentelor şi mucoaselor
curate prin tuse, pacientului
dispnee de tip -pregătesc materialele necesare
expirator, pentru toaleta pe regiuni şi ajut
45
Wheezing pacientul în satisfacerea acestei
nevoi
-protejez patul cu paravan şi
conving pacientul cu tact şi blândeţe
să accepte toaleta
-identific împreună cu pacientul
cauzele şi motivaţia pentru aspectul
fizic şi îngrijirile igienice
4. Nevoia Dificultăţi în a Pacientul să -explorez gustul şi interesul Pacientul se
de a se efectua poată pacientului pentru activităţi simte mai bine
recrea activităţi participa la recreative şi participă activ
recreative activităţi -planific activităţi recreative la activităţi
datorită stării recreative împreună cu pacientul şi asigur recreative
generale condiţiile necesare
alterate -aleg activităţi care să nu îl
manifestate obosească, să îi creeze o stare de
prin bună dispoziţie, să îşi recapete
neparticiparea încrederea în forţele proprii
la activităţi -învăt pacientul tehnici de relaxare
recreative -aleg mijloace de recreere in functie
de varsta
46
PLAN DE ÎNGRIJIRE
05.02.2013
47
mucoasă şi răspunde la
întrebări
2. Nevoia Imposibilitate Pacientul să -aerisesc salonul în care se În urma
de a dormi de a dormi beneficieze de află pacientul îngrijirilor
şi a se datorită un somn -calmez tusea şi dispneea acordate,
odihni neliniştii odihnitor prin administrarea pacientul
manifestată prin calitativ şi tratamentului prescris de prezintă un
insomnie cantitativ medic somn odihnitor,
-sfătuiesc pacientul să bea o tonus muscular
cană de ceai de tei călduţ prezent, este
înainte de culcare echilibrat psihic
-observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
-creez un climat de încredere,
încurajez şi liniştesc pacientul
pentru a-şi recăpăta echilibrul
psihic
3. Nevoia Reducerea Pacientul să -asigur o stare de curăţenie Pacientul a
de a fi curat autonomiei în fie ajutat în perfectă a corpului pacientului înţeles ce i s-a
şi îngrijit şi îngrijirile satisfacerea pentru a preveni apariţia explicat cu
a-şi păstra personale acestei nevoi complicaţiilor privire la
tegumentele datorate -şterg pacientul de transpiraţie respectarea
48
şi dispneei, şi schimb lenjeria de corp ori regulilor de
mucoasele asteniei fizice, de câte ori este nevoie igienă pentru
curate manifestate prin -asigur un aport suficient de prevenirea unor
diminuarea lichide pentru echilibrarea infecţii
posibilităţilor de hidroelectrolitică, explicându-i
a-şi efectua pacientului necesitatea
igiena acestora în vederea menţinerii
personală elasticităţii pielii
4. Nevoia Consum redus Pacientul să -evaluez obiceiurile, Pacientul
de a se de alimente fie echilibrat cunoştinţele şi preferinţele respectă
alimenta, datorită bolii, hidroelectrolitic pacientului în legătură cu indicaţiile cu
hidrata manifestată prin şi nutriţional alimentaţia privire la modul
inapetenţă Pacientul să -evaluez gradul de nutriţie al de alimentare
poată înţelege pacientului, înregistrând
necesitatea valorile de greutate şi înălţime
respectării ale acestuia
unei diete -urmăresc orarul şi distribuţia
echilibrate meselor
-urmăresc apetitul pacientului
şi modul de alimentare al
acestuia
-cântăresc pacientul zilnic şi
monitorizez valorile rezultate
49
în FO
5. Nevoia Dificultatea de Pacientul să -explorez ce activităţi Pacientul îşi
de a se a efectua prezinte o recreative îi produc plăcere recapătă forţele
recrea activităţi stare de bună pacientului şi le planific şi prezintă o
recreative, dispoziţie şi să împreună cu acesta stare de bună
manifestate prin îşi amelioreze -stabilesc dacă aceste dispoziţie
lipsa de interes condiţia fizică activităţi sunt în concordanţă
pentru orice Pacientul să cu starea psihică şi fizică a Pacientul se
activitate, îşi recapete pacientului implică în
retragere, încrederea în -organizez activităţi specifice activităţile
indispoziţie forţele proprii de recreere cu vârsta propuse de
pacientului personalul
-notez reacţiile şi manifestările medical
pacientului cu privire la starea
sa de tristeţe sau plictiseală
-câştig încrederea pacientului
şi îl ajut să depăşească
momentele dificile
6. Nevoia Evitarea Pacientul să -asistenta amplasează -administrez Pacientul are o
de a evita pericolelor din fie în pacientul în salon, în funcţie tratamentul la stare de bine
pericolele cauza siguranţă, fără de starea lui, afecţiune şi indicaţia medicului Anxietatea s-a
anxietăţii; accidente şi receptivitate redus
-afectare fizică infecţii -ia măsuri de prevenire a
50
şi psihică Pacientul să transmiterii infecţiilor
fie echilibrat -efectuează imunizările
psihic cât mai necesare
curând -învaţă pacientul tehnici de
relaxare
-asistenta asigură un mediu
de protecţie psihică adecvat
stării pacientului
51
EPICRIZA
52
CAZUL 2.
I. DATE DE IDENTIFICARE
NATIONALITATE:romana
OCUPAŢIA: elev;
DOMICILIUL:galati
2.DATE ANTROPOMETRICE
ANAMNEZA
53
MOTIVELE INTERNĂRII
CAPUL
TRUNCHI
MEMBRE
APARAT RESPIRATOR
● wheezing
● raluri sibilante
● respiraţia = 26 respiraţii/minut
APARAT CARDIOVASCULAR
APARAT DIGESTIV
54
● cavitate bucală normală; faringe uşor congestiv; ficat şi splină, pancreas, căi
biliare nepalpabile; abdomen suplu mobil; apetit redus;
APARAT RENAL
SISTEM GANGLIONAR
● ganglioni nepalpabili
SISTEM NERVOS
● motilitate normal
ELEMENTE DE IGIENĂ
55
EXPLORĂRI PARACLINICE
01.06.2013
56
externe, se cetonici, cetonici,
recoltează 100-150 urobilinogen absent urobilinogen absent
ml urină din jetul Sediment urinar: Sediment urinar:
mijlociu într-un -rare leucocite, -epitelii- foarte rare
recipient perfect hematii atipice, rare -leucocite - rare
curat, se epitelii -hematii - absent
etichetează PH-7 - cilindri granuloşi –
Densitate-1020 absent
10. Examen - se recoltează - absent – germeni - absent – germeni
bacteorologic sputa dimineaţa pe patogeni patogeni
nemâncate după
gargara cu ser - se evidenţiază
fiziologic. Pacientul eozinofilie în sânge
este rugat să (8%) şi în spută ca
expectoreze într-o şi în secreţia nazală
cutie Petri sterilă
B) EXAMENE PARACLINICE
Spirograma –CV-90%,VEMS-65,2%
57
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI
58
PLAN DE ÎNGRIJIRE
01.06.2013-03.03.2013
59
îlînsoţesc
2. Nevoia Alterarea Pacientul să fie -identific cauzele care Administrez la Pacientul a
de a dormi somnului, odihnit, cu un determină nesatisfacerea indicaţia medicului 1 prezentat un
şi a se manifestată somn acestei nevoi tb de Diazepam somn de 7h
odihni prin somn corespunzător -creez condiţii de microclimat seara la culcare po
agitat, treziri calitativ şi necesare odihnei pacientului
frecvente, cantitativ -apreciez somnul pacientului
nelinişte, Pacientul să din punct de vedere calitativ şi
oboseală, aibă o igienă cantitativ
slăbiciune corespunzătoare -învăţ pacientul să bea un
pentru a se pahar cu lapte cald înainte de
putea odihni culcare
-observ şi notez numărul de
ore dormite
60
dificultatea corpului plimbări împreună cu diminuat
de a se pacientul
mişca, -explic pacientului necesitatea
astenie păstrării repausului la pat şi îi
propun activităţi cu o
mobilizare mai redusă
4. Nevoia Dificultate de Pacientul să îşi -asigur pacientului mese în Pacientul
de a mânca a se alimenta recapete apetitul cantitate mică şi la intervale respectă
şi a bea şi hidrata Pacientul să scurte de timp indicaţiile date cu
datorită bolii, aibă o greutate -evaluez gradul de nutriţie al privire la modul
manifestată corporală în pacientului înregistrând de alimentare
prin funcţie de valorile de greutate şi înălţime
inapetenţă înălţime şi în foaia de observaţie
vârstă -ofer pacientului lichide
-supraveghez pacientul în
timpul servirii mesei
-urmăresc apetitul pacientului
şi modul de alimentare al
acestuia
-cântăresc pacientul zilnic şi
monitorizez valorile respective
5. Nevoia Hipertermie Pacientul să îşi -aerisesc încăperea în care se Administrez la În urma
de a datorită bolii, menţină află pacientul indicaţia medicului îngrijirilor
61
menţine manifestata temperatura -asigur repaus la pat Algocalmin 1 fiola im acordate,
temperatura prin corpului în limite pacientului pe perioada febrilă evoluţia este
corpului în temperatură normale -măsor funcţiile vitale, în favorabilă, cu
limite de 38ºC special temperatura corporală scăderea
fiziologice la intervale regulate de timp, temperaturii
normale monitorizând cu atenţie după 1 h la
valorile respective 37,2ºC
-hidratez pacientul permanent
în funcţie de bilanţul
hidroelectrolitic
-schimb lenjeria de pat şi corp
a pacientului ori de câte ori
este nevoie
-supraveghez pacientul în
vederea riscului de alte
complicaţii, semnalând orice
modificare patologică apărută
medicului
6. Nevoia Cunoştinţe Pacientul să -învăţ pacientul să prevină Pacientul
de a învăţa insuficiente acumuleze noi îmbolnăvirile prin protejarea încearcă să
cum să-şi despre boală cunoştinţe de de frig, curenţi şi factori dobândească noi
păstreze datorită unei prevenire a unei algerieni cunoştinţe
sănătatea comunicări noi crize de despre boală
62
ineficiente la astm -ajut pacientul, îl încurajez şi îl
nivel afectiv ajut pentru dobândirea de noi
deprinderi datorită bolii
PLAN DE ÎNGRIJIRE
02.06.2013
1. Nevoia Dispnee Pacientul să îşi -solicit pacientului să stea în poziţie La indicatia Pacientul
de a respira expiratorie îmbunătăţească şezândă medicului,administrez: are o
şi a avea o de repaus respiraţia şi să îşi -aerisesc salonul în care se află *Miofilin fiola respiraţie
bună datorită elibereze căile pacientul *Hemisuccinat de ameliorată
circulaţie astmului respiratorii de -informez pacientul şi explic hidrocortizon cu un ritm de
bronşic, secreţii necesitatea efectuării examenului * Berotec 1 puff de 3- 20 resp/min
manifestat sputei 4 ori/zi
63
prin „sete de -ofer pacientului o scuipătoare,după Dispneea s-
aer”, spută expectoraţie, ofer pacientului un pahar a diminuat în
cu cu apă călduţă pentru a-şi clăti gura urma
expectoraţie -sputa expectorată o trimit la laborator administrării
seromucoasă pentru examen bacteriologic tratamentului
-informez pacientul că îi voi măsura şi oxigenului.
funcţiile vitale:
temperatura,pulsul,respiratia,tensiunea
arteriala.
-administrez oxigen
64
de a se de lichide, echilibrat dietetic, regimul hiposodat bogat în pacientului ser este capabil
alimenta şi obişnuinţa de hidroelectrolitic şi zarzavaturi şi fructe glucozat 250 ml în să se
hidrata a mânca ori alimentar -fracţionez mesele pacientului în perfuzie endovenoasă alimenteze.
de câte ori îi număr de 4-5 ori/zi
este foame, -informez şi supraveghez pacientul
hidratare asupra consumului de lichide
insuficientă -urmăresc zilnic greutatea corporală a
pacientului
-notez şi fac raportul lichidelor ingerate
şi eliminate
4. Nevoia Insomnie Pacientul să -aerisesc salonul în care se află La indicaţia medicului, Pacientul
de a dormi datorită beneficieze de un pacientul administrez doarme 8h,
şi a se dispneei, somn fără a se -calmez tusea şi dispneea prin Fenobarbital 1 fără trezire,
odihni trezi de 8h tratamentele administrate tabletă, înainte de în timpul
-observ şi notez calitatea, orarul culcare per os nopţii
somnului
-învăţ pacientul tehnici de relaxare pe
care trebuie să le practice înainte de
culcare
5. Nevoia Reducerea Pacientul să fie -asigur condiţii de microclimat Pacientul
de a fi curat, autonomiei în ajutat în corespunzătoare, prezintă
de a-şi îngrijirile satisfacerea -pregătesc materialele necesare tegumentele
menţine personale acestei nevoi pentru toaleta pe regiuni şi ajut şi
65
tegumentele din cauza pacientul pentru satisfacerea acestei mucoasele
şi dispneei, nevoi curate
mucoasele asteniei, -protejez patul cu paravan şi conving
curate manifestate pacientul cu tact să accepte toaleta
prin -schimb lenjeria de pat şi de corp ori Pacientul
diminuarea de câte ori este nevoie este capabil
posibilităţilor să îşi acorde
de a-şi îngrijiri
efectua igienice
igiena
personală
6. Nevoia Receptivitate Pacientul să -creez pacientului o stare de bună Pacientul a
de a învăţa redusă acumuleze noi dispoziţie şi explic importanţa dobândit noi
cum să-şi datorită deprinderi pentru respectării tratamentului şi a regimului cunoştinţe
păstreze tulburărilor modificarea dietetic despre boală
sănătatea de gândire, comportamentului -stimulez dorinţa de cunoaştere şi
manifestată său motivez importanţa acumulării de noi
prin fuga de cunoştinţe
idei -organizez activităţi educative
-fac educaţie pentru sănătate privind
rolul regimului alimentar în evitarea
apariţiei altor episoade de astm
-educ pacientul pentru menţinerea
66
unei poziţii adecvate a corpului
PLAN DE ÎNGRIJIRE
03.06.2013
67
wheezing, expectoreze -măsor zilnic funcţiile de asmatic şi se
murmur vitale:temperatura,puls,respiratie,tensiunea hidrocortizon linişteşte
vezicular arteriala şi le notez în FO *Berotec 1 Starea de
diminuat -administrez O2 prin sonda endonazală puff de 3-4 anxietate se
Tuse cauzată de ori/zi ameliorează
procesul Pacientul
infecţios colaborează
manifestată prin cu echipa
agitaţie şi medicală şi
expectoraţie răspunde la
întrebări
2. Nevoia Insomnie Pacientul să -apreciez gradul de adaptare al pacientului La indicaţia Pacientul
de a datorită dispneei, aibă un la noul mediu spitalicesc medicului, prezintă un
dormi şi a a procesului somn liniştit, -supraveghez somnul pacientului pentru administrez somn
se odihni infecţios, 6h pe depistarea cauzelor nesatisfacerii Fenobarbital 1 fiziologic,
manifestat prin noapte corespunzătoare a acesteia şi tableta, odihnitor, de
stare de agitaţie, îndepărtarea lor înainte de 6h pe noapte
tuse cu -asigur confortul pacientului prin: o bună culcare per os fără treziri
expectoraţie igienă corporală şi temperatura adecvată
seromucoasă în salon
3. Nevoia Poziţie Pacientul să -aşez pacientul în salon într-un pat lângă Pacientul
de a se inadecvată poată fereastră ca să se poată duce la aer mai adoptă o
mişca şi a datorită dispneei, respira uşor, uşor când încep crizele poziţie care îi
68
avea o manifestată prin să se -aşez câteva perne la spatele pacientului îmbunătăţeşte
bună poziţie deplaseze pentru a-i uşura respiraţia respiraţia
postură ortopneică, „sete cu uşurinţă -planific un program de plimbări împreună Pacientul se
de aer”, Pacientul să cu pacientul deplasează
dificultatea de a aibă o -manifest înţelegere şi răbdare cu mai uşor,
se mişca, poziţie pacientul dispneea şi
astenie normală a -explic pacientului necesitatea păstrării astenia s-au
corpului repausului la pat diminuat
4. Nevoia Comunicare Pacientul să -fac psihoterapie pacientului Pacientul este
de a inadecvată la fie -facilitez vizita membrilor familiei fără a-l mai
comunica nivel afectiv comunicativ obosi comunicativ
datorită afecţiunii -răspund pacientului la întrebări cu calm pe măsură ce
bronşice, a stării starea
generale generală se
alterate, ameliorează
manifestate prin
anxietate,
solitudine,
izolare
5. Nevoia Lipsa de Pacientul să -învăţ pacientul să prevină îmbolnăvirile Pacientul
de a cunoştinţe acumuleze prin protejarea de frig, curenţi şi factori încearcă să
învăţa datorită noi algerieni dobândească
cum să-şi inaccesibilităţii la cunoştinţe -explic pacientului importanţa respectării noi cunoştinţe
69
păstreze informaţii, despre tratamentului în scopul prevenirii despre boală
sănătatea manifestate prin boala complicaţiilor pe tot parcursul spitalizării
încordare -ofer pacientului pliante şi broşuri cu
psihică, tensiune informaţii despre astmul bronşic
faţă
70
EPICRIZA
71
CAZUL 3.
I. DATE DE IDENTIFICARE
NATIONALITATE:romana
OCUPAŢIA: elev;
DOMICILIU:galati
2.DATE ANTROPOMETRICE
ANAMNEZA
CAPUL
TRUNCHI
MEMBRE
APARAT RESPIRATOR
● wheezing
● respiraţia = 26 respiraţii/minut
APARAT CARDIOVASCULAR
APARAT DIGESTIV
● cavitate bucală normală; faringe uşor congestiv; ficat şi splină, pancreas, căi
biliare nepalpabile; abdomen suplu mobil; apetit redus;
73
APARAT RENAL
SISTEM GANGLIONAR
● ganglioni nepalpabili
● motilitate normal
ELEMENTE DE IGIENĂ
GREUTATE CORPORALĂ: 56 Kg
EXPLORĂRI PARACLINICE
74
A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTEI B.V. 16
ANI
01.04.2013
75
ml urină din jetul Sediment urinar: Sediment urinar:
mijlociu într-un -rare leucocite, -epitelii- foarte rare
recipient perfect hematii atipice, rare -leucocite - rare
curat, se epitelii -hematii - absent
etichetează PH-7 - cilindri granuloşi –
Densitate-1020 absent
10. Examen - se recoltează - absent – germeni - absent – germeni
bacteorologic sputa dimineaţa pe patogeni patogeni
nemâncate după
gargara cu ser - se evidenţiază
fiziologic. Pacientul eozinofilie în sânge
este rugat să (8%) şi în spută ca
expectoreze într-o şi în secreţia nazală
cutie Petri sterilă
B) EXAMENE PRACLINICE
Spirograma –CV-90%,VEMS-65,2%
76
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI
77
PLAN DE ÎNGRIJIRE
01.04.2013-03.04.2013
78
2. Nevoia Vulnerabilitate Pacienta să -liniştesc pacienta privind Starea
de a evita faţă de pericole prezinte sentimentul fricii violente de pacientei e
pericolele din cauza diminuarea asfixie ameliorată şi
afecţiunii anxietăţii în -educ pacienta pentru evitarea nu constituie
pulmonare, termen de 1h împrăştierii secreţiilor nazale sursa de
manifestate prin -învăţ pacienta să utilizeze infecţie
agitaţie, facies tehnici de relaxare nosocomială
inspaimantat,
nevrozitate,
frică
3. Nevoia Alimentaţie Pacienta să fie -informez pacienta asupra Inapetenţa s-a
de a se insuficientă echilibrată importanţei consumului de mai diminuat,
alimenta calitativ şi nutriţional şi alimente şi lichide în menţinerea pacienta s-a
cantitativ hidroelectrolitic sănătăţii obişnuit cu
datorită -urmăresc orarul şi distribuţia regimul
anxietăţii, meselor alimentar
manifestată prin -asigur echilibrul între principiile
hidratare alimentare de bază şi repartizez
insuficientă, raţia zilnică corespunzătoare
4. Nevoia Dificultate de a Pacienta să -pat confortabil Administrez la Pacienta s-a
de a dormi dormi datorită aibe un somn -pozitie adecvata indicaţia medicului odihnit 6h pe
şi a se respiraţiei corespunzător -camera aerisita Diazepam 1 fiolă im noapte,
odihni anevoioase, calitativ şi -face plimbari usoare inainte de înainte de culcare prezentând un
79
tusei, cantitativ a se odihni,10 minute. somn odihnitor
manifestată prin -excluderea factorilor stresanti
astenie, aspect
palid
5. Nevoia Izolare datorită Pacienta să -liniştesc pacienta cu privire la Pacienta
de a stării depresive comunice starea sa actuală prezintă o
comunica manifestată prin adecvat stării -dau posibilitate pacientei de a- diminuare a
tristeţe, sale în decurs şi exprima nevoile, sentimentele anxietăţii,
respingere, de 3 zile şi dorinţele sale comunică cu
izolare de celelalte
celelalte paciente şi
persoane din personalul de
salon îngrijire
PLAN DE ÎNGRIJIRE
80
A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE
02.04.2013
81
odihni anevoioase, calitativ şi -camera aerisita înainte de culcare
tusei, manifestată cantitativ -face plimbari usoare
prin astenie, inainte de culcare 10
aspect palid minute
-excluderea factorilor
stresanti
-supraveghez somnul
pacientei pentru
depistarea cauzelor
nesatisfacerii
corespunzătoare a
acestuia şi îndepărtarea
lor
3. Nevoia Reducerea Pacienta să fie -pregătesc materialele Pacienta
de a fi curat, autonomiei în ajutata în necesare pentru toaleta prezintă
de a-şi îngrijirile satisfacerea pe regiuni şi ajut pacienta tegumentele şi
menţine personale din acestei nevoi pentru satisfacerea mucoasele
tegumentele cauza dispneei, acestei nevoi curate
şi asteniei, -protejez patul cu paravan Pacienta este
mucoasele manifestate prin şi conving pacienta cu capabil să îşi
curate diminuarea tact să accepte toaleta acorde îngrijiri
posibilităţilor de -schimb lenjeria de pat şi igienice
a-şi efectua de corp ori de câte ori
82
igiena personală este nevoie
-explic pacientei
necesitatea că trebuie să
îşi menţină tegumentele
şi mucoasele integre, pe
toată perioada spitalizării
4. Nevoia Consum mic de Pacienta să fie -rog pacienta să respecte Administrez pacientei Pacienta este
de a se lichide datorită echilibrată regimul igieno-dietetic, ser glucozat 250 ml în capabil să îşi
alimenta şi anxietăţii, hidroelectrolitic regimul hiposodat bogat perfuzie endovenoasă acorde îngrijiri
hidrata manifestat prin şi alimentar în zarzavaturi şi fructe igienice
obişnuinţa de a -învăţ pacienta să nu
mânca ori de mănânce mult la o masă
câte ori îi este -fracţionez mesele
foame, hidratare pacientei în număr de 4-5
insuficientă ori/zi
-informez şi supraveghez
pacienta asupra
consumului de lichide
83
afecţiunii anxietăţii -învăţ pacienta să sursa de infecţie
pulmonare, utilizeze tehnici de nosocomială.
manifestate prin relaxare
agitaţie, facies
inspaimantat,
nevrozitate, frică
6. Nevoia Lipsa de Pacienta să -învăţ pacienta să prevină Pacienta
de a învăţa cunoştinţe acumuleze noi îmbolnăvirile prin încearcă să
cum să-şi datorită cunoştinţe protejarea la frig, curenţi dobândească
păstreze inaccesibilităţii la despre boală şi factori alergeni noi cunoştinţe
sănătatea informaţii, -explic pacientei despre boală
manifestate prin importanţa respectării
încordare tratamentului în scopul
psihică, tensiune prevenirii complicaţiilor pe
faţă de boală, la tot parcursul spitalizării
externare
84
PLAN DE ÎNGRIJIRE
03.04.2013
85
a avea o wheezing, prezinte -asigur pacientei confortul *Dexametazonă,
bună dispnee cu respiraţii în personal *Ventolin (soluţie
circulaţie bradipnee limite inhalantă)
paroxistă, fiziologice -conduc pacienta la serviciul de *Claritine, capsula/zi p
manifestată Radiologie şi Explorări o
prin bradipnee funcţionare, îi explic în ce La indicaţia medicului,
expiratorie, constau investigaţiile precum şi recoltez sânge pentru
„sete de aer”, necesitatea efectuării lor determinări
cianoza biochimice, urină,
buzelor -administrez pacientei O2 prin spută
sonda endonazală intermitent 4-
6 l/min
2. Nevoia Dificultate de Evitarea -efectuez cu calm şi blândeţe Nu se
de a evita a-şi păstra contactării tehnicile de îngrijire respectând înregistrează
pericolele sănătatea, unor infecţii regulile de asepsie şi antisespsie răspândirea
frică, nosocomiale -aduc la cunoştinţa pacientei procesului
anxietate, Pacienta să mijloacele de autointervenţie în infecţios
manifestată prezinte o caz de criză: aerisirea imediată a
prin astenie, stare de încăperii în care se află aceasta,
nelinişte, confort fizic şi adaptarea poziţiei şezând la
oboseală, psihic marginea patului
nervozitate -aşez pacienta în poziţia care şă
îi favorizeze respiraţia, semi-
86
şezând
-învăţ pacienta să expectoreze
în scuipătoare
-respect măsurile de prevenire a
infecţiei nosocomiale
-asigur pacientei lenjerie de pat
şi de corp pe care o schimb ori
de câte ori este nevoie
3. Nevoia Insomnie Pacienta să - aerisirea incaperii La indicaţia medicului, Pacienta
de a dormi datorită aibă un somn administrez prezintă un
şi a se dispneei, a liniştit, 6h pe -asigur confortul pacientei prin: o Fenobarbital 1 somn fiziologic,
odihni procesului noapte bună igienă corporală şi tabletă, înainte de odihnitor, de 6h
infecţios, temperatura adecvată în salon culcare per os pe noapte fără
manifestat prin treziri
stare de
agitaţie,
4. Nevoia Consum mic Pacienta să fie -rog pacienta să respecte Pacienta este
de a se de lichide echilibrată regimul dietetic, regimul capabilă să îşi
alimenta şi datorită hidroelectrolitic hiposodat bogat în zarzavaturi şi acorde îngrijiri
hidrata anxietăţii, şi alimentar fructe igienice
hidratare -fracţionez mesele pacientei în
insuficientă număr de 4-5 pe zi
-informez şi supraveghez
87
pacienta asupra consumului de
lichide
88
manifestate -ajut pacienta să îşi recunoască
prin anxietate, capacităţile şi preferinţele şi
solitudine, observ comportamentul acesteia
izolare
89
EPICRIZA
90
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL ASTMULUI BRONŞIC
91
ANEXA NR.1
92
● după inhalaţie pacientul este sters şi uscat, asigurându-i-se repaus la pat 23
ore;
● inhalarea de aerosoli asigură depunerea pe suprafaţa căilor respiratorii de
antibiotice, bronhodilatatoare, anesteziante, antialergice, fluidificante, expectorante, etc.,
care acţionează local sau după resorbţie general;
● pregatirea prealabilă a pacientului nu este necesară, explicandu-i-se doar
modul în care va respira:
inspiraţie prin amboul de utilizare;
expiraţie pe nas.
- amboul indiferent de formă sau mod de folosire este obligatoriu a fi sterilizat
pentrufiecare pacient;
● părţile componente ale unui aparat generator de aerosoli sunt: generatorul de
particule dispersate, sistemul de încălzire, selectorul, sursa de presiune, amboul de
utilizare;
● poziţia pacientului este şezând sau semişezând;
● sistemul de încălzire asigură prin reglare temperatura optimă, iar generatorul de
presiune este reglat în funcţie de marimea particulelor şi viteza de dispersare prescrisă;
● în general cantitatea de aerosoli introdusă în organism se distribuie astfel:
o 40% ajunge în alveolele pulmonare;
o 35% se dispune în căile respiratorii superioare şi mijlocii;
o 25% se elimină prin expiraţie.
- în cazul utilizării flaconului personal, educăm pacientul pentru respectarea
următoarelor etape:
● tuse, expectoraţie şi agitarea flaconului înainte de utilizare;
● răsturnarea flaconului şi adaptarea buzelor în jurul piesei bucale a inhalatorului
cu înclinarea capului uşor spre înapoi;
● expiraţie lentă cît mai mult cu putinţă pentru golirea plămânilor de aer;
● inspiraţie profundă cu activarea flaconului cu aerosoli, păstrand limba apăsată;
ANEXA NR.2
OXIGENOTERAPIA
Definiţie
93
Oxigenoterapia reprezintă administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, în scopul
îmbogăţirii aerului inspirat cu oxigen în concentraţii diferite, putându-se ajunge până la
100%.
Scop
Restabilirea nevoilor de oxigen pentru a menţine pragul de saturaţie arterială în
limite fiziologice 95-96% şi a combate hipoxia determinată de alterarea următorilor
factori ce condiţionează trecerea oxigenului de la nivelul alveolei pulmonare în sânge:
• presiunea parţială a oxigenului în amestecul gazos de respirat (în sângele arterial
presiunea oxigenului este de 100 mm Hg, iar în sângele venos 65-70 mm Hg);
• coeficientul de solubilitatea al oxigenului;
• cantitatea de hemoglobină existentă (oxihemoglobina este rezervorul care
cedează oxigen);
• starea parenchimului pulmonar;
• starea peretelui alveolar.
Tipuri de hipozie
Hipoxie=scăderea oxigenului din sângele circulant;
• hipoxie anemică;
• hipoxie circulatorie;
• hipoxie hipoxică;
• hipoxie histotoxixă.
Surse de oxigen
• staţie centrală de oxigen-amplasată în afara clădirii spitalului, conform normelor
metrologice;
• microstaţie-staţie improvizată din 2-3 tuburi cuplate în serie;
• butelie de oxigen-tuburi de oxigen care se găsesc în anestezie-terapie intensivă.
Mod de administrare al oxigenului
Sonda nazală: metoda simplă, comodă, care constă în introducerea unei sonde
de cauciuc sau plastic prevăzută cu orificii la extremitatea pe care o introducem în nara-
sonda Nelaton;
• poate fi utilizată pe termen lung cu interzicere la pacienţii ce prezintă afecţiuni ale
mucoasei nazale;
94
• oxigenul are presiunea redusă la 1-2 atmosfere şi este obligatoriu trecut prin
umidificator sau nebulizatori;
• oxigenul va fi umidificat 2/3 apă şi 1/3 alcool etilic şi de preferat să treacă printr-
un vaporizator care sa-l încălzească;
• în umidificator bulele de oxigen barbotează în lichid.
Cateter nazal sau nasofaringian – este confecţionat din plastic sau cauciuc şi
prezintă numeroase orificii laterale.
Ochelari pentru oxigen - constituie un mod eficace de administrare al
oxigenului, mai ales la pacienţii agitaţi sau copii care-şi îndeparteaza cateterul, chiar
dacă acesta este fixat cu leucoplast.
• este un sistem format din 2 sonde de plastic, care se introduc în nari pentru
administrarea oxigenului, iar ochelarii se fixează după urechi.
Masca
• masca simplă - nu poate fi utilizată din cauza imposibilităţii eliminării de dioxid de
carbon(se poate instala hipercapneea-creşterea gazului);
• masca cu balon - permite şi reinhalare parţială, fiind prevăzută cu orificii pentru
eliminarea gazului expirat în exterior, însă debitul de oxigen este reglat ca în
timpul inspiraţiei,balonul să nu se golească sub ½ din capacitatea sa;
• masca fără reinhalarea gazului expirat- este prevăzută cu un sistem de valve
care dirijează fluzul de gaz; masca realizează concentraţie de 100% oxigen;
Observăm starea generală a pacientului si supraveghem funcţiile vitale
-Anunţăm de urgenţă medicul dacă pacientul este :
• alert, confuz, somnolent, dispneic,cianotic, anxios,nu răspunde la stimuli.
-Observăm şi controlăm căile aeriene, deoarece oxigenoterapia nu poate fi eficientă
decât dacă acestea sunt libere.
-Recunoaştem efectele oxigenoterapiei prelungite şi în concentraţii mari:
• scăderea hemoglobinei; induce hipotensiune arterială, colaps.
- În cazul folosirii măştilor, evităm fixarea incomodă pentru a nu incomoda şi agita
pacientul.
- Atunci când pacientul varsă şi are masca de oxigen, instituim de urgenţă măsurile
pentru a preveni regurgitarea.
95
- În cazul corturilor de oxigen, vom ridica cortul la un interval regulat de timp pentru a
menţine contactul cu pacientul (orice deschidere a cortului duce la scăderea
concentraţiei de oxigen şi controlăm debitmetrul pentru realizarea concentraţiilor de gaz
dorite).
- Nu confundăm afecţiunile abdominale însoţite de dispnee cu insuficienţa respiratorie
acută.
- Instituim măsuri de ordin general, atunci cînd este cazul:
-repaus obligatoriu la pat, regim alimentar;
- cântărind zilnic pacientul, efectuăm balanţa volumică.
- Cunoaştem că o bună oxigenare este demonstrata clinic de coloritul rozat al
tegumentelor care devin uscate şi calde.
ANEXA NR.4
INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Generalităţi
• calea intravenoasă este aleasă atunci când trebuie să obţinem efectul rapid al
soluţiilor medicamentoase sau când acestea pot provoca distrucţii fisulare;
• injecţia intravenoasă constă în introducerea soluţiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice în circulaţia venoasă.
Loc de elecţie
• pentru administrarea anumitor medicamente al căror efect trebuie obţinut rapid ca
şi pentru corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capătă o importanţă
deosebită în cadrul diverselor conduite terapeutice;
• abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
• abordul venos periferic este realizat de către asistenta medicală sau medic, iar
cel central numai de către medic;
• alegerea tipului de abord venos şi a locului de elecţie depind de :
- starea clinică a pacientului şi criteriul de urgenţă în administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat şi efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
Manevre pentru facilitarea palpării şi funcţionării venelor
96
- aplicăm garoul elastic şi înclinăm braţul pacientului în jos, abducţie şi extensie
maximă;
- solicităm pacientului să-şi strângă bine pumnul sau să închidă şi să deschidă
pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasă;
- masăm braţul pacientului dinspre pumn către plică cotului;
- tapotăm locul pentru puncţie cu doua degete;
- încalzim braţul cu ajutorul unui tampon îmbibat cu apă caldă sau prin introducere
în apă caldă;
- efectuăm mişcări de flexie şi extensie a antebraţului;
Utilizarea garoului
- garoul elastic se aplică la aproximativ 10 cm deasupra locului puncţiei, pentru
plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a braţului cu cea mijlocie;
- strângem garoul în asa fel încât să oprească complet circulaţia venoasă şi
controlăm pulsul radial care trebuie să rămână perceptibil, astfel am întrerupt
circulaţia arteriala a braţului prin comprimarea arterei;
- în timpul recoltării sanguine este recomandat a se slabi garoul;
ATENTIE ! daca staza venoasă este prea lungă poate modifica parametrii biologici
(determinarea potasemiei, probe de coagulare, etc.);
- dacă între garou şi extremitatea braţului apare cianoza, slăbim sau detaşăm
garoul pentru cca 3 minute, apoi repunem garoul;
- dacă pacientul prezintă frison, slăbim şi detaşam garoul care a fost prea strâns
sau menţinut timp îndelungat.
Efectuarea injecţiei
- injecţia intravenoasă constă în puncţia venoasă şi injectarea medicamentului;
- injecţia i.v. nu se efectuează în poziţia şezând.
Puncţia venoasă
- în timpul lucrului ne poziţionăm vis-a-vis de pacient;
- aspiram medicamentul din fiola după care schimbăm acul cu unul de lumen mai
mic şi aplicăm garoul;
- alegem locul puncţiei şi îl dezinfectăm;
- interzis a palpa vena după dezinfectare;
- menţinem braţul pacientului înclinat în jos;
97
- întindem pielea pentru imobilizarea venei şi facilitarea penetrării acului prin
cuprinderea extremelor în mâna stângă în aşa fel ca policele să fie situat la 4-5
cm sub locul puncţiei, exercitând mişcarea de tracţiune şi compresiune în jos
asupra ţesuturilor vecine;
- pătrundem cu acul montat la seringa în lujmenul vasului;
- dupa ce am pătruns cu acul în lumenul vasului, schiţăm o uşoară mişcare de
aspirare pentru a verifica poziţia acului;
- desfacem garoul cu mâna stangă.
Injectarea substanţei medicamentoase
- menţinem seringa cu mâna dreaptă fixând indexul şi medianul pe aripioarele
seringii, iar cu policele apăsăm pistonul, introducând soluţia lent şi verificând
pentru control la nevoie cateterizarea corectă a venei prin aspirare;
- în afara acelor pentru pătrundere în lumenul vasului, în special în cazul
investigaţiilor cu substanţe de contrast, în cazul pacienţilor agitaţi, sau perfuzii
înseriate folosim catetere intravenoase cu canulă şi valvă, fluturaş, etc.
Complicaţii posibile
• durere=la inteparea pielii, avem grijă ca pacientul să nu mişte braţul;
• gazoasa embolie=introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul
pacientului;
• hematom şi revărsări sanguine=prin străpungerea venei sau retragerea acului
menţinând staza venoasă datorită garoului nedesfăcut;
• interzis a se puncţiona vena din nou după formarea hematomului;
• vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute;
• tumefierea bruscă a ţesutului perivenos şi paravenos= revarsarea substanţei în
afara venei; pot rezulta necroze în regiunea injectării;
• flebalgia=injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra
endovenei; se manifestă prin durere vie;
• valuri de căldură şi senzaţia de uscăciune în faringe=solutii injectabile ca Ca,Mg
ANEXA NR.5
RECOLTAREA SPUTEI
98
Definiţie
Sputa este un amestec de salivă, secreţii naso-faringiene şi bronho-alveolare.
Pregătirea materialelor
Materiale nesterile:
• mască de protecţie, taviţă renală;
• vase colectoare bine spălate, uscate fara să conţină substante antiseptice şi cu
capac.
Materiale sterile:
• cutii Petri, mănuşi chirurgicale, apă distilată;
• vas de 200-300 ml cu soluţie Ringer lactozată sau apă peptonată 1%, sterilă,
prevăzută cu capac.
Pregatirea pacientului
• instruirea eficace, cooperarea şi supravegherea competentă a pacientului
constituie elemente indispensabile pentru o recoltare corecta;
• anunţăm pacientul că sputa se recoltează dimineaţa, pe nemâncate pentru a
evita amestecul cu resturi alimentare;
• educăm pacientul pentru a-şi clăti gura şi faringele cu apă înainte de a expectora;
• solicitam pacientului:
-să îndepărteze proteza dentară;
- să nu înghită expectoraţia;
- să nu scuipe în batista sau şervetele de hârtie;
- să expectoreze numai în vasul colector sau cutia Petri;
- să nu murdarească exteriorul vasului;
- să nu expectoreze în vasul colector saliva din gură.
Tehnica de lucru
- solicităm pacientului să expectoreze conforminstruirii efectuate şi în cazul secreţiilor
nasofaringiene abundente, să se spele bine pe dinţi cu periuţa şi apă fiartă şi racită, dar
fără pastă de dinţi;
- pacientul, în continuare, îşi va clăti repetat gura şi va tuşi pentru prelevarea secreţiei în
vas colector, cutii Petri sau vas steril;
- o cantitate de 2 ml de secreţie bronhoalveolară- nu salivă - este suficientă pentru
examenele ulterioare.
99
ANEXA NR.6
TEHNICA RECOLTĂRII SÂNGELUI PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR
Recoltarea sângelui
Asistenta medicală va anunţa bolnavul cu o zi înainte că i se va recolta sânge
pentru analiza.În acest scop, în dimineaţa respectivă, va trebui să nu mănânce.
Recoltarea sângelui se face respectând normele de asepsie, atent, fără a provoca
reacţii neplăcute bolnavului:
• este foarte importantă spălarea pe mâini înaintea efectuării tehnicii;
• pentru a preveni autoinfectarea este foarte important ca asitenta medicală să-şi
protejeze tegumentul cu ajutorul mânuşilor sterile;
• în cazul în care unii pacienţi sunt anxiosi, aceştia vor fi liniştiţi şi încurajati de
către asistenta medicală;
• pregatirea materialelor necesare (tampoane de vată, ace sterile, seringi de unică
folosinţă, tuburi Vacutainer, soluţie dezinfectantă, tăviţă renală, mănusi sterile);
• pregatirea bonurilor pentru analiza pe care se vor trece: numarul salonului şi
patul bolnavului, numele acestuia şi analiza cerută;
• dupa recoltare, produsele vor fi duse imediat la laborator;
• asistenta medicală are obligaţia de a lua rezultatele analizelor şi de a le trece în
foaia de observaţie a fiecărui bolnav în parte.
Recoltarea sângelui venos cu trusa Vacutainer
Sistemul Vacutainer de recoltare a sângelui venos, constituie o tehnica simplă şi
sigură.
Etapele prelevării:
• recoltarea sângelui prin puncţie venoasă pentru investigaţii de laborator se
practică dimineaţa pe nemâncate, în timpul frisoanelor sau la indicaţia medicului
indiferent de oră;
• pregatirea psihică şi instalarea pacientului pentru recoltare;
• verificarea şi completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de
medic;
• alegerea şi pragătirea materialului pentru puncţia venoasă;
• alegerea locului pentru afectuarea puncţiei venoase;
100
• aplicarea garoului;
• dezinfectarea locului de elecţie;
• efectuarea puncţiei venoase;
• efectuarea recoltării;
• aplicarea pansamentului adeziv;
• reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate) ;
• transmiterea tuburilor la laborator;
Pregatirea materialelor
Materiale necesare:
• holder;
• ac în carcasa sa protectoare; verificăm integritatea benzii de siguranţă şi
valabilitatea termenului de utlizare;
• garou elastic;
• soluţie dezinfectantă;
• tampoane de vată, comprese sterile, pansament adeziv;
• tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic;
• ordinea prelevării în tuburi este: flacoane pentru hemocultură→tuburi fără aditivi
→ tuburi pentru determinări de coagulare citrat de Na, diatube-H → tuburi cu
aditivi=E.D.T.A.,heparină, trombină.
Montare holder-ac:
• ţinem acul cu ambele mâini;
• efectuăm o mişcare de răsucire dintr-o parte spre cealaltă avândloc astfel
ruperea benzii de siguranţă;
• îndepărtăm carcasa protectoare de culoare albă;
• se înşurubează capacul liber al acului în holder.
Puncţia venoasă:
• în timpul lucrului ne poziţionăm vis-a-vis de pacient;
• alegem locul puncţiei şi îl dezinfectăm, interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
• menţinem braţul pacientului înclinat în jos cu pumnul strâns;
• întindem pielea pentru imobilizarea venei şi facilitarea penetrării acului prin
cuprinderea extremelor în mâna stângă, în aşa fel ca policele să fie situat la 45
101
cm sub locul puncţiei, exercitând mişcarea de tracţiune şi compresiune în jos
asupra ţesuturilor vecine;
• holderul trebuie să formeze cu braţul pacientului un unghi de 15°;
• detaşăm carcasa colorată a acului;
• introducem acul în vena cel puţin 1 cm.
Efectuarea recoltării în tuburi:
• introducem tubul în holder, apucând aripioarele laterale ale holderului cu indexul
şi mediusul, iar cu policele împingemtubul;
• presiunea de împingere se efectuează numai asupra holderului, nu şi asupra
acului aflat în venă;
• capătul căptuşit al acului înşurubat în holder străpunge diafragma gumată a
capacului tubului Vacutainer, iar sângele va fi aspirat în tub;
• când sângele nu mai curge în tub, acesta va fi scos din holder printr-o
uşoarăîmpingere a policelui asupra aripioarelor;
• holderul este menţinut stabil;
• calea venoasă o curăţăm dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0,9%;
• acul utilizat, carcasaele sunt puse în recipientul pentru deşeuri;
• dupa recoltare, comprimămlocul puncţiei 3-5 minute cu un tampon steril îmbibat
în soluţie antiseptică, iar la pacienţii cu tratament anticoagulant sau antiagregante
plachetare, durata compresiei trebuie mărită şi aplicăm pansament adeziv.
Complicaţii posibile:
• puncţia albă (imposibilitatea de cateterizare a venei);
• introducerea paravenos a substanţei cu formarea unui edem sau hematom sau
chiar a necrozei ulterioare;
• embolie gazoasă=introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul
pacientului;
• hematom şi revărsări sanguine=prin străpungerea venei sau retragerea acului
menţinând staza venoasă datorită garoului nedesfăcut. Interzis a se puncţiona
din nou vena dupa formarea hematomului; vom comprima cu un tampon steril 3-5
minute;
• tumefierea bruscă a ţesutului perivenos şi paravenos= revarsarea substanţei în
afara venei; pot rezulta necroze în regiunea injectării;
102
• flebalgia=injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra
endovenei; se manifestă prin durere vie;
• valuri de căldură şi senzaţia de uscăciune în faringe=solutii injectabile ca, Ca,Mg
vor fi introduse foarte lent;
• hipotensiunea pe cale reflexă=injectarea prea rapidă a soluţiei medicamentoasă;
• ameţeli, lipotimie,colaps=întrerupem imediat injectarea şi se anunţă medicul;
• embolie gazoasă=injectarea de soluţie uleioasă duce la decesul pacientului;
• atât timp cât acul se găseşte sub piele, tubul este vidat, iar sângele va fi aspirat
imediat ce am puncţionat corect vena.
MONITORIZAREA FUNCŢIILOR VITALE
TENSIUNE ARTERIALĂ
Definiţie:presiunea exercitată de masa sanguină circulantă asupra pereţilor
arteriali.
Tesiunea arterialasistolică - tensiunea maximă.
Tesiunea arterială diastolică - tensiunea minimă.
Se măsoară cu aparatul de tensiune. Valori normale: - diferă în funcţie de sex,
vârstă, ocupaţie, obiceiuri alimentare.
Adultul are tensiunea maximă: 115 -150 mm Hg şi cea minimă 75-90 mm Hg.
Graficul tensiunii arteriale este notat cu culoare albastră.
Tehnica măsurării tensiunii arteriale:
- aplicăm brasarda pneumatică a tensiometrului pe braţul pacientului, aflat în extensie şi
sprijinit, deasupra plicii cotului.
- poziţia pacientului poate fi decubit dorsal sau şezând
- fixăm membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale
- închidem supapa de la para de cauciuc şi pompăm aer până la dispariţia zgomotelor
pulsatile
- reducem progresiv presiunea aerului în brasarda prin deschiderea cu ajutorul ventilului
a supapei reglabile
- primul zgomot arterial perceput prin stetoscop şi mişcarea acului pe manometru
reprezintă tensiunea arterială minimă sau ultimul zgomot arterial decomprimarea totală
- îndepărtăm brasarda de pe braţul pacientului
- înregistrăm valorile obţinute pe foaia de temperatură.
103
PULSUL
Definiţie: unda de şoc prezentă la palparea arterelor comprimate pe suprafeţe
rezistente.
Scop: evaluarea funcţiei cardiace, evaluarea sistemului circulator arterial.
Factori de evaluat:
- frecvenţa - reprezintă numărul pulsaţiilor pe minut. Variază fiziologic în raport cu: sexul,
vârsta, înălţimea, starea emotivă, efort fizic/psihic, poziţia adoptată.
- la adult 60-80 b/min.
- ritmicitate - reprezintă cursivitatea, regularitatea pulsaţiilor şi a pauzelor dintre ele.
Pulsul poate fi: ritmic şi aritmie.
Locul de măsurare: - reprezintă artera ce poate fi palpată şi comprimată pe plan
osos. A
- artera radială
- artera humerală
- artera femurală
- artera carotidă
- artera temporală superficială
- artera pedioasă.
Puls tahicardic - tahicardia - numărul pulsaţiilor pe minut, depăşesc valorile de
100-150-200.
Puls bradicardic - bradicardia - numărul pulsaţiilor pe minut scade sub valoarea
de 60-40.
Pulsul se noteaza în foaia de temperatura cu culoare roşie (4 diviziuni pe o linie
orizontală).
RESPIRAŢIA
Definiţie: funcţia şi capacitatea vitală a organismului de a asigura oxigenul
necesar metabolismului celular şi eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest
metabolism.
Generalităţi: respiraţia se realizează în trei etape succesive:
104
- etapa pulmonară - reprezintă schimbul de gaze între sânge şi mediul extern,
proces care poarta numele de hematoză
- etapa sanguină - asigură transportul oxigenului între plămâni şi tesuturi şi a
dioxidului de carbon de la ţesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare
- etapa tisulară - reprezintă schimbul de gaze dintre sânge şi tesuturi. Mişcările
respiratorii cuprind doua acte:
expiraţie (act pasiv)
inspiraţie (act activ)
Se măsoară când bolnavul doarme, în poziţie decubit dorsal, în regiunea
sternală. Respiraţie:
• la femei este: tip costal superior
• la bărbaţi: tip costal inferior
• la copii şi bătrâni: tip costal abdominal
Se urmăreşte:
- frecventa: 16-18 resp./min
- simetria: respiraţie cu ambii plămâni
- amplitudinea.
Graficul respirator este notat în foaia de temperatura cu culoare verde. Pe foaia
de temperatură fiecare linie orizontală haşurată mai intens, reprezintă valorile de 10, 15,
20, 25, 30, 35 ale respiraţiei.
MĂSURAREA TEMPERATURII
Definiţie: este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de
căldură.
Termogeneza: producerea de căldură este rezultatul: activităţii fizice şi
contracţiei musculare, aport de alimente, aport hormonal, variaţiei temperaturii mediului
înconjurător.
Termoliza - eliminare de căldură.
Măsurarea temperaturii: în mod obişnuit, măsurămtemperatura corpului
pacientului dimineaţa, temperatura matinală şi după-amiaza temperatura vesperală.
Valoarea exacta a temperaturii este măsurată cu termometrul.
Valori normale: la adult - 36° - 37° C
105
Se măsoară cu termometrul maximal. Termometrele dupa utilizare se spală sub
jet de apă după care timp de doua ore le menţinem în soluţie de cloramina 0,5%.Valorile
temperaturii sunt înregistrate sub formă de grafice sau curbe termice în foaia de
Temperatura. Termometrizarea se face timp de 5 minute, timp în care se stă lângă
pacient.Termometrul se şterge cu un tampon cu alcool dupa fiecare folosire.
106