Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPORTULUI
PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE
ÎNDRUMĂTOR
Dr. ZărnescuValerica
ABSOLVENT
Marincea Claudia
GALAŢI
2013
ÎNGRIJIREA COPIILOR CU ASTM
BRONŞIC
CUPRINS
MOTTO ...................................................................................................................... 1
ARGUMENT .............................................................................................................. 2
CAZUL I ................................................................................................................... 33
CAZUL II .................................................................................................................. 52
ANEXE ..................................................................................................................... 89
1
ARGUMENT:
Mi-am ales astmul bronşic ca temă a lucrării de diplomă pentru faptul că este o
afecţiune extrem de frecventă, întâlnită mai ales la copii dar şi la adulţi, cu debut
la orice vârstă şi indiferent de condiţia socială”
2
CAPITOLUL I:NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR
Respiraţia este funcţia prin care se asigură continuu şi adecvat, atât aportul de
oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează, cât şi circulaţia
în sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.
3
-faringe
2. căile respiratorii inferioare:
-laringe
-trahee
-bronhii
-plămâni
5
Plămânii-plămânul este un organ pereche, localizat în cavitatea toracică, de o
parte şi de alta a inimii. Plămânii permit intrarea aerului în interiorul corpului în vederea
asigurării schimburilor de gaze cu sistemul circulator.
Pleurele sunt douămembrane seroase care formează doi saci închişi, complet
separaţi unul de celălalt. În cursul dezvoltării embrionare, în fiecare sac pleural, se
învaginează plămânul corespunzător. Astfel iau naştere două foiţe pleurale:
a.pleura parietalăcare căptuşeşte pereţii toracelui;
b.pleura viscerală(pulmonară) intim aplicată pe suprafaţa exterioară a
plămânului.
Între cele două foiţe se delimitează cavitatea pleurală.
Cavitatea pleurală devine reală în momentul în care între cele două foiţe se
acumulează sânge,lichid,aer,puroi sau limfă.
FIZIOLOGIA RESPIRAŢIEI
8
Respiraţia reprezintă una din funcţiile esenţiale ale organismelor vii în general,
funcţie prin care se realizează raportul de oxigen din aerul ambiant până la nivelul
celular, în paralel cu eliminarea în atmosferă a dioxidului de carbon,realizat din
metabolismul celular.
MECANICA RESPIRAŢIEI
9
volumuluiplămânilor,presiunea aerului din plămâni scade sub cea atmosferică şi astfel
aerul atmosferic intră în plămâni.
10
II.1. Introducere. Astmul este o afecţiune cronică a conductelor aeriene,
frecvent întâlnită la toate vârstele şi considerată ca una dintre cele mai comune boli
cronice ale copilului. Prevalenţa astmului se situează la copii între 10-15% şi
aproximativ 60% dintre bolnavii astmatici sunt diagnosticaţi în copilărie. În ciuda
ameliorării cunoaşterii în domeniul fiziopatologiei şi a metodelor de investigaţie şi
tratement, datele cele mai recente demonstrează o creştere alarmantă a incidenţei şi
prevalenţei astmului, dar şi a severităţii formelor clinice şi chiar a mortalităţii prin astm;
ca o consecinţă a acestor aspecte se remarcă o creştere importantă a costurilor de
îngrijire şi tratament pentru copii astmatici. Prin caracterul cronic şi, uneori, neprevăzut
al evoluţiei, astmul constituie o cauză reală de absenteism şcolar la copii, de afectare
a activităţii zilnice, având un impact socioeconomic deosebit, cu implicaţii asupra
întregii familii a copilului astmatic şi a mediului în care acesta evoluează.
11
II.2. Definiţie. Astmul este definit ca o alterare cronică a căilor aeriene în care
joacă rol multe elemente celulare, în special mastocite, eozinofile, limfocite T,
neutrofile şi celule epiteliale (definiţie fiziopatologică). La indivizii susceptibili, această
inflamaţie determină episoade recurente de wheezing, dificultate în respiraţie, apăsare
toracică şi tuse, în special noaptea şi dimineaţa devreme (definiţie clinică). În astm se
produce îngustarea conductelor aeriene, exprimată clinic prin simptomele astmatice şi
funcţional prin prezenţa sindromului obstructiv (definiţie fiziologică). Din punct de
vedere al biologiei celulare, astmul este definit ca o reacţie alegică a conductelor
aeriene condusă de celulele Th2 mastocite şi mediatorii eliberaţi prin activarea celulelor
implicate. Astmul se caracterizează prin prezenţa simptomelor recurente şi a
hiperreactivităţii bronşice (definiţie epidemiologică). De fapt, astmul înseamnă:
simptome persistente, funcţie pulmonară redusă, risc crescut de mortalitate.
12
II.3. Etiologie. Se obişnuieşte în practica curentă încercarea de a se diferenţia
două forme de astm: extrinsec şi intrinsec. Dar, cel puţin pentru unii pacienţi, se
observă o oarecare suprapunere a acestor forme astfel încât nu se poate face o
distincţie clară între ele. Totuşi, la copii se întâlneşte mai frecvent astmul extrinsec,
declanşat de alegeni specifici identificabili; acesta este însoţit deseori de eczemă
şi/sau rinită, teste cutanate pozitive pentru alergenii comuni. În antecedentele
personale sau familiale se semnalează existenţa unui teren atopic: conjunctivita, rinita
sezonieră, eczema, urticaria, alte alergii. Pacienţii prezintă eozinofilie şi IgE totale
crescute.
Clasificare
- alergic;
- nealergic.
Factorii favorizanţi:
13
• gradul de poluare al mediului ambiant, fumatul pasiv;
• refluxul gastroesofagian; este prezent în 20-30% din cazurile de astm la copiii
mici, poate juca rol de factor declanşator;
• condiţiile socioeconomice deficitare.
15
rezistente la terapia astmatică uzuală. Tabloul clinic se caracteriazează prin
tahipnee/bradipnee (mai rar), cianoza marcată perioronazală şi a extremităţilor,
oboseală musculară, murmur vezicular diminuat (hiperinflaţie severă); lipsesc
sibilantele şi tusea, pot apărea semne de insuficienţă cardiacă dreaptă. Prognosticul
este sever, de aceea necesită o terapie energică, imediată, în serviciu de specialitate.
Este stadiul clinic cel mai sever al astmului bronşic. Se manifestă printr-un
sindrom asfixic (crize prelungite). Poate să dureze chiar peste 24 de ore.
a. Cauze declanşatoare
• Infecţia bronşică difuză (bacteriană, virotică)
• Reacţii alergice imediate
• Abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare
• Medicamente sedative, opiacee, tranchilizante, prin deprimarea centrului
respirator
• Suprimarea brutală a corticoterapiei
• Utilizarea necorespunzătoare a oxigenului.
b. Tablou clinic
• Bolnavul stă în poziţie şezândă, cu toracele împins înainte, cu faţa anxioasă
şi semne de insuficienţă respiratorie accentuată.
• Polipnee, cu expiraţie prelungită şi tiraj.
• Cianoza
• Transpiraţiile profunde chinuiesc bolnavul, care este "lac de apă"
• Absenţa tusei şi expectoraţiei
• Diminuarea extremă a murmurului vezicular, raluri bronşice mari şi mici (la
auscultaţie).
16
1. Astm < 1/săpt., asimptomatic, < 2/lună >80% prezis
intermitent exacerbări rare variabilitate>20%
2. Astm uşor > 1/săpt., dar <1/zi, < 2/lună >80% prezis
persistent exacerbările pot afecta variabilitate20-30%
activitatea şi somnul
3. Astm zilnic, folosirea zilnică a beta- > 1/săpt. <80%, >60% prezis
moderat agoniştilor, afectarea activităţii, variabilitate>30%
persistent exacerbări frecvente
4. Astm sever continuu, limitarea activităţii frecvente <60% prezis
persistent fizice, exacerbări frecvente variabilitate>30%
19
de-a doua trăsătură principală a astmului; ele recunosc acelaşi mecanism predominant
de producere – inflamaţia căilor aeriene.
O variabilitate a PEF mai mare de 20% semnalează un astm moderat sau sever,
insuficient controlat.
20
• teste cutanate pentru evaluarea statusului alergic, a atopiei; sunt utile pentru
identificarea posibililor alergeni;
• teste sanguine – eozinofilie crescută;
• dozarea imunoglobulinelor – IgE;
• radiografie, radioscopie – relevă un aspect normal sau hiperinflaţie
pulmonară;
• bronhoscopie – nu se practică de rutină, este utilă pentru diagnosticul
diferenţial.
21
• bronsiectazii
• emfizemul pulmonar(cea mai importanta dintre complicatii care duce cu
timpul la isuficienta renala cardiaca)
22
Tabelul 1.xxii - Medicaţia astmatică. Medicaţia pe termen lung (long-term preventive medications)
Nume Nume generic Mecanism de Efecte adverse Efect de lungă durată Acţiune
acţiune rapidă
Corticoizi Inhalatori Agenţi -Corticoizi inhalatori: Inhalator Inhalator
adrenocorticoizi, beclometazonă antiinflamatori candidoză orală la doze >1 mg +++ -
glucocorticoizi budesonid (prevenită prin administrare pe Tablete Tablete
flunisolid spacer) ++ + + (ore)
fluticasonă -Corticoizi per os:osteoporoză
triamcinolon HTA, diabet, obezitate
supresia adrenopituitară
Cromone: Agenţi Efecte secundare minime, tuse + -
Sodium antiinflamatori după inhalare Se instalează după
cromoglical 2-3 luni de tratament
Nedocromil Agenţi Nu (necunoscute) + -
antiinflamatori Se instalează după
3-4 zile de tratament
β2-agonişti cu Inhalator Bronhodilata-tor Inhalator: Inhalator Nu se
acţiune de -salmeterol efecte secundare minime ++ folosesc în
lungă durată -formoterol Tablete: Tablete criză
β2-adrenergice Tablete stimulare c.v., tahicardie +-
simpatomimetice -terbutalină anxietate, cefalee pirozis
-salbutamol
23
greţuri, vărsături tremurături
musculare hipokaliemie
Teofilina retard Bronhodilatator cu + ++
eliberare efecte
continuă antiinflamatorii
-aminofilin incerte
-metilxantine
-xantine
Ketotifen Agent antialergic Sedare, creştere în greutate + la copii -
Antileucotriene -montelukast Antagonist al Date limitate: fără efecte Poziţia -
-zafiriukast receptorilor de adverse, este posibilă antileucotrienelor în
-zileuton leucotriene creşterea enzimelor hepatice, terapia astmului nu
Inhibitor de hepatită reversi-bilă, este pe deplin stabilită;
5-lipoxigenază hiperbilirubinemie sunt necesare studii
viitoare şi experienţă
clinică
24
Tabelul 1.xxiii - Medicaţia pe termen scurt cu acţiune rapidă (quick – relief medications)
Nume Nume generic Mecanism de Efecte adverse Efect de lungă Acţiune rapidă
acţiune durată
β2-agnoşti cu Salbutamol Bronhodilatator Inhalator:efecte minime Inhalator Inhalator
acţiune de scurtă Fenoterol Tablete, sirop:stimulare c.v. +/- +++
durată Metaproterenol tremurături membre cefalee, Tablete, sirop Tablete, sirop
adrenergice β2- Terbutalină iritabilitate +/- ++
agonişti
simpatomimetice
Anticolinergice Ipratropium Bronhodilatator Uscăciunea gurii - ++
bromid
Oxitroprim
bromid
Teofilină cu acţiune Bronhodilatator Greaţă, vărsături, tahicardie, +/- +
scurtă aritmie
Epinefrină/ Bronhodilatator Convulsii, febră, halucinaţii Nu este Nu este
adrenalină recomandat recomandat în
tratamentul crizei
25
2. Administrarea inhalatorie a drogurilor are unele avantaje: concentraţie mare
direct în căile aeriene, eficacitate terapeutică crescută, efecte adverse minime.
Medicaţia inhalatorie se poate administra sub formă de: aerosoli inhalatori măsuraţi
presurizaţi (MDI), doză inhalatorie măsurată activată prin respiraţie (breath-actuated
MDI), pudră uscată inhalatorie, nebulizare. Spacer-ul (camera de mixtură) se adaugă
dispozitivului de administrare al medicaţiei inhalatorii deoarece prezintă o serie de
avantaje absolut indispensabile pentru creşterea eficienţei drogului administrat:
ameliorează utilizarea drogului inhalat, reduce absorbţia sistemică şi efectele adverse ale
corticoizilor inhalatori.
Formele de astm persistent sunt controlate eficient prin tratament de lungă durată
cu agenţi antiinflamatori, în special corticosteroizi inhalatori care stăpânesc şi chiar reduc
inflamaţia; o cură scurtă (7-10 zile) de corticoizi oral poate fi utilă în orice treaptă de
tratament pentru a obţine un control prompt al astmului. Treapta superioară de tratament
se foloseşte dacă nu s-a obţinut controlul; înainte de trecerea la o treaptă superioară se
evaluează medicaţia pacientului, tehnica de administrare, complianţa la tratament,
evitarea agenţilor declanşatori. La treapta inferioară de tratament se trece prin diminuarea
26
graduală a medicaţiei, dacă se menţine controlul asupra astmului cel puţin trei luni.
Tratamentul este revăzut la fiecare 3-6 luni atunci când astmul este controlat. Este
necesar consultul specialistului dacă intervin condiţii clinice care complică astmul,
pacientul nu răspunde optim la terapie sau rămâne la treapta 3 sau 4 de severitate o
perioadă prea lungă de timp (tabelul 1.xxiv).
27
Obiectivele urmărite în tratamentul exacerbărilor sunt:
• dacă episodul este moderat ca severitate, se continuă terapia iniţiată încă 1-3
ore;
28
• dacă episodul este sever şi nu se constată nici o ameliorare, se menţin β2-
agnoştii cu acţiune scurtă, se pot introduce anticolinergice inhalator, se administrează
oxigen, se introduc corticoizi sistemici i.v. şi β 2-agonişti i.m. sau i.v.
• dacă răspunsul este considerat satisfăcător (examen fizic normal, PEF >70%,
SaO2>95%), pacientul se externează, continuă β 2-agonişti inhalatori şi, eventual,
corticosteroizii inhalatori;
• dacă răspunsul este incomplet, se menţin internarea şi terapia cu β 2-agonişti şi
anticolinergice inhalator, corticoizi sistemici, eventual aminofilin i.v. şi se monitorizează
PaO2, SaO2, pulsul;
• dacă răspunsul este slab şi simptomele persistă sau chiar se agravează
(PaO2<60% mmHg, PaCO2>45 mmHg), copilul se internează în serviciul de terapie
intensivă unde, pe lângă tratamentul energic menţionat anterior, la care se adaugă
administrarea i.v. a corticoizilor şi a bronhodilatatoarelor, se poate trece la intubaţie şi
ventilaţie mecanică.
Un loc aparte, foarte important, care face parte din îngrijirea complexă a copilului
astmatic, în ocupă educaţia pacientului şi a părinţilor; aceştia trebuie să dispună de
informaţii cât mai clare şi mai complexe asupra manifestărilor bolii, a necesităţii aplicării
unui tratament corect, a sesizării precoce, obiective (prin măsurarea valorilor PEF la
domiciliu) a unei posibile evoluţii nesatisfăcătoare, pentru a preveni, prin măsuri imediate,
agravarea bolii.
29
CAPITOLUL III: ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA COPIILOR CU
ASTM BRONŞIC
ÎNGRIJIRI GENERALE
Alimentaţia
30
✓ Se măsoară temperatura şi se urmăreşte evoluţia febrei(se combate prin tratament
prescris de medic)
✓ In pusee febrile se aplică comprese reci sau împachetări reci
✓ Dispneea şi cianoza necesită oxigenoterapie
✓ Tusea chinuitoare şi dureroasă în faza recipientă se combate cu preparate de
codeină,iar în faza a doua se se recomandă bolnavilor să tuşească şi să
expectoreze de mai multe ori pe zi
✓ Pentru uşurarea eliminării expectoraţiei se vor administra fluidizante ale secreţiei
bronşice
Alte îngrijiri
Intervenţii
31
✓ Administrarea tratamentului medicamentos prescris şi observarea unor efecte
secundare cum ar fi: tahicardia, greaţă, vărsături.
✓ Măsurarea funcţiilor vitale care la starea de rău astmatic se monotorizează din 15
în 15 minute dar şi electroliţii Na si K la 8 h.
✓ Hidratarea corespunzătoare pentru fluidificarea secreţiilor
✓ Educarea pacientului.
32
PREZENTAREA CAZURILOR STUDIATE
CAZUL 1.
I. DATE DE IDENTIFICARE
RELIGIE:crestin ortodox
NATIONALITATE:romana
OCUPAŢIA: elev
DOMICILIUL-galati
2.DATE ANTROPOMETRICE
OCHI-VERZI PAR-NEGRU
ANAMNEZA
33
ISTORICUL BOLII. Bolnav cunoscut cu astm bronşic de 1 anavând internări
multiple în secţia pediatrie a Spitalului de Pneumoftiziologie Galaţi, se internează pentru
apariţia unei crize datorită contactului bolnavului cu alergenul (praful din casă). Criza
debutează cu dispnee expiratorie, tuse cu expectoraţie seroasă. Prezintă crize rare
nocturne, acuză o respiraţie greoaie, tuse cu expectoraţie seromucoasă, astenie fizică,
este afebril, anxietate.
MOTIVELE INTERNĂRII
CAPUL
TRUNCHI
MEMBRE
APARAT RESPIRATOR
● amplitudini profunde
● respiraţia = 14 respiraţii/minut
APARAT CARDIOVASCULAR
APARAT DIGESTIV
APARAT RENAL
SISTEM GANGLIONAR
● ganglioni nepalpabili
SISTEM NERVOS
ELEMENTE DE IGIENĂ
35
EXPLORĂRI PARACLINICE
03.02.2013
36
externe, se corpi cetonici, corpi cetonici,
recoltează 100-150 urobilinogen absent urobilinogen absent
ml urină din jetul Sediment urinar: Sediment urinar:
mijlociu într-un -rare leucocite, -epitelii- foarte rare
recipient perfect hematii atipice, rare -leucocite - rare
curat, se epitelii -hematii - absent
etichetează PH-7 - cilindri granuloşi –
Densitate-1020 absent
10. Examen - se recoltează - absent – germeni - absent – germeni
bacteorologic sputa dimineaţa pe patogeni patogeni
nemâncate după
gargara cu ser - se evidenţiază
fiziologic. Pacientul eozinofilie în sânge
este rugat să (8%) şi în spută ca
expectoreze într-o şi în secreţia nazală
cutie Petri sterilă
B) EXAMENE PARACLINICE
37
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE PRIMA ZI: TOATE NEVOILE
38
11. Nevoia de a - posibilitatea de a - -
acţiona conform acţiona conform
propriilor convingeri propriilor credinţe şi
şi valori şi a valori
practica religia
12. Nevoia de a fi - integritate fizică şi - -
precupat în psihică
vederea realizării - activitate ce
permite
satisfacerea utilităţii
şi simţului creator
13. Nevoia de a se - activităţi de - neparticiparea la - stare depresivă
recrea destindere pentru activităţile - oboseală
obţinerea unei recreative preferate
relaxări fizice şi
psihice
14. Nevoia de a - atitudini şi - cunostinţe - vârsta
învăţa cum să-şi comportament cu insuficiente
păstreze sănătatea scop de menţinere referitoare la boală
a sănătăţii
39
PLAN DE ÎNGRIJIRE
03.02.2013-05.02.2013
40
Pregătesc pacientul
pentru examene
radiologice
2. Nevoia Dificultate de a Pacientul să -aerisesc salonul în care se află Administrez la Starea de
de a dormi dormi şi a se prezinte pacientul indicaţia medicului 1 oboseală a
şi a se odihni datorită somn şi -creez un climat de încredere tb de Diazepam pacientului se
odihni evenimentelor odihnă -pacientul să aibe un somn seara la culcare po menţine
ameninţătoare corespunzăt liniştit
(crizele de astm oare, să -pacientul este lăsat să se Pacientul se
ce apar) aibă un odihnească şi nu este trezit calmează treptat
manifestate prin tonus fizic şi
alterarea psihic bun Pacientul este
somnului, mulţumit.
oboseală,
agitaţie
3. Nevoia Subfebrilitate Pacientul să -aerisesc încăperea în care se Administrez la În urma îngrijirilor
de a (37,9ºC) datorită îşi menţină află pacientul indicaţia medicului acordate,
menţine bolii, manifestat temperatura -asigur pacientului antitermice pacientul avea
temperatur prin agitaţie şi corpului în îmbrăcămintea lejeră temperatura
a corpului tegumente ce limite -servesc pacientul cu cantităţi axială 36,5 ºC,
în limite prezintă o fiziologice mici de lichide, călduţe, la valoare ce s-a
fiziologice uşoară intervale regulate de timp menţinut pe
transpiraţie
41
-schimb lenjeria de pat şi de perioada
corp ori de câte ori este nevoie spitalizării
4. Nevoia Dezinteres faţă Pacientul să -ajut pacientul să îşi facă baie În urma îngrijirilor
de a fi de măsurile de prezinte totală sau îi efectuez toaleta pe acordate,
curat şi igienă tegumentele regiuni pacientul înţelege
îngrijit şi a- manifestate prin şi -ajut pacientul să se îmbrace şi importanţa igienei
şi păstra alterarea mucoasele să îşi taie unghiile, să îşi facă corporale şi
tegumente tegumentelor şi curate toaleta cavităţii bucale începe să îşi
le şi mucoaselor -informez pacientul în legătură însuşească
mucoasele cu importanţa menţinerii curate deprinderi
curate a tegumentelor şi mucoaselor igienice
pentru prevenirea îmbolnăvirilor
5. Nevoia Neplăcerea de a Pacientul să -explorez ce activităţi recreative Pacientul
de a se efectua activităţi prezinte o îi produc plăcere pacientului încearcă să
recrea recreative stare de -planific activităţi recreative comunice cu
datorită bolii, bună împreună cu pacientul specifice echipa de îngrijire
oboselii, dispoziţie vârstei lui
manifestate prin -câstig încrederea pacientului şi
tristeţe, îl ajut să depăşească
plictiseală momentele dificile
42
PLAN DE ÎNGRIJIRE
04.02.2013
1. Nevoia Dispnee Pacientul să -aerisesc salonul în care se află Administrez la Dispneea s-a
de a cauzată de respire liber pacientul indicaţia medicului: diminuat în
respira şi obstrucţia pe nas -împrospătez aerul în salon de mai *Metilprednisolon urma
a avea o căilor multe ori pe zi, prin deschiderea (solumedrol) , administrării
bună respiratorii ferestrelor, timp în care învelesc *Hemisuccinat de tratamentului şi
circulaţie manifestată pacientul cu o pătură hidrocortizon oxigenoterapiei
prin respiraţie -măsor zilnic, dimineaţa şi seara şi ori *Dexametazon
grea, dificilă, de câte ori este nevoie: Pulsul, fosfat Pacientul
Wheezing Respiratia, Tensiunea arteriala, (superprednol) prezintă:
Temperatura şi le notez în FO *Teofilin, R – 15 resp/min
*Ventolin solutie P – 85 bat/min
inhalantă, o
43
inhalaţie de 3-4 ori TA – 110/65
pe zi cu ajutorul mmHg
Spacerului
2. Nevoia Dificultate de Pacientul să -facilitez condiţii de microclimat Administrez la Pacientul
de a dormi a dormi aibă un adecvate indicaţia medicului 1 doarme 6-7 h
şi a se cauzată de somn liniştit -asigur linişte în salon şi sfătuiesc tb Fenobarbital pe noapte,
odihni tuse, 6h pe ceilalţi pacienţi să respecte cu seara la culcare po prezintă tonus
manifestată noapte stricteţe orele de somn muscular
prin treziri -invăţ pacientul tehnici de relaxare, prezent
repetate exerciţii respiratorii înainte de culcare
-sfătuiesc pacientul să bea o băutură
caldă înainte de culcare(ceai, lapte)
-apreciez somnul pacientului din
punct de vedere calitativ şi cantitativ
-elaborez un program de odihnă care
să corespundă vârstei pacientului
3. Nevoia Incapacitate Pacientul să -asigur menţinerea tegumentelor într- Pacientul este
de a fi de a-şi prezinte o o perfectă stare de igienă prin capabil să îşi
curat şi acorda stare de efectuarea toaletei zilnice pe regiuni acorde îngrijiri
îngrijit şi a- îngrijiri bine şi să îşi -asigur permanent lenjerie curată de igienice
şi păstra datorită păstreze pat şi de corp pacientului
tegumente alterării stării tegumentele
le şi generale intacte
44
mucoasele manifestată -umăresc permanent starea
curate prin tuse, tegumentelor şi mucoaselor
dispnee de pacientului
tip expirator, -pregătesc materialele necesare
Wheezing pentru toaleta pe regiuni şi ajut
pacientul în satisfacerea acestei
nevoi
-protejez patul cu paravan şi conving
pacientul cu tact şi blândeţe să
accepte toaleta
-identific împreună cu pacientul
cauzele şi motivaţia pentru aspectul
fizic şi îngrijirile igienice
4. Nevoia Dificultăţi în a Pacientul să -explorez gustul şi interesul Pacientul se
de a se efectua poată pacientului pentru activităţi recreative simte mai bine
recrea activităţi participa la -planific activităţi recreative împreună şi participă activ
recreative activităţi cu pacientul şi asigur condiţiile la activităţi
datorită stării recreative necesare recreative
generale -aleg activităţi care să nu îl
alterate obosească, să îi creeze o stare de
manifestate bună dispoziţie, să îşi recapete
prin încrederea în forţele proprii
neparticipare -învăt pacientul tehnici de relaxare
45
a la activităţi -aleg mijloace de recreere in functie
recreative de varsta
PLAN DE ÎNGRIJIRE
05.02.2013
46
dispnee Observarea -liniştesc pacientul psihic în inhalantă, o inhalaţie Pacientul
paroxistică şi şi vederea îmbunătăţirii stării de 3-4 ori pe zi cu colaborează cu
tuse cu ascultarea generale ajutorul Spacerului echipa medicală
expectoraţie respiraţiei -masăr şi notez în FO, T, TA, P, şi răspunde la
mucoasă R întrebări
2. Nevoia Imposibilitate de Pacientul să -aerisesc salonul în care se află În urma îngrijirilor
de a dormi a dormi datorită beneficieze pacientul acordate,
şi a se neliniştii de un somn -calmez tusea şi dispneea prin pacientul prezintă
odihni manifestată prin odihnitor administrarea tratamentului un somn
insomnie calitativ şi prescris de medic odihnitor, tonus
cantitativ -sfătuiesc pacientul să bea o muscular
cană de ceai de tei călduţ prezent, este
înainte de culcare echilibrat psihic
-observ şi notez calitatea, orarul
somnului, gradul de satisfacere
a celorlalte nevoi
-creez un climat de încredere,
încurajez şi liniştesc pacientul
pentru a-şi recăpăta echilibrul
psihic
3. Nevoia Reducerea Pacientul să -asigur o stare de curăţenie Pacientul a
de a fi autonomiei în fie ajutat în perfectă a corpului pacientului înţeles ce i s-a
curat şi îngrijirile satisfacerea explicat cu privire
47
îngrijit şi a- personale acestei pentru a preveni apariţia la respectarea
şi păstra datorate nevoi complicaţiilor regulilor de igienă
tegumente dispneei, -şterg pacientul de transpiraţie şi pentru prevenirea
le şi asteniei fizice, schimb lenjeria de corp ori de unor infecţii
mucoasele manifestate prin câte ori este nevoie
curate diminuarea -asigur un aport suficient de
posibilităţilor de lichide pentru echilibrarea
a-şi efectua hidroelectrolitică, explicându-i
igiena personală pacientului necesitatea acestora
în vederea menţinerii elasticităţii
pielii
4. Nevoia Consum redus Pacientul să -evaluez obiceiurile, cunoştinţele Pacientul
de a se de alimente fie echilibrat şi preferinţele pacientului în respectă
alimenta, datorită bolii, hidroelectrol legătură cu alimentaţia indicaţiile cu
hidrata manifestată prin itic şi -evaluez gradul de nutriţie al privire la modul
inapetenţă nutriţional pacientului, înregistrând valorile de alimentare
Pacientul să de greutate şi înălţime ale
poată acestuia
înţelege -urmăresc orarul şi distribuţia
necesitatea meselor
respectării -urmăresc apetitul pacientului şi
unei diete modul de alimentare al acestuia
echilibrate
48
-cântăresc pacientul zilnic şi
monitorizez valorile rezultate în
FO
5. Nevoia Dificultatea de a Pacientul să -explorez ce activităţi recreative Pacientul îşi
de a se efectua activităţi prezinte o îi produc plăcere pacientului şi recapătă forţele
recrea recreative, stare de le planific împreună cu acesta şi prezintă o stare
manifestate prin bună -stabilesc dacă aceste activităţi de bună
lipsa de interes dispoziţie şi sunt în concordanţă cu starea dispoziţie
pentru orice să îşi psihică şi fizică a pacientului
activitate, amelioreze -organizez activităţi specifice de Pacientul se
retragere, condiţia recreere cu vârsta pacientului implică în
indispoziţie fizică -notez reacţiile şi manifestările activităţile
Pacientul să pacientului cu privire la starea propuse de
îşi recapete sa de tristeţe sau plictiseală personalul
încrederea -câştig încrederea pacientului şi medical
în forţele îl ajut să depăşească
proprii momentele dificile
6. Nevoia Evitarea Pacientul să -asistenta amplasează pacientul -administrez Pacientul are o
de a evita pericolelor din fie în în salon, în funcţie de starea lui, tratamentul la stare de bine
pericolele cauza anxietăţii; siguranţă, afecţiune şi receptivitate indicaţia medicului Anxietatea s-a
-afectare fizică fără -ia măsuri de prevenire a redus
şi psihică accidente şi transmiterii infecţiilor
infecţii
49
Pacientul să -efectuează imunizările
fie echilibrat necesare
psihic cât -învaţă pacientul tehnici de
mai curând relaxare
-asistenta asigură un mediu de
protecţie psihică adecvat stării
pacientului
50
EPICRIZA
51
CAZUL 2.
I. DATE DE IDENTIFICARE
NATIONALITATE:romana
OCUPAŢIA: elev;
DOMICILIUL:galati
2.DATE ANTROPOMETRICE
ANAMNEZA
52
MOTIVELE INTERNĂRII
CAPUL
TRUNCHI
MEMBRE
APARAT RESPIRATOR
● wheezing
● raluri sibilante
● respiraţia = 26 respiraţii/minut
APARAT CARDIOVASCULAR
APARAT DIGESTIV
53
● cavitate bucală normală; faringe uşor congestiv; ficat şi splină, pancreas, căi
biliare nepalpabile; abdomen suplu mobil; apetit redus;
APARAT RENAL
SISTEM GANGLIONAR
● ganglioni nepalpabili
SISTEM NERVOS
● motilitate normal
ELEMENTE DE IGIENĂ
54
EXPLORĂRI PARACLINICE
01.06.2013
55
externe, se corpi cetonici, corpi cetonici,
recoltează 100-150 urobilinogen absent urobilinogen absent
ml urină din jetul Sediment urinar: Sediment urinar:
mijlociu într-un -rare leucocite, -epitelii- foarte rare
recipient perfect hematii atipice, rare -leucocite - rare
curat, se epitelii -hematii - absent
etichetează PH-7 - cilindri granuloşi –
Densitate-1020 absent
10. Examen - se recoltează - absent – germeni - absent – germeni
bacteorologic sputa dimineaţa pe patogeni patogeni
nemâncate după
gargara cu ser - se evidenţiază
fiziologic. Pacientul eozinofilie în sânge
este rugat să (8%) şi în spută ca
expectoreze într-o şi în secreţia nazală
cutie Petri sterilă
B) EXAMENE PARACLINICE
Spirograma –CV-90%,VEMS-65,2%
56
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI
57
PLAN DE ÎNGRIJIRE
01.06.2013-03.03.2013
1. Nevoia Dispnee Pacientul să -aerisesc salonul în care se află La indicatia Starea generală
de a paroxistică cu prezinte o pacientul medicului,administrez a pacientului se
respira şi respiraţie respiraţie -asigur pacientului poziţie semi- *Hemisuccinat de prezintă în
a avea o suierătoare, corespunză- şezândă în pat pentru favorizarea hidrocortizon continuare
bună wheezing, toare respiraţiei. *Miofilin alterată
circulaţie manifestată -eliberez caile respiratorii *Berotec spray
prin „sete de -administrez O2 pacientului
aer”, senzaţie -educ pacientul să facă uşoare Pregătesc materialele Criza cedează
de sufocare exerciţii de inspiraţie şi respiraţie necesare recoltării de după
-măsor funcţiile vitale ale sânge pentru analize administrarea
pacientului de laborator. medicamentelor
iar sputa este
Pregătesc pacientul eliminată mai
pentru examene uşor
58
radiologice şi
îlînsoţesc
2. Nevoia Alterarea Pacientul să -identific cauzele care determină Administrez la Pacientul a
de a dormi somnului, fie odihnit, nesatisfacerea acestei nevoi indicaţia medicului 1 prezentat un
şi a se manifestată cu un somn -creez condiţii de microclimat tb de Diazepam somn de 7h
odihni prin somn corespunzăt necesare odihnei pacientului seara la culcare po
agitat, treziri or calitativ şi -apreciez somnul pacientului din
frecvente, cantitativ punct de vedere calitativ şi
nelinişte, Pacientul să cantitativ
oboseală, aibă o -învăţ pacientul să bea un pahar cu
slăbiciune igienă lapte cald înainte de culcare
corespunzăt -observ şi notez numărul de ore
oare pentru dormite
a se putea
odihni
3. Nevoia Poziţie Pacientul să -aşez pacientul în salon într-un pat Pacientul adoptă
de a se inadecvată poată lângă fereastră ca să se poată o poziţie care îi
mişca şi a datorită respira uşor, duce la aer mai uşor când încep îmbunătăţeşte
avea o dispneei, să se crizele respiraţia
bună manifestată deplaseze -aşez câteva perne la spatele Pacientul se
postură prin poziţie cu uşurinţă pacientului pentru a-i uşura deplasează mai
ortopneică, Pacientul să respiraţia uşor, dispneea şi
„sete de aer”, aibă o
59
dificultatea de poziţie -planific un program de plimbări astenia s-au
a se mişca, normală a împreună cu pacientul diminuat
astenie corpului -explic pacientului necesitatea
păstrării repausului la pat şi îi
propun activităţi cu o mobilizare
mai redusă
4. Nevoia Dificultate de Pacientul să -asigur pacientului mese în Pacientul
de a a se alimenta îşi recapete cantitate mică şi la intervale scurte respectă
mânca şi a şi hidrata apetitul de timp indicaţiile date cu
bea datorită bolii, Pacientul să -evaluez gradul de nutriţie al privire la modul
manifestată aibă o pacientului înregistrând valorile de de alimentare
prin greutate greutate şi înălţime în foaia de
inapetenţă corporală în observaţie
funcţie de -ofer pacientului lichide
înălţime şi -supraveghez pacientul în timpul
vârstă servirii mesei
-urmăresc apetitul pacientului şi
modul de alimentare al acestuia
-cântăresc pacientul zilnic şi
monitorizez valorile respective
5. Nevoia Hipertermie Pacientul să -aerisesc încăperea în care se află Administrez la În urma îngrijirilor
de a datorită bolii, îşi menţină pacientul indicaţia medicului acordate, evoluţia
menţine manifestata temperatura Algocalmin 1 fiola im este favorabilă,
60
temperatur prin corpului în -asigur repaus la pat pacientului pe cu scăderea
a corpului temperatură limite perioada febrilă temperaturii după
în limite de 38ºC normale -măsor funcţiile vitale, în special 1 h la 37,2ºC
fiziologice temperatura corporală la intervale
normale regulate de timp, monitorizând cu
atenţie valorile respective
-hidratez pacientul permanent în
funcţie de bilanţul hidroelectrolitic
-schimb lenjeria de pat şi corp a
pacientului ori de câte ori este
nevoie
-supraveghez pacientul în vederea
riscului de alte complicaţii,
semnalând orice modificare
patologică apărută medicului
6. Nevoia Cunoştinţe Pacientul să -învăţ pacientul să prevină Pacientul
de a insuficiente acumuleze îmbolnăvirile prin protejarea de încearcă să
învăţa despre boală noi frig, curenţi şi factori algerieni dobândească noi
cum să-şi datorită unei cunoştinţe cunoştinţe despre
păstreze comunicări de prevenire -ajut pacientul, îl încurajez şi îl ajut boală
sănătatea ineficiente la a unei noi pentru dobândirea de noi
nivel afectiv crize de deprinderi datorită bolii
astm
61
PLAN DE ÎNGRIJIRE
02.06.2013
62
-sputa expectorată o trimit la
laborator pentru examen
bacteriologic
-informez pacientul că îi voi
măsura funcţiile vitale:
temperatura,pulsul,respiratia,tensiu
nea arteriala.
-administrez oxigen
63
câte ori îi este itic şi -fracţionez mesele pacientului în perfuzie
foame, hidratare alimentar număr de 4-5 ori/zi endovenoasă
insuficientă -informez şi supraveghez pacientul
asupra consumului de lichide
-urmăresc zilnic greutatea
corporală a pacientului
-notez şi fac raportul lichidelor
ingerate şi eliminate
4. Nevoia Insomnie Pacientul să -aerisesc salonul în care se află La indicaţia Pacientul doarme
de a dormi datorită beneficieze pacientul medicului, 8h, fără trezire, în
şi a se dispneei, de un somn -calmez tusea şi dispneea prin administrez timpul nopţii
odihni fără a se tratamentele administrate Fenobarbital 1
trezi de 8h -observ şi notez calitatea, orarul tabletă, înainte de
somnului culcare per os
-învăţ pacientul tehnici de relaxare
pe care trebuie să le practice
înainte de culcare
5. Nevoia Reducerea Pacientul să -asigur condiţii de microclimat Pacientul
de a fi autonomiei în fie ajutat în corespunzătoare, prezintă
curat, de îngrijirile satisfacerea -pregătesc materialele necesare tegumentele şi
a-şi personale din acestei pentru toaleta pe regiuni şi ajut mucoasele curate
menţine cauza dispneei, nevoi pacientul pentru satisfacerea
tegumente asteniei, acestei nevoi
64
le şi manifestate prin -protejez patul cu paravan şi Pacientul este
mucoasele diminuarea conving pacientul cu tact să capabil să îşi
curate posibilităţilor de accepte toaleta acorde îngrijiri
a-şi efectua -schimb lenjeria de pat şi de corp igienice
igiena personală ori de câte ori este nevoie
65
PLAN DE ÎNGRIJIRE
03.06.2013
66
Tuse cauzată -administrez O2 prin sonda Pacientul
de procesul endonazală colaborează cu
infecţios echipa medicală
manifestată şi răspunde la
prin agitaţie şi întrebări
expectoraţie
2. Nevoia Insomnie Pacientul să -apreciez gradul de adaptare al La indicaţia Pacientul
de a dormi datorită aibă un somn pacientului la noul mediu spitalicesc medicului, prezintă un somn
şi a se dispneei, a liniştit, 6h pe -supraveghez somnul pacientului administrez fiziologic,
odihni procesului noapte pentru depistarea cauzelor Fenobarbital 1 odihnitor, de 6h
infecţios, nesatisfacerii corespunzătoare a tableta, înainte pe noapte fără
manifestat prin acesteia şi îndepărtarea lor de culcare per treziri
stare de -asigur confortul pacientului prin: o os
agitaţie, tuse bună igienă corporală şi temperatura
cu adecvată în salon
expectoraţie
seromucoasă
3. Nevoia Poziţie Pacientul să -aşez pacientul în salon într-un pat Pacientul adoptă
de a se inadecvată poată respira lângă fereastră ca să se poată duce o poziţie care îi
mişca şi a datorită uşor, să se la aer mai uşor când încep crizele îmbunătăţeşte
avea o dispneei, deplaseze cu -aşez câteva perne la spatele respiraţia
bună manifestată uşurinţă pacientului pentru a-i uşura respiraţia Pacientul se
postură prin poziţie deplasează mai
67
ortopneică, Pacientul să -planific un program de plimbări uşor, dispneea şi
„sete de aer”, aibă o poziţie împreună cu pacientul astenia s-au
dificultatea de normală a -manifest înţelegere şi răbdare cu diminuat
a se mişca, corpului pacientul
astenie -explic pacientului necesitatea
păstrării repausului la pat
4. Nevoia Comunicare Pacientul să -fac psihoterapie pacientului Pacientul este
de a inadecvată la fie -facilitez vizita membrilor familiei fără mai comunicativ
comunica nivel afectiv comunicativ a-l obosi pe măsură ce
datorită -răspund pacientului la întrebări cu starea generală
afecţiunii calm se ameliorează
bronşice, a
stării generale
alterate,
manifestate
prin anxietate,
solitudine,
izolare
5. Nevoia Lipsa de Pacientul să -învăţ pacientul să prevină Pacientul
de a cunoştinţe acumuleze îmbolnăvirile prin protejarea de frig, încearcă să
învăţa datorită noi cunoştinţe curenţi şi factori algerieni dobândească noi
cum să-şi inaccesibilităţii despre boala -explic pacientului importanţa cunoştinţe despre
la informaţii, respectării tratamentului în scopul boală
68
păstreze manifestate prevenirii complicaţiilor pe tot
sănătatea prin încordare parcursul spitalizării
psihică, -ofer pacientului pliante şi broşuri cu
tensiune faţă informaţii despre astmul bronşic
69
EPICRIZA
70
CAZUL 3.
I. DATE DE IDENTIFICARE
NATIONALITATE:romana
OCUPAŢIA: elev;
DOMICILIU:galati
2.DATE ANTROPOMETRICE
ANAMNEZA
CAPUL
TRUNCHI
MEMBRE
APARAT RESPIRATOR
● wheezing
● respiraţia = 26 respiraţii/minut
APARAT CARDIOVASCULAR
APARAT DIGESTIV
● cavitate bucală normală; faringe uşor congestiv; ficat şi splină, pancreas, căi
biliare nepalpabile; abdomen suplu mobil; apetit redus;
72
APARAT RENAL
SISTEM GANGLIONAR
● ganglioni nepalpabili
● motilitate normal
ELEMENTE DE IGIENĂ
GREUTATE CORPORALĂ: 56 Kg
EXPLORĂRI PARACLINICE
73
A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTEI B.V. 16
ANI
01.04.2013
74
ml urină din jetul Sediment urinar: Sediment urinar:
mijlociu într-un -rare leucocite, -epitelii- foarte rare
recipient perfect hematii atipice, rare -leucocite - rare
curat, se epitelii -hematii - absent
etichetează PH-7 - cilindri granuloşi –
Densitate-1020 absent
10. Examen - se recoltează - absent – germeni - absent – germeni
bacteorologic sputa dimineaţa pe patogeni patogeni
nemâncate după
gargara cu ser - se evidenţiază
fiziologic. Pacientul eozinofilie în sânge
este rugat să (8%) şi în spută ca
expectoreze într-o şi în secreţia nazală
cutie Petri sterilă
B) EXAMENE PRACLINICE
Spirograma –CV-90%,VEMS-65,2%
75
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI
76
77
PLAN DE ÎNGRIJIRE
01.04.2013-03.04.2013
78
pacienta pentru
examene
radiologice şi o
însoţesc
2. Nevoia Vulnerabilitate Pacienta să -liniştesc pacienta privind Starea pacientei
de a evita faţă de pericole prezinte sentimentul fricii violente de asfixie e ameliorată şi
pericolele din cauza diminuarea -educ pacienta pentru evitarea nu constituie
afecţiunii anxietăţii în împrăştierii secreţiilor nazale sursa de infecţie
pulmonare, termen de -învăţ pacienta să utilizeze tehnici nosocomială
manifestate prin 1h de relaxare
agitaţie, facies
inspaimantat,
nevrozitate, frică
3. Nevoia Alimentaţie Pacienta să -informez pacienta asupra Inapetenţa s-a
mai diminuat,
de a se insuficientă fie importanţei consumului de
pacienta s-a
alimenta calitativ şi echilibrată alimente şi lichide în menţinerea obişnuit cu
regimul
cantitativ nutriţional şi sănătăţii
alimentar
datorită hidroelectrol -urmăresc orarul şi distribuţia
anxietăţii, itic meselor
manifestată prin -asigur echilibrul între principiile
hidratare alimentare de bază şi repartizez
insuficientă, raţia zilnică corespunzătoare
79
4. Nevoia Dificultate de a Pacienta să -pat confortabil Administrez la Pacienta s-a
de a dormi dormi datorită aibe un -pozitie adecvata indicaţia medicului odihnit 6h pe
şi a se respiraţiei somn -camera aerisita Diazepam 1 fiolă im noapte,
odihni anevoioase, corespunzăt -face plimbari usoare inainte de a înainte de culcare prezentând un
tusei, or calitativ şi se odihni,10 minute. somn odihnitor
manifestată prin cantitativ -excluderea factorilor stresanti
astenie, aspect
palid
5. Nevoia Izolare datorită Pacienta să -liniştesc pacienta cu privire la Pacienta
de a stării depresive comunice starea sa actuală prezintă o
comunica manifestată prin adecvat -dau posibilitate pacientei de a-şi diminuare a
tristeţe, stării sale în exprima nevoile, sentimentele şi anxietăţii,
respingere, decurs de 3 dorinţele sale comunică cu
izolare de zile celelalte
celelalte paciente şi
persoane din personalul de
salon îngrijire
80
PLAN DE ÎNGRIJIRE
02.04.2013
81
2. Nevoia Dificultate de a Pacienta să -pat confortabil permanent Administrez la Pacienta s-a
de a dormi dormi datorită aibă un -pozitie adecvata indicaţia medicului odihnit 6h pe
şi a se respiraţiei somn -camera aerisita Diazepam 1 fiola noapte
odihni anevoioase, tusei, corespunzăt -face plimbari usoare inainte de im înainte de
manifestată prin or calitativ şi culcare 10 minute culcare
astenie, aspect cantitativ -excluderea factorilor stresanti
palid -supraveghez somnul pacientei
pentru depistarea cauzelor
nesatisfacerii corespunzătoare
a acestuia şi îndepărtarea lor
3. Nevoia Reducerea Pacienta să -pregătesc materialele necesare Pacienta prezintă
de a fi autonomiei în fie ajutata în pentru toaleta pe regiuni şi ajut tegumentele şi
curat, de îngrijirile personale satisfacerea pacienta pentru satisfacerea mucoasele curate
a-şi din cauza acestei acestei nevoi Pacienta este
menţine dispneei, asteniei, nevoi -protejez patul cu paravan şi capabil să îşi
tegumente manifestate prin conving pacienta cu tact să acorde îngrijiri
le şi diminuarea accepte toaleta igienice
mucoasele posibilităţilor de a- -schimb lenjeria de pat şi de
curate şi efectua igiena corp ori de câte ori este nevoie
personală -explic pacientei necesitatea că
trebuie să îşi menţină
tegumentele şi mucoasele
82
integre, pe toată perioada
spitalizării
4. Nevoia Consum mic de Pacienta să -rog pacienta să respecte Administrez Pacienta este
de a se lichide datorită fie regimul igieno-dietetic, regimul pacientei ser capabil să îşi
alimenta şi anxietăţii, echilibrată hiposodat bogat în zarzavaturi glucozat 250 ml în acorde îngrijiri
hidrata manifestat prin hidroelectroli şi fructe perfuzie igienice
obişnuinţa de a tic şi -învăţ pacienta să nu mănânce endovenoasă
mânca ori de câte alimentar mult la o masă
ori îi este foame, -fracţionez mesele pacientei în
hidratare număr de 4-5 ori/zi
insuficientă -informez şi supraveghez
pacienta asupra consumului de
lichide
83
6. Nevoia Lipsa de Pacienta să -învăţ pacienta să prevină Pacienta
de a cunoştinţe datorită acumuleze îmbolnăvirile prin protejarea la încearcă să
învăţa inaccesibilităţii la noi frig, curenţi şi factori alergeni dobândească noi
cum să-şi informaţii, cunoştinţe -explic pacientei importanţa cunoştinţe despre
păstreze manifestate prin despre respectării tratamentului în boală
sănătatea încordare psihică, boală scopul prevenirii complicaţiilor
tensiune faţă de pe tot parcursul spitalizării
boală, la externare
84
PLAN DE ÎNGRIJIRE
03.04.2013
1. Nevoia Tuse frecventă Pacientei să i -creez pacientei condiţii de La indicatia Starea pacientei
de a cu se diminueze microclimat, medicului,administre este buna
respira şi expectoraţie, dispneea, să -umidific aerul din încăpere z:
a avea o wheezing, prezinte -asigur pacientei confortul personal *Hidrocortizon,
bună dispnee cu respiraţii în *Dexametazonă,
circulaţie bradipnee limite -conduc pacienta la serviciul de *Ventolin (soluţie
paroxistă, fiziologice Radiologie şi Explorări funcţionare, inhalantă)
manifestată îi explic în ce constau investigaţiile *Claritine, capsula/zi
prin bradipnee precum şi necesitatea efectuării lor po
expiratorie, La indicaţia
„sete de aer”, medicului, recoltez
sânge pentru
85
cianoza -administrez pacientei O2 prin determinări
buzelor sonda endonazală intermitent 4-6 biochimice, urină,
l/min spută
2. Nevoia Dificultate de Evitarea -efectuez cu calm şi blândeţe Nu se
de a evita a-şi păstra contactării tehnicile de îngrijire respectând înregistrează
pericolele sănătatea, unor infecţii regulile de asepsie şi antisespsie răspândirea
frică, nosocomiale -aduc la cunoştinţa pacientei procesului
anxietate, Pacienta să mijloacele de autointervenţie în caz infecţios
manifestată prezinte o de criză: aerisirea imediată a
prin astenie, stare de încăperii în care se află aceasta,
nelinişte, confort fizic şi adaptarea poziţiei şezând la
oboseală, psihic marginea patului
nervozitate -aşez pacienta în poziţia care şă îi
favorizeze respiraţia, semi-şezând
-învăţ pacienta să expectoreze în
scuipătoare
-respect măsurile de prevenire a
infecţiei nosocomiale
-asigur pacientei lenjerie de pat şi
de corp pe care o schimb ori de
câte ori este nevoie
3. Nevoia Insomnie Pacienta să - aerisirea incaperii La indicaţia Pacienta
de a dormi datorită aibă un somn medicului, prezintă un
86
şi a se dispneei, a liniştit, 6h pe -asigur confortul pacientei prin: o administrez somn fiziologic,
odihni procesului noapte bună igienă corporală şi Fenobarbital 1 odihnitor, de 6h
infecţios, temperatura adecvată în salon tabletă, înainte de pe noapte fără
manifestat prin culcare per os treziri
stare de
agitaţie,
4. Nevoia Consum mic Pacienta să -rog pacienta să respecte regimul Pacienta este
de a se de lichide fie echilibrată dietetic, regimul hiposodat bogat în capabilă să îşi
alimenta şi datorită hidroelectroliti zarzavaturi şi fructe acorde îngrijiri
hidrata anxietăţii, c şi alimentar -fracţionez mesele pacientei în igienice
hidratare număr de 4-5 pe zi
insuficientă -informez şi supraveghez pacienta
asupra consumului de lichide
88
EPICRIZA
89
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL ASTMULUI BRONŞIC
90
ANEXA NR.1
91
▪ expiraţie pe nas.
- amboul indiferent de formă sau mod de folosire este obligatoriu a fi sterilizat
pentrufiecare pacient;
● părţile componente ale unui aparat generator de aerosoli sunt: generatorul de
particule dispersate, sistemul de încălzire, selectorul, sursa de presiune, amboul de
utilizare;
● poziţia pacientului este şezând sau semişezând;
● sistemul de încălzire asigură prin reglare temperatura optimă, iar generatorul de
presiune este reglat în funcţie de marimea particulelor şi viteza de dispersare prescrisă;
● în general cantitatea de aerosoli introdusă în organism se distribuie astfel:
o 40% ajunge în alveolele pulmonare;
o 35% se dispune în căile respiratorii superioare şi mijlocii;
o 25% se elimină prin expiraţie.
- în cazul utilizării flaconului personal, educăm pacientul pentru respectarea
următoarelor etape:
● tuse, expectoraţie şi agitarea flaconului înainte de utilizare;
● răsturnarea flaconului şi adaptarea buzelor în jurul piesei bucale a inhalatorului
cu înclinarea capului uşor spre înapoi;
● expiraţie lentă cît mai mult cu putinţă pentru golirea plămânilor de aer;
● inspiraţie profundă cu activarea flaconului cu aerosoli, păstrand limba apăsată;
ANEXA NR.2
OXIGENOTERAPIA
Definiţie
Oxigenoterapia reprezintă administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, în scopul
îmbogăţirii aerului inspirat cu oxigen în concentraţii diferite, putându-se ajunge până la
100%.
Scop
Restabilirea nevoilor de oxigen pentru a menţine pragul de saturaţie arterială în
limite fiziologice 95-96% şi a combate hipoxia determinată de alterarea următorilor factori
ce condiţionează trecerea oxigenului de la nivelul alveolei pulmonare în sânge:
92
• presiunea parţială a oxigenului în amestecul gazos de respirat (în sângele arterial
presiunea oxigenului este de 100 mm Hg, iar în sângele venos 65-70 mm Hg);
• coeficientul de solubilitatea al oxigenului;
• cantitatea de hemoglobină existentă (oxihemoglobina este rezervorul care
cedează oxigen);
• starea parenchimului pulmonar;
• starea peretelui alveolar.
Tipuri de hipozie
Hipoxie=scăderea oxigenului din sângele circulant;
• hipoxie anemică;
• hipoxie circulatorie;
• hipoxie hipoxică;
• hipoxie histotoxixă.
Surse de oxigen
• staţie centrală de oxigen-amplasată în afara clădirii spitalului, conform normelor
metrologice;
• microstaţie-staţie improvizată din 2-3 tuburi cuplate în serie;
• butelie de oxigen-tuburi de oxigen care se găsesc în anestezie-terapie intensivă.
Mod de administrare al oxigenului
Sonda nazală: metoda simplă, comodă, care constă în introducerea unei sonde
de cauciuc sau plastic prevăzută cu orificii la extremitatea pe care o introducem în nara-
sonda Nelaton;
• poate fi utilizată pe termen lung cu interzicere la pacienţii ce prezintă afecţiuni ale
mucoasei nazale;
• oxigenul are presiunea redusă la 1-2 atmosfere şi este obligatoriu trecut prin
umidificator sau nebulizatori;
• oxigenul va fi umidificat 2/3 apă şi 1/3 alcool etilic şi de preferat să treacă printr-un
vaporizator care sa-l încălzească;
• în umidificator bulele de oxigen barbotează în lichid.
Cateter nazal sau nasofaringian – este confecţionat din plastic sau cauciuc şi
prezintă numeroase orificii laterale.
93
Ochelari pentru oxigen - constituie un mod eficace de administrare al oxigenului,
mai ales la pacienţii agitaţi sau copii care-şi îndeparteaza cateterul, chiar dacă acesta
este fixat cu leucoplast.
• este un sistem format din 2 sonde de plastic, care se introduc în nari pentru
administrarea oxigenului, iar ochelarii se fixează după urechi.
Masca
• masca simplă - nu poate fi utilizată din cauza imposibilităţii eliminării de dioxid de
carbon(se poate instala hipercapneea-creşterea gazului);
• masca cu balon - permite şi reinhalare parţială, fiind prevăzută cu orificii pentru
eliminarea gazului expirat în exterior, însă debitul de oxigen este reglat ca în timpul
inspiraţiei,balonul să nu se golească sub ½ din capacitatea sa;
• masca fără reinhalarea gazului expirat- este prevăzută cu un sistem de valve care
dirijează fluzul de gaz; masca realizează concentraţie de 100% oxigen;
Observăm starea generală a pacientului si supraveghem funcţiile vitale
-Anunţăm de urgenţă medicul dacă pacientul este :
• alert, confuz, somnolent, dispneic,cianotic, anxios,nu răspunde la stimuli.
-Observăm şi controlăm căile aeriene, deoarece oxigenoterapia nu poate fi eficientă decât
dacă acestea sunt libere.
-Recunoaştem efectele oxigenoterapiei prelungite şi în concentraţii mari:
• scăderea hemoglobinei; induce hipotensiune arterială, colaps.
- În cazul folosirii măştilor, evităm fixarea incomodă pentru a nu incomoda şi agita
pacientul.
- Atunci când pacientul varsă şi are masca de oxigen, instituim de urgenţă măsurile pentru
a preveni regurgitarea.
- În cazul corturilor de oxigen, vom ridica cortul la un interval regulat de timp pentru a
menţine contactul cu pacientul (orice deschidere a cortului duce la scăderea concentraţiei
de oxigen şi controlăm debitmetrul pentru realizarea concentraţiilor de gaz dorite).
- Nu confundăm afecţiunile abdominale însoţite de dispnee cu insuficienţa respiratorie
acută.
- Instituim măsuri de ordin general, atunci cînd este cazul:
-repaus obligatoriu la pat, regim alimentar;
- cântărind zilnic pacientul, efectuăm balanţa volumică.
94
- Cunoaştem că o bună oxigenare este demonstrata clinic de coloritul rozat al
tegumentelor care devin uscate şi calde.
ANEXA NR.4
INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Generalităţi
• calea intravenoasă este aleasă atunci când trebuie să obţinem efectul rapid al
soluţiilor medicamentoase sau când acestea pot provoca distrucţii fisulare;
• injecţia intravenoasă constă în introducerea soluţiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice în circulaţia venoasă.
Loc de elecţie
• pentru administrarea anumitor medicamente al căror efect trebuie obţinut rapid ca
şi pentru corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capătă o importanţă
deosebită în cadrul diverselor conduite terapeutice;
• abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
• abordul venos periferic este realizat de către asistenta medicală sau medic, iar cel
central numai de către medic;
• alegerea tipului de abord venos şi a locului de elecţie depind de :
- starea clinică a pacientului şi criteriul de urgenţă în administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat şi efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
Manevre pentru facilitarea palpării şi funcţionării venelor
- aplicăm garoul elastic şi înclinăm braţul pacientului în jos, abducţie şi extensie
maximă;
- solicităm pacientului să-şi strângă bine pumnul sau să închidă şi să deschidă
pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasă;
- masăm braţul pacientului dinspre pumn către plică cotului;
- tapotăm locul pentru puncţie cu doua degete;
- încalzim braţul cu ajutorul unui tampon îmbibat cu apă caldă sau prin introducere
în apă caldă;
- efectuăm mişcări de flexie şi extensie a antebraţului;
95
Utilizarea garoului
- garoul elastic se aplică la aproximativ 10 cm deasupra locului puncţiei, pentru plica
cotului la nivelul unirii treimii inferioare a braţului cu cea mijlocie;
- strângem garoul în asa fel încât să oprească complet circulaţia venoasă şi
controlăm pulsul radial care trebuie să rămână perceptibil, astfel am întrerupt circulaţia
arteriala a braţului prin comprimarea arterei;
- în timpul recoltării sanguine este recomandat a se slabi garoul;
ATENTIE ! daca staza venoasă este prea lungă poate modifica parametrii biologici
(determinarea potasemiei, probe de coagulare, etc.);
- dacă între garou şi extremitatea braţului apare cianoza, slăbim sau detaşăm garoul
pentru cca 3 minute, apoi repunem garoul;
- dacă pacientul prezintă frison, slăbim şi detaşam garoul care a fost prea strâns sau
menţinut timp îndelungat.
Efectuarea injecţiei
- injecţia intravenoasă constă în puncţia venoasă şi injectarea medicamentului;
- injecţia i.v. nu se efectuează în poziţia şezând.
Puncţia venoasă
- în timpul lucrului ne poziţionăm vis-a-vis de pacient;
- aspiram medicamentul din fiola după care schimbăm acul cu unul de lumen mai
mic şi aplicăm garoul;
- alegem locul puncţiei şi îl dezinfectăm;
- interzis a palpa vena după dezinfectare;
- menţinem braţul pacientului înclinat în jos;
- întindem pielea pentru imobilizarea venei şi facilitarea penetrării acului prin
cuprinderea extremelor în mâna stângă în aşa fel ca policele să fie situat la 4-5 cm sub
locul puncţiei, exercitând mişcarea de tracţiune şi compresiune în jos asupra ţesuturilor
vecine;
- pătrundem cu acul montat la seringa în lujmenul vasului;
- dupa ce am pătruns cu acul în lumenul vasului, schiţăm o uşoară mişcare de
aspirare pentru a verifica poziţia acului;
- desfacem garoul cu mâna stangă.
Injectarea substanţei medicamentoase
96
- menţinem seringa cu mâna dreaptă fixând indexul şi medianul pe aripioarele
seringii, iar cu policele apăsăm pistonul, introducând soluţia lent şi verificând pentru
control la nevoie cateterizarea corectă a venei prin aspirare;
- în afara acelor pentru pătrundere în lumenul vasului, în special în cazul
investigaţiilor cu substanţe de contrast, în cazul pacienţilor agitaţi, sau perfuzii înseriate
folosim catetere intravenoase cu canulă şi valvă, fluturaş, etc.
Complicaţii posibile
• durere=la inteparea pielii, avem grijă ca pacientul să nu mişte braţul;
• gazoasa embolie=introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul
pacientului;
• hematom şi revărsări sanguine=prin străpungerea venei sau retragerea acului
menţinând staza venoasă datorită garoului nedesfăcut;
• interzis a se puncţiona vena din nou după formarea hematomului;
• vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute;
• tumefierea bruscă a ţesutului perivenos şi paravenos= revarsarea substanţei în
afara venei; pot rezulta necroze în regiunea injectării;
• flebalgia=injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra endovenei;
se manifestă prin durere vie;
• valuri de căldură şi senzaţia de uscăciune în faringe=solutii injectabile ca Ca,Mg
ANEXA NR.5
RECOLTAREA SPUTEI
Definiţie
Sputa este un amestec de salivă, secreţii naso-faringiene şi bronho-alveolare.
Pregătirea materialelor
Materiale nesterile:
• mască de protecţie, taviţă renală;
• vase colectoare bine spălate, uscate fara să conţină substante antiseptice şi cu
capac.
Materiale sterile:
• cutii Petri, mănuşi chirurgicale, apă distilată;
97
• vas de 200-300 ml cu soluţie Ringer lactozată sau apă peptonată 1%, sterilă,
prevăzută cu capac.
Pregatirea pacientului
• instruirea eficace, cooperarea şi supravegherea competentă a pacientului
constituie elemente indispensabile pentru o recoltare corecta;
• anunţăm pacientul că sputa se recoltează dimineaţa, pe nemâncate pentru a evita
amestecul cu resturi alimentare;
• educăm pacientul pentru a-şi clăti gura şi faringele cu apă înainte de a expectora;
• solicitam pacientului:
-să îndepărteze proteza dentară;
- să nu înghită expectoraţia;
- să nu scuipe în batista sau şervetele de hârtie;
- să expectoreze numai în vasul colector sau cutia Petri;
- să nu murdarească exteriorul vasului;
- să nu expectoreze în vasul colector saliva din gură.
Tehnica de lucru
- solicităm pacientului să expectoreze conforminstruirii efectuate şi în cazul secreţiilor
nasofaringiene abundente, să se spele bine pe dinţi cu periuţa şi apă fiartă şi racită, dar
fără pastă de dinţi;
- pacientul, în continuare, îşi va clăti repetat gura şi va tuşi pentru prelevarea secreţiei în
vas colector, cutii Petri sau vas steril;
- o cantitate de 2 ml de secreţie bronhoalveolară- nu salivă - este suficientă pentru
examenele ulterioare.
ANEXA NR.6
TEHNICA RECOLTĂRII SÂNGELUI PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR
Recoltarea sângelui
Asistenta medicală va anunţa bolnavul cu o zi înainte că i se va recolta sânge
pentru analiza.În acest scop, în dimineaţa respectivă, va trebui să nu mănânce.
Recoltarea sângelui se face respectând normele de asepsie, atent, fără a provoca reacţii
neplăcute bolnavului:
• este foarte importantă spălarea pe mâini înaintea efectuării tehnicii;
98
• pentru a preveni autoinfectarea este foarte important ca asitenta medicală să-şi
protejeze tegumentul cu ajutorul mânuşilor sterile;
• în cazul în care unii pacienţi sunt anxiosi, aceştia vor fi liniştiţi şi încurajati de către
asistenta medicală;
• pregatirea materialelor necesare (tampoane de vată, ace sterile, seringi de unică
folosinţă, tuburi Vacutainer, soluţie dezinfectantă, tăviţă renală, mănusi sterile);
• pregatirea bonurilor pentru analiza pe care se vor trece: numarul salonului şi patul
bolnavului, numele acestuia şi analiza cerută;
• dupa recoltare, produsele vor fi duse imediat la laborator;
• asistenta medicală are obligaţia de a lua rezultatele analizelor şi de a le trece în
foaia de observaţie a fiecărui bolnav în parte.
Recoltarea sângelui venos cu trusa Vacutainer
Sistemul Vacutainer de recoltare a sângelui venos, constituie o tehnica simplă şi
sigură.
Etapele prelevării:
• recoltarea sângelui prin puncţie venoasă pentru investigaţii de laborator se practică
dimineaţa pe nemâncate, în timpul frisoanelor sau la indicaţia medicului indiferent de oră;
• pregatirea psihică şi instalarea pacientului pentru recoltare;
• verificarea şi completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de
medic;
• alegerea şi pragătirea materialului pentru puncţia venoasă;
• alegerea locului pentru afectuarea puncţiei venoase;
• aplicarea garoului;
• dezinfectarea locului de elecţie;
• efectuarea puncţiei venoase;
• efectuarea recoltării;
• aplicarea pansamentului adeziv;
• reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate) ;
• transmiterea tuburilor la laborator;
Pregatirea materialelor
Materiale necesare:
• holder;
99
• ac în carcasa sa protectoare; verificăm integritatea benzii de siguranţă şi
valabilitatea termenului de utlizare;
• garou elastic;
• soluţie dezinfectantă;
• tampoane de vată, comprese sterile, pansament adeziv;
• tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic;
• ordinea prelevării în tuburi este: flacoane pentru hemocultură→tuburi fără aditivi →
tuburi pentru determinări de coagulare citrat de Na, diatube-H → tuburi cu
aditivi=E.D.T.A.,heparină, trombină.
Montare holder-ac:
• ţinem acul cu ambele mâini;
• efectuăm o mişcare de răsucire dintr-o parte spre cealaltă avândloc astfel ruperea
benzii de siguranţă;
• îndepărtăm carcasa protectoare de culoare albă;
• se înşurubează capacul liber al acului în holder.
Puncţia venoasă:
• în timpul lucrului ne poziţionăm vis-a-vis de pacient;
• alegem locul puncţiei şi îl dezinfectăm, interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
• menţinem braţul pacientului înclinat în jos cu pumnul strâns;
• întindem pielea pentru imobilizarea venei şi facilitarea penetrării acului prin
cuprinderea extremelor în mâna stângă, în aşa fel ca policele să fie situat la 45 cm sub
locul puncţiei, exercitând mişcarea de tracţiune şi compresiune în jos asupra ţesuturilor
vecine;
• holderul trebuie să formeze cu braţul pacientului un unghi de 15°;
• detaşăm carcasa colorată a acului;
• introducem acul în vena cel puţin 1 cm.
Efectuarea recoltării în tuburi:
• introducem tubul în holder, apucând aripioarele laterale ale holderului cu indexul şi
mediusul, iar cu policele împingemtubul;
• presiunea de împingere se efectuează numai asupra holderului, nu şi asupra acului
aflat în venă;
100
• capătul căptuşit al acului înşurubat în holder străpunge diafragma gumată a
capacului tubului Vacutainer, iar sângele va fi aspirat în tub;
• când sângele nu mai curge în tub, acesta va fi scos din holder printr-o
uşoarăîmpingere a policelui asupra aripioarelor;
• holderul este menţinut stabil;
• calea venoasă o curăţăm dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0,9%;
• acul utilizat, carcasaele sunt puse în recipientul pentru deşeuri;
• dupa recoltare, comprimămlocul puncţiei 3-5 minute cu un tampon steril îmbibat în
soluţie antiseptică, iar la pacienţii cu tratament anticoagulant sau antiagregante
plachetare, durata compresiei trebuie mărită şi aplicăm pansament adeziv.
Complicaţii posibile:
• puncţia albă (imposibilitatea de cateterizare a venei);
• introducerea paravenos a substanţei cu formarea unui edem sau hematom sau
chiar a necrozei ulterioare;
• embolie gazoasă=introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul
pacientului;
• hematom şi revărsări sanguine=prin străpungerea venei sau retragerea acului
menţinând staza venoasă datorită garoului nedesfăcut. Interzis a se puncţiona din nou
vena dupa formarea hematomului; vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute;
• tumefierea bruscă a ţesutului perivenos şi paravenos= revarsarea substanţei în
afara venei; pot rezulta necroze în regiunea injectării;
• flebalgia=injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra endovenei;
se manifestă prin durere vie;
• valuri de căldură şi senzaţia de uscăciune în faringe=solutii injectabile ca, Ca,Mg
vor fi introduse foarte lent;
• hipotensiunea pe cale reflexă=injectarea prea rapidă a soluţiei medicamentoasă;
• ameţeli, lipotimie,colaps=întrerupem imediat injectarea şi se anunţă medicul;
• embolie gazoasă=injectarea de soluţie uleioasă duce la decesul pacientului;
• atât timp cât acul se găseşte sub piele, tubul este vidat, iar sângele va fi aspirat
imediat ce am puncţionat corect vena.
MONITORIZAREA FUNCŢIILOR VITALE
TENSIUNE ARTERIALĂ
101
Definiţie:presiunea exercitată de masa sanguină circulantă asupra pereţilor
arteriali.
Tesiunea arterialasistolică - tensiunea maximă.
Tesiunea arterială diastolică - tensiunea minimă.
Se măsoară cu aparatul de tensiune. Valori normale: - diferă în funcţie de sex,
vârstă, ocupaţie, obiceiuri alimentare.
Adultul are tensiunea maximă: 115 -150 mm Hg şi cea minimă 75-90 mm Hg.
Graficul tensiunii arteriale este notat cu culoare albastră.
Tehnica măsurării tensiunii arteriale:
- aplicăm brasarda pneumatică a tensiometrului pe braţul pacientului, aflat în extensie şi
sprijinit, deasupra plicii cotului.
- poziţia pacientului poate fi decubit dorsal sau şezând
- fixăm membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale
- închidem supapa de la para de cauciuc şi pompăm aer până la dispariţia zgomotelor
pulsatile
- reducem progresiv presiunea aerului în brasarda prin deschiderea cu ajutorul ventilului
a supapei reglabile
- primul zgomot arterial perceput prin stetoscop şi mişcarea acului pe manometru
reprezintă tensiunea arterială minimă sau ultimul zgomot arterial decomprimarea totală
- îndepărtăm brasarda de pe braţul pacientului
- înregistrăm valorile obţinute pe foaia de temperatură.
PULSUL
Definiţie: unda de şoc prezentă la palparea arterelor comprimate pe suprafeţe
rezistente.
Scop: evaluarea funcţiei cardiace, evaluarea sistemului circulator arterial.
Factori de evaluat:
- frecvenţa - reprezintă numărul pulsaţiilor pe minut. Variază fiziologic în raport cu: sexul,
vârsta, înălţimea, starea emotivă, efort fizic/psihic, poziţia adoptată.
- la adult 60-80 b/min.
- ritmicitate - reprezintă cursivitatea, regularitatea pulsaţiilor şi a pauzelor dintre ele.
Pulsul poate fi: ritmic şi aritmie.
102
Locul de măsurare: - reprezintă artera ce poate fi palpată şi comprimată pe plan
osos. A
- artera radială
- artera humerală
- artera femurală
- artera carotidă
- artera temporală superficială
- artera pedioasă.
Puls tahicardic - tahicardia - numărul pulsaţiilor pe minut, depăşesc valorile de
100-150-200.
Puls bradicardic - bradicardia - numărul pulsaţiilor pe minut scade sub valoarea de
60-40.
Pulsul se noteaza în foaia de temperatura cu culoare roşie (4 diviziuni pe o linie
orizontală).
RESPIRAŢIA
Definiţie: funcţia şi capacitatea vitală a organismului de a asigura oxigenul necesar
metabolismului celular şi eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.
Generalităţi: respiraţia se realizează în trei etape succesive:
- etapa pulmonară - reprezintă schimbul de gaze între sânge şi mediul extern,
proces care poarta numele de hematoză
- etapa sanguină - asigură transportul oxigenului între plămâni şi tesuturi şi a
dioxidului de carbon de la ţesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare
- etapa tisulară - reprezintă schimbul de gaze dintre sânge şi tesuturi. Mişcările
respiratorii cuprind doua acte:
expiraţie (act pasiv)
inspiraţie (act activ)
Se măsoară când bolnavul doarme, în poziţie decubit dorsal, în regiunea sternală.
Respiraţie:
• la femei este: tip costal superior
• la bărbaţi: tip costal inferior
• la copii şi bătrâni: tip costal abdominal
103
Se urmăreşte:
- frecventa: 16-18 resp./min
- simetria: respiraţie cu ambii plămâni
- amplitudinea.
Graficul respirator este notat în foaia de temperatura cu culoare verde. Pe foaia de
temperatură fiecare linie orizontală haşurată mai intens, reprezintă valorile de 10, 15, 20,
25, 30, 35 ale respiraţiei.
MĂSURAREA TEMPERATURII
Definiţie: este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de
căldură.
Termogeneza: producerea de căldură este rezultatul: activităţii fizice şi contracţiei
musculare, aport de alimente, aport hormonal, variaţiei temperaturii mediului înconjurător.
Termoliza - eliminare de căldură.
Măsurarea temperaturii: în mod obişnuit, măsurămtemperatura corpului
pacientului dimineaţa, temperatura matinală şi după-amiaza temperatura vesperală.
Valoarea exacta a temperaturii este măsurată cu termometrul.
Valori normale: la adult - 36° - 37° C
Se măsoară cu termometrul maximal. Termometrele dupa utilizare se spală sub jet
de apă după care timp de doua ore le menţinem în soluţie de cloramina 0,5%.Valorile
temperaturii sunt înregistrate sub formă de grafice sau curbe termice în foaia de
Temperatura. Termometrizarea se face timp de 5 minute, timp în care se stă lângă
pacient.Termometrul se şterge cu un tampon cu alcool dupa fiecare folosire.
104