Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PNEUMONIA PNEUMOCOCICA
COORDONATOR STIINTIFIC
SEF LUCRARI
ABSOLVENT:
2011
1
CUPRINS
MOTTO..4
PARTEA GENERALA
CAPITOLUL I.5
1.1Caile respiratorii ..5
1.1.1 Caile respiratorii superoare.............5
1.1.2 Caile respiratorii inferioare..................10
1.2.Plamanii si pleura.14
1.2.1.Plamanii.......................................14
1.2.2.Pleura..............................19
1.3 Fiziologia respiratiei........................20
CAPITOLUL II...................24
Pneumoniile..........................24
Pneumonia Pneumococic(pneumonia franca lobara)........26
PARTEA SPECIALA
CAPITOLUL III..45
3.1 Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu pneumonie
pneumococica45
3.1.1. Repausul.45
3.1.2. Alimentatia bolnavului..45
3.1.3 Administrarea medicamentelor.46
3.2 Rolul asistentei medicale in profilaxie..46
3.3 Rolul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de mediu48
3.4 Rolul asistentei medicale in semiologie ..50
3.4.1 Simptome majore ale aparatului respirator.50
3.4.1.1. Durerea toracica..50
3.4.1.2. Dispneea..52
3.4.1.3 Tusea53
3.4.1.4 Expectoratia.54
3.5 Rolul asistentei medicale in diagnostic55
3.5.1 Examanul obiectiv al bolnavului..55
3.5.2. Examenul radiologic..56
3.5.2.1 Pregatirea bolnavului pentru radioscopie si radiografie........57
3.5.2.2. Examenul bronhoscopic............62
3.5.2.3. Explorare functionala a aparatului respirator..................63
3.5.2.4. Recoltarea sangelui................65
1. Recoltarea sangelui capilar pentru examene hematologice....65
2.Recoltarea sangelui venos pentru examenele hematologice....66
3. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice....67
3.6.Rolul asistentei medicate in observarea functiei vitale69
3.6.1.Observarea si modificarea respiratie.69
3.6.2. Masurarea pulsului..70
3.6.3. Masurarea tensiunii arteriale71
3.6.4. Masurarea temperaturii..73
3.6.5. Masurarea si notarea diurezei74
3.7 Rolul asistentei medicale in administrarea tratamentului74
3.7.1 Reguli generale de administrarea medicamentelor74
3.7.2 Administrarea medicamentelor pe cale orala.75
PARTEA GENERALA
CAPITOLUL I
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la
realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern. In plus, prin
partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe
mirosul, iar laringele, un alt segment al aparatului respirator, datorita corzilor
vocale inferioare, realizeaza fonatia.
Aparatul respirator este alcatuit din :
caile respiratorii organe care au rol in vehicularea aerului; cavitatea nazala si
faringele formeaza caile respiratorii superioare, iar laringele, trahea si
bronhiile - caile respiratorii inferioare.
plamanii, organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze (oxigen si dioxid de
carbon).
1.1 CAILE RESPIRATORII:
1.1.1 CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE
A) CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.
Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose
nazale. Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de
protectie.
La alcatuirea sceletului osos participa, urmatoarele oase:
maxilarul
etmoidul
palatinul
cornetul nazal inferior
sfenoidul
vomerul
Suprafata anterioara a cavitatilor este tapetata, de mucoasa nazala.
In vestibulul nazal exista, si glande sebacee cu rol de protectie.Cavitatile
nazale propriu-zise.Fiecare fosa nazala prezinta din punct de vedere
morfologic:
patru pereti
doua orificii
cavitate
Peretele superior sau plafonul este format din:
osul nazal
lama ciuruita a etmoidului
corpul osului sfenoid
Peretele inferior sau planseul este alcatuit din:
apofiza palatina, a osului palatin.
Planseul separa cavitatile nazale de portiunea cavitatii bucale ce
corespunde
- venele conduc sangele spre venele superficiale ale fetei, ale valului
palatin si catre faringe si apoi spre sinusurile venoase ale durei mater.
-
limfaticele
dreneaza limfa
catre
ganglionii
regionali,
cervicali
retrofaringieni si parotidieni.
- nervii sunt ramuri ale nervilor maxilari si oftalmic.
B) FARINGELE
Este un conduct musculo-fibros, care se intinde de la baza craniului
pana la orificiul superior al esofagului, care se continua. Deci, este asezat
inaintea coloanei vertebrate si inapoia foselor nazale, a cavitatii bucale si a
laringelui.
El reprezinta o cale dubla:
- calea respiratorie: prin intermediul faringelui;
- calea digestiva: cavitatea bucala comunica cu esofagul.
Comunicarea dintre cavitatea bucala si faringe poarta numele de istul
buco faringian.
Configuratia interioara:
Faringele poate fi impartit in trei etaje:
a) naso-faringele
b) buco-farincele
c) laringo-faringele
a) Naso-faringele sau rino-faringele
Se afla intre peretele superior al faringelui inserat pe baza crniului si
valul palatin.
In grosimea peretelui superior se gaseste un conglomerat de
noduli limfatici care alcatuiesc amigdala faringiana sau adenoida.
in fonatie.
Coardele vocale impart cavitatea laringelui in: glotic,
subglotic
Structure anatomica a laringelui:
1. Schelet cartilaginos
2. Ligamentele care unesc cartilajele
3. Musculature laringelui
4. Mucoasa laringiana
1. Scheletul cartilaginos este format din noua cartilaje:
a) trei sunt neperechi (tiroid, cricoid, epligota)
Cartilajul tiroid
11
supraglotic,
- are forma unei carti deschise posterior cu muchia indrepta anterior (care la
barbati este mai pronuntata si se numeste"marul lui Adam ");
- are doua coarne superioare si doua posterioare si o mica incizura pe
marginea superioara;
- pe fata sa posterioara, in unghiul format de cele doua aripi, se insera
petiolul epiglotei.
Cartilajul cricoid
- are forma unui inel; este situat inferior de cartilajul tiroid, de care este
legat anterior printr-o membrane (ligament) cricotiroidiana, iar posterior se
leaga de coarnele inferioare ale cartilajului tiroid.
Epiglota
- are partea superioara mobila si se poate aseza ca un capac deasupra
orificiului superior al laringelui pentru a inchide glota in timpul deglutitiei.
b) sase sunt perechi ( aritenoide, caniculate si cuneiforme).
Cartilajele corniculate:
- situate deasupra cartilajelor aritenoide
Cartilajele cunciforme:
- au forma unor noduli cilindrici
2. Ligamentele laringelui -unse cartilajele laringelui intre ele Dintre
ligamentele laringelui fac parte:
membrana tiroidiana
ligamentele tirohioidiene
ligamentele tiroepiglotice
ligamentele glosoepiglotice
ligamentele faringoepiglotice
12
ligamentele hioepiglotice
ligamentele aritenoepiglotice
ligamentul vocal
ligamentul ventricular
3. Musculatura laringelui
Muschii laringelui se impart in doua grupe:
extrinseci, cu rol in: - deolutitie
- fonatie
intrinseci, cu rol in: - functia respiratorie
- functia de fonatie.
Laringele este invelit pe toata suprafata sa de o mucoasa care se
continua superior cu mucoasa faringelui, inferior cu cea traheala. Varful
laringelui se continua cu. trahea.
Vascularizatia laringelui .
- prin ramuri din: artera carotida externa (tiroidiana superioara
artera
13
14
1.2.1 PLAMANII
Plamanii alcatuiesc organele respiratorii propriu-zise, in care au loc,
schimburile de gaze intre organism si mediul ambiant. Ei sunt asezati in
cavitatea toracica de-o parte si de alta a mediastinului.
Mediastinul este un sept (perete) sagital delimitat anterior de peretele
sternocostal, posterior de coloana vertebrala si lateral de fetele mediale ale
celor doi plamani iar inferior de diafragm. In acest sept se gasesc: inima si
15
vasele mari, esofagul, aorta, nervii vagi, canalul toracic, ganglionic limfatici si
traheele.
Configuratia externa
Forma plamanilor este asemanatoare cu cea a unui trunchi de con care
prezinta o baza, doua fete si trei margini.Baza plamanului sau diafragmatica
16
are forma unei suprafete triunghiulare concave. Ea priveste in jos mulanduse pe bolta diafragmului. Varful plamanului de forma unei bolte rotunjite, se
intinde de la coasta a doua in sus depasind orificiul superior al cutiei toracice.
A) Fata costala este convexa si se muleaza pe peretele toracic. Pe
aceasta fata se gaseste un sant adanc care imparte plamanul in lobi, numit
scizura sau fisura interlobara.
Plamanul stang are o singura scizura, care il imparte in doi lobi
superior si altul inferior scizura oblica.
Plamanul drept are doua scizuri:scizura mare interlobara,
numita oblica, comuna celor doi plamani si scizura, accesorie
sau orizontala care se desprinde din partea mijlocie a scizurii
oblice.
Plamanul drept are trei lobi: superior, mijlociu si inferior
B) Fata mediastinala sau madiala este concava si se muleaza pe
formatiunile care se gasesc pe mediastin. Pe aceasta fata se afla hilul
plamanului.
Hilul plamanului este local pe unde ies si intra elementele anatomice
care alcatuiesc pediculul pulmonar:
bronhia
artera
venele pulmonare
Hilul pulmonar are forma unei rachete de tenis cu coada in jos, fiind
asezat la jumatatea distantei dintre varful si baza plamanului- si la unirea
celor doua treimi anterioare cu treimea posterioara a fetei mediastinale. Pe
fata mediastinala, a plamanului stang se afla o impresiune data de:
arcul aortic (santul arcului aortic )
17
inferioara
este
reprezentata
de
circumferinta
bazei
plamanului.
Constitutia anatomica a plamanului
Plamanul este alcatuit din doua categoric de formatiuni anatomise
distincte:
a) Arborele bronsic
b) Alveolele pulmonare
18
impiedicand
colabarea
peretilor
alveolari.
Peretele
alveolei
pulmonare este alcatuit din inauntru in inafara dintr-un epiteliu sub care se
gaseste o bogata retea capilara. Epiteliul alveolar formeaza cu epiteliul
19
pulmonara care ia
- asigurata de simpatic
- asigurata de parasimpatic
20
provin
din
arterele
bronsice
intercostale
mamare,
21
22
23
daca dupa o expiratie normala facem una expiratorie fortata, se mai pot
elimina din plamani cca.1 000-1 500 cm 3 de aer care poarta numele de
volum expirator de rezerva (VER);
dar si dupa eliminarea aerului de rezerva prin expiratie fortata mai raman
in plamani 1000- 1 500 cm 3 de aer care poarta numele de volum rezidual
(VR).
Nu toata cantitatea de aer patrunde destul de adanc in caile respiratorii
pentru a putea lua parte la schimburile de gaze din 500 cm 3:
350 cm 3 aer participa la schimburile respiratorii;
150 cm 3 aer reprezinta spatiul mort care nu participa la
schimburile respiratorii.
Capacitates vitala (CV) = suma a tri volume:
volum de aer curent (VC)
volum inspirator de rezerva (VIR)
volum expirator de rezerva (VER).
CV a plamanilor reprezinta cavitatea maxima de aer ce poate circula
prin plamani atunci cand amplitudinea miscarilor respiratorii este maxima.
CV se masoara cu ajutorul spirometrelor:
-
CTP = CV + VR
CTP = (VC + VIR + VER + VR)
VER + VR = CRF (capacitatea reziduala fwictionala) 500 x 16
respiratii/'minut=8000cm 3 .
24
CAPITOLUL II
Pneumoniile
Definii .Pneumoniile sunt boli pulmonare inflamatorii acute, de
etiologie foarte divers, infecioas i neinfecioas, caracterizate prin
alveolit exudativ i/sau infiltrat inflamator interstiial.Ele realizeaz, cel mai
adesea, un tablou clinico-radilogic de condensare pulmonar.
Clasificarea pneumoniilor
Se face n principal pe criterii de etiologie, ntruct etiologia este direct legat
de modalitile de terapie eficient.
Clasificarea etiologic a pneumoniilor:
Pneumonii bacteriene
Pneumonii virale
Pneumonii determinate de Clamidii
Pneumonii determinante de ricketsii
Pneumonii fungice
Pneumonii determinate de protozoare
Pneumonii neinfecioase
Definind pneumoniile ntr-o accepiune larg, ele pot fi clasificate sub raport
etilogic, n 2 mari grupe:
25
26
(limfoame
maligne,
splenectomie,
sindrom
factori
predispozani
sau
suprainfecie
27
gram pozitiv,
cardiac,
diabet-ciroz,
boli
pulmonare
cronice,
30
individ n plin sntate, prin frison solemn, febr, junghi toracic i tuse.In
zilele premergatoare exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana,cu
astenie si cefalee,sensibilitate la frig.
Debutul este brutal,putand fi bine precizat de bolnav. Frisonul solemn poate
marca debutul bolii: este de obicei unic,intens,generalizat, dureaz -2
ore,se poate nsoi de cefalee-vrsturi i este invariabil urmat de ascensiune
termic. Frisoanele repetate pot apare n primele zile de boal, sugernd
pneumonie sever sau complicaii. Febra este important, 39-40 oC, adesea
n platou sau neregulat. Ea cedeaz de obicei rapid, n aproximativ 24 ore,
la antibioticele la care pneumococul este sensibil (de regul la Penicilina).
Febra persistent sau reapariia febrei dup cteva zile de subfebrilitate,
denot de obicei o pneumonie complicat. Junghiul toracic apare imediat
dup frison; este de obicei intens, are sediu submamar i se accentuaz cu
respiraia sau tusea. Adic are caracterele durerii pleurale. Sediul durerii
toracice poate varia n raport cu sediu pneumoniei, ca de exemplu durere
abdominal n pneumonia lobului inferior, sau durere n umr, n pneumonia
vrfului. Tusea apare rapid dup debutul bolii: este iniial uscat, iritativ, dar
devine productiv, cu sput caracteristic ruginie i aderent de vas. Uneori
sputa poate deveni franc hemoptoic sau purulent. Dispneea este o
manifestare comun; polipneea, de obicei moderat, se coreleaz cu
ntinderea condensrii pneumonice i cu statusul pulmonar anterior bolii.
Mecanismul dispneei este att central (toxic, hipoxic), ct mai ales pulmonar
(reflex), prin creterea rigiditii pulmonare. La cel puin 10% din bolnavi se
dezvolt un herpes, la buze sau nas, caracteristic pneumoniei pneumococice.
Starea general a bolnavilor netratai este de obicei alterat i
este mai sever dect o sugereaz leziunea pneumonic. Bolnavii sunt
33
34
pneumioniei
etiologice de pneumonii.
36
pneumococice
de
alte
tipuri
37
de
epidem
pleural
trebuie
efectuat
toracentez
diagnostic. Lichidul pleural este purulent, cu leucocite ntre 10.000500.000/mmc i cu germeni intra- i extraleucocitari; pH-ul lichidului
este sub 7,30. Cantitatea de lichid poate fi moderat, dar n absena
tratamentului adecvat poate deveni important. Tratamentul presupune
puncie-aspiraie sau mai bine toracotomie minim i instituirea unui
tub de dren, cu aspirarea continu a lichidului, alturi de antibioterapia
corespunztoare pe cale general i eventual local.
3. Abcesul sau gangrene pulmonara survine foarte rar n pneumonia
pneumococic, ntruct germenul nu produce necroz tisular.
Abcedarea se poate produce n special dup infecia cu tipul 3 de
pneumococ sau din cauza unei infecii concomitente cu germeni aerobi
i anaerobi. n schimb abcesul pulmonar se produce relativ frecvent n
pneumonia stafilococic i n pneumonia determinat de Klebsiella
pneumoniae.
4. Atelectazia este de asemenea o complicaie rar. Ea este produs prin
dopurile de mucus care nu pot fi evacuate prin tuse sau, mai frecvent,
printr-o obstrucie bronic prin tumor sau corp strin. Febra
persistent, dispneea, lipsa de rezoluie a imaginii radilogice i lipsa de
39
Cel
mai
microorganisme
ca
frecvent
suprainfecia
Echerichia
coli,
se
realizeaz
Enterobacter,
cu
Proteus,
Pseudomonas.
6. Rezoluia ntrziat i eventual constituirea unei condensri cronice
sunt posibile la bolnavii vrstnici sau la cei cu bronit cronic, fibroz
pulmonar, malnutriie sau alcoolism. Pneumonia prelungit se
manifest prin subfebr, tuse i expectoraie variabil, sindrom de
condensare (incomplet) clinic i aspect infiltrativ radilogic care se
prelungesc peste 4 sptmni. Bolnavii trebuie explorai n special
brohoscopic, pentru excluderea neoplasmului bronic, broniectaziei,
corpilor strini bronici i supranfeciei pulmonare.
7. Pericardita purulent este o complicaie foarte rar. Se ntlnete mai
ales n pneumoniile lobare stngi i se maifest prin durere
retrosternal
(accentuat
de
respiraie
sau
micri),
sindrom
42
43
rar).
Oricare
din
aceste
eventualiti
impun
sau
cu
febr
mare,
care
tolereaz
prost
tahicardia
complicaiilor
cuprinde
msuri
specifice,
anterior
semnalate.
Prevenirea pneumoniei pneumococice este necesar la persoane cu
risc nalt de a face o boal sever, cu prognostic grav. n afara msurilor
generale de profilaxie, se folosete un vaccin antipneumococic coninnd
polizaharide capsulare de la 23 tipuri de pneumococ, care ar fi responsabile
de 90% din pneumoniile pneumococice bacteriemice. Persoanele apreciate cu
risc nalt sunt cele peste 55 ani cu boli cronice debilitante ca:
bronhopneumopatie cronic obstructiv sau broiectazii, insuficiene cardiace
cronice sau cardiopatii avansate, ciroze hepatice, insuficiene renale cronice,
diabet,
45
PARTEA SPECIALA
CAPITOLUL III
3.1
46
47
importanta in combaterea
o luna.
Bacteriologic: consta in examinarea sistematica a sputei colectate in
recipiente speciale de la toti tusitorii; examenul direct in lumina
fluorescenta.
4.Educatia sanitara.
Asistenta medicala va explica bolnavilor masurile de preintampinare a
raspandirii bolii cum ar fi:
Protectia cu dosul palmei sau batistei in timpul tusei,
Utilizarea scuipatorii,
Vesela si obiectele de toalete separate
3.3.
49
putin
50
51
52
nevralgii intercostale
afectiuni vasculare de tip venos
afectiuni ale glandei mamare
afectiuni ale coloanei vertebrale.
3.4.1.2. Dispneea
Reprezinta senzatia subiectiva de sete de aer ", ce se poate obiectiva
prin modificarea ritmului, frecventei sau amplitudinii respiratorii.
53
acuta;
b) tuse umeda, productiva cu expectoratie: apare dimineata la
schimbarea pozitiei;
c) tuse surda: apare in astenie generala, paralizia corzilor vocale,
3.4.1.4 Expectoratia
Rezultatul expectoratiei este sputa, care contine secretia diferitelor
glande seroase si mucoase, exudat inflamator, transudat din capilare,
pulmonare si alveolare, sange, eventuali corpi straini.
Cantitatea sputei :
a) moderata 50-100 ml, apare in bronsita cronica, acuta, TBC la
cronica, TBC
c) sputa numulara (aspect de banut)
d) sputa seromucopurulenta contine 4 straturi: spumos, seros,
rozata
56
monomanuala
se
foloseste
numai
pentru
percutarea
claviculelor
percutia bimanuala; mana stanga se aplica pe torace cu degetele
rasfirate si in contact intim cu tegaumentul; cu degetul medius sau
uneori cu indexul si mediusul mainii drepte se percuta falanga distala a
mediusului stang.
percutia se incepe dinspre superior catre inferior ajungand la o zona
meta.
- in mod normal trebuie sa existe sonoritate;
- in mod patotogic nu exista sonoritate; aceasta inseamna ca in
pleura exista un proces patologic (lichid), sau in plaman exista o condensare.
La cantitati mici de 400-500 ml, matitatea se intinde putin, la cantitati
57
58
Indicatii:
- boli inflamatorii sau tumori pulmonare,insuficienta cardiaca insotita de
colectii lichidiene in cavitate pleurala. Se recurge la punctie cand cantitatea
de lichid depaseste 1,5 l si se exercita o presiune asupra inimii si plamanului.
Contraindicatii:
- tulburari de coagulare a sangelui - hemofilie
- tratament cu anticoagulante
Locul punctiei:
a) se alege dupa situatia si cantitatea lichidului pleural
b) daca lichidul este in stare libera,punctia se face in spatial VJI VIII
intercostal pe linia axilara posterioara
c) daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona
stabilita prin examen clinic
d) colectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de
nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea.
e) punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare,
indiferent de local punctiei.
Pregatirea punctiei :
Materiale:
pentru dezinfectia tegumentului tip III;
60
61
63
64
Explorare
functionala
aparatului
respirator
1. Spirometria - se executa cu spirometrul; metoda cerceteaza
capacitatea vitala.
2. Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii.
Tehnica capacitatii vitale (C.V).
Materiale necesare.
65
Recoltarea
sangelui
capilar
pentru
examene
hematologice .
- hemoleucograma, hernoglobina, timp de coagulare, examen
parazitologic, grup sanguin.
Pregatire materiale:
de protectie manusi sterile de cauciuc, ace, tampoane de vata, seruri
test;
67
2.Recoltarea
venos
pentru
examenele
hematologice.
Sangele venos se recolteaza prin punctie venoasa cu substante
anticoagulante (VSH, hematocrit).
Sedimentarea -viteza de sedimentare e hematiilor (V.S.H.)
Pregatirea pentru V.S.H.:
Materiale:
- sterile: - seringa uscata;
- solutie de citrat de Na 3,8%;
- ace pentru punctia venoasa.
- nesterile - stativ, pernuta, musama, eprubete, tavita renala;
- garou, vata, solutii dezinfectant:alcool 70'.
*Pacient:
- pregatire psihica - se explica cu 24 ore inainte.
- pregatire fizica - se anunta sa nu manance
- sa pastreze repaus fizic.
Executie:
68
se eticheteaza produsul
Valori normale ale V.S.H.-ului:
- barbati 1-10 mm/ lh
7-15mm/2h
- femei 2-13mm/1h
12-17mm/2h.
Hematocritul
Recoltarea sangelui pentru deteriminarea hematocritului (VET) se face
prin punctie venoasa 2 ml de sange pe cristale de EDTA (acid etilen
diaminotetraacetic 1%), 0,5 ml solutie uscata prin evaporare.
Valori normale ale VET:
- barbati 46-6%
- femei 41-5%
3. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice.
Se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata. Se recolteaza 5-10 ml
sange simplu pentru a determina: ureea sanguina, creatinina, bilirubina,
fosfataza alcalina, transaminaza, glicemia.
Tehnica punctie venoase:
Definitie : - crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui
ac de punctie.
69
hipertensiune arteriala.
Locul punctiei:
tegumentelor vecine;
se fixeaza seringa, acul cu bizoul in sus in mana dreapta;
Elemente de apreciat:
71
tipul respiratiei;
ceas cu secundar,
temperature.
Interventiile asistentei:
Elemente de apreciat:
ritmicitatea;
frecventa;
amplitudinea.
Materiale necesare:
ceas cu secundar sau cronometru, creion rosu, foaie de temperatura.
Interventiile asistentei:
se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul;
se explica modul de masurare, starea emotiva modifica pulsul;
se repereaza santul radial pe extremitate distala a antebratului;
se fixeaza degetele pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se
imbratiseaza antebratul la acest nivel;
se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu varful
degetelor si se percep zvacniturile pulsului;
se numara zvacniturile urmarind ceasul timp de 1 minut.
Valorile normiale:
- nou-nascuti = 130-140 p/min
- copil mic = 110-120p/min
- adult 60-80 p/min peste 60 ani = 80-95 p/min
3.6.3. MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE
Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor
arteriali.
Scop: - descoperirea modificarilor morfofunctionale ale inimii.
Elemente de apreciat:
tensiunea arteriala sistolica (maxima); tensiuuea arteriala diastolica
73
(minina).
Materiale necesare:
aparat pentru masurarea tensiunii arteriale;
stetoscop biauricular;
tampon de vata, alcool, creion rosu.
Metode de determinare: - palpatorie;
- ascultatorie.
Interventile asistentei:
pregatirea psihica a pacientului;
asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute;
spalarea pe maini;
se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului;
se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala;
se introduc olivele stetoscopului in urechi;
se pompeaza aer in manseta pneumatica;
se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei
pana cand se percepe primal zgomot arterial;
se retine valoarea indicate de coloana, pentru a fi consemnata;
se noteaza pe foaia de temperature valorile obtinute cu o linie
orizontala, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana
de mercur;
se unesc liniile orizontale cu cele verticale si se hasureaza spatiul
rezultat.
Valorile normale:
- 1-3 ani = maxima 75-90 mm Hg, minima 50-60 mm Hg;
- 4-11 ani = maxima 90-110 mm Hg, minima 60-65 mm Hg;
74
termometrul maximal;
casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile;
recipient cu solutie dezinfectanta;
tava medicala, lubrifiant, alcool medicinal, ceas.
Interventiile asistentei:
76
calitatea
medicamentelor
observand.
integritatea
78
tincturile, extractele
se dozeaza cu pipeta.
Solidele:
- tablete, drajeuri, se aseaza pe limba pacientului si se inghit;
- pulberile nedivizate si granulele se dozeaza cu lingurita;
- unele pulberi se dizolva in apa, ceai.
De evitat:
! manipularea comprimatelor direct cu mana;
! amestecarea unor medicamente sub forma de prafuri sau sub alta forma cu
carbune medical care absoarbe si medicamentele reducand din actiunea lor;
! folosirea acelorasi pahare, lingurite la mai multi pacienti.
Medicamentele care se administreaza pe cale orala in
pneumonia pneumococica sunt:
a)Penicilina
b)Ampicilina
c)Amoxicilina
d)Augumentin
e)Tetraciclina
f)Eritromicina
g)Biseptol
h)Simptomatice: - Algocalmin
-Paracetamol
- Codenal
- Sirop de patlagina
79
diminuarea hemoglobinei
tulburari in sistemul circulator.
Surse de oxigen: - statie centrala de oxigen
- microstatic
- butelie cu oxigen.
Precautii in utilizarea surselor de oxigen:
80
81
CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI
SPITALUL
CLINIC
DE
BOLI
INFECTO-CONTAGIOASE
,,VICTOR-BABES:
82
Istoric
Pacientul afirma ca boala a debutat brusc cu aproximativ 2 saptamani
in urma, cu junghi toracic violent, care iradiaza in abdomen sau umar,
exagerat de miscarile respiratorii, calmat de imobilizarea toracelui cu mici
frisoane repetate si febra care a crescut progresiv atingand valoarea de 39'C.
A urmat un tratament ambulator cu Biseptol 5 zile, Algocalmin, Codenal,
Paracetamol, fara ameliorarea simptomatologiei, motiv pentru care se
interneaza.
Pacientul neaga prezenta tuberculozei in familie; este nefumator, nu
consuma alcool decat ocazional.
Examen clinic
Pacientul se prezinta intr-o stare de nutritie buna, tegumente si
mucoase normal colorate, tesut celular subcutanat normal reprezentat,
ganglionii superficiali nu se palpeaza, musculatura este bine reprezentata iar
articulatiile sunt mobile.
- neutrofile nesegmentare,eozinofile,bazofile,limfocite
- monocite.hematocrit, V.S.H.uree sanghina, cretinina, bilirubina
- glicemie, TGO, TGP.
6. Examen de urina:
86
87
amplitudini;
miscarilor
respiratorii
la
palpare
omogena.
2. Probe functionale - capacitate vitala redusa cu 35%.
3. Examenul lichidului pleural:
88
Analiza
Bilirubina
Tymol
TGO
TGP
Fosfataza alcalina
Calcemie
Glicemie
Hematocrit
VSH
Eozinofile
Bazofile
Limfocite
Monocite
Medicatie administrata :
1. Hidrazida 3 tablete x 6
2. Rifampicina 4 capsule x 6
3. Pirazinamida 4 tablete x 6
4. Prednison 6 tablete x 7
5. Algocalmin 3 tablete/zi
6. Codenal 3 tablete/zi.
Proces de ingrijire:
Culegerea datelor
scot
in evidenta problemele
de
sanatate,
89
Manifestari de dependenta:
- dispnee - amplitudine respiratorie superficiala tahipnee;
- obstructia cailor respiratorii - tuse seaca, adinamie;
- hipertermie - potential de deshidratare;
- modificarea confortului anxietate;
- potential de alterare a tegumentelor si mucoaselor;
- dificultate de a se misca-dispnee intoleranta la efort.
Diagnostic nursing:
1. Alterarea functiei respiratorie prin diminuarea capacitatii de ventilatie si
prezenta junghiului manifestat prin tahipnee.
2. Modificarea confortului legat de tuse, junghi, anxietate.
3. Temperatura corpului dezechilibrata prin proces lichidian, pleural, aport
insuficient.
4. Dezechilibrul al nutritiei prin alimentatie, hidratare insuficienta.
Obiective de ingrijire .
- sa aiba o stare de bine in 4 zile
- sa poata respira eficient in 48h
- sa nu prezinte stare de disconfort
- va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile.
- pacientul sa beneficieze de o ventilatie adecvata;
- sa nu prezinte junghi;
- sa nu respire cu un minim de dificultate in 3 zile;
- sa nu fie sursa de infectie nozocomiala;
- sa poata expectora in cca. 3 zile.
- sa fie echilibrat hidric, fizic, psihic;
- reducerea fatigabilitatii
- sa doarma in fiecare noapte
90
91
92
93
Monocite
3%
Medicatia administrata:
1. Hidrazida 3 tablete x 6
2. Rifampicina 4 capsule x 6
3. Pirazinamida 4 tablete x 7
4. Prednison 6 tablete x 7
5. Algocalmin 3 tablete/zi
6. Acetilcisteina (ACC) 3 tablete/zi
Diagnostic nursing :
Bolnava prezinta o stare de neliniste fata de starea de sanatate pe care
o prezinta, apar probleme de sanatate, frecventa respiratorie cu modificarea
tolerantei la efort.
Mentinerea curbei febrile de 38,5'C ce nu raspunde la antitermice,
frisoane, greutate in respiratie si junghi toracic.
Nu prezinta modificari tensionale (120/70 mmHg , ) , puls accelerat prin
cresterea temperaturii si respiratiei.
Manifestari de dependenta:
- modificarea confortului - durere toracica, refuz de a face miscare
- dispnee-imposibilitatea de a respira
- hipertermie - deshidratare
- dezechilibru nutritiv si hidric - scadere ponderala, inapetenta
- anxietate-neliniste, ingrijorare.
Obiective de ingrijire
- pacienta sa prezinte o stare de nutritie buna;
95
diureza 1000ml,
are asigurat aportul hidric si nutritional.
Se administreaza in continuare tratamentul prescris
04.03.2011 Ramne spitalizata o saptamna, perioada n care
primeste tratament cu: antibiotice, antialgice, cardiotonice si
simptomatice generale.
97
agraveaza.
CONCLUZII
Respectam vaccinurile preventive facute in perioada copilariei.
Vaccinarea este folositoare celor predispusi riscurilor. Aici sunt incluse
persoanele care:
- au boli cronice cum ar fi boli ale plamnilor, ale inimii, ale rinichilor,
anemie, diabet
-care sunt n recuperare dupa anumite boli grave,
98
Femei
Total
ani
99
Femei
Total
18 - 20
21 30
31 40
41 50
51 59
Total
n
8
23
10
11
25
77
%
4,8
13,9
6
6,6
15,1
46,4
n
5
14
10
22
38
89
%
3
8,4
6
13,3
22,9
53,6
n
13
37
20
33
63
166
%
7,8
22,3
12,1
19,9
38
100
n
5
7
10
24
26
72
%
6
8,3
11,9
28,6
31
85,7
n
3
2
1
2
4
12
%
3,6
2,4
1,2
2,4
4,8
14,3
n
8
9
11
26
30
84
%
9,5
10,7
13,1
31
35,7
100
53,6
46,4
Barbati
PNEUMONIA PNEUMOCOCICA IN
Femei
MEDIUL RURAL
85,7
14,3
Femei
100
Barbati
Bibliografie
1. BORUNDEL Medicina Intern pentru cadre medii, Editura BIC ALL, 2007
2.CAROL MOSES- Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, Bucuresti, 2003
3. MOS LIANA Patologie Medical Curs catedr,2009
4.Harisson, Principile Medicinei Interne, Ed.Teora, 2001
5.Cs. Szekely, Nursing Clinic, curs litografiat, Partea I-a, Arad, 2006
101
6.Cs. Szekely, Nursing Clinic, curs litografiat, Partea II-a, Arad, 2007
7.Florian Chiru,Ingrijire Omului Bolnav si a Omului Sanatos,Editura CISON,2001
8.Lucretia Titirca,Urgente Medico-Chirurgicale,Editura Medicala,2008
9.Prof.Dr.Dan Georgescu,Boli Interne vol.I,Editura National,1998
10.Lucretia Titirca,Explorari Functionale si Ingrijiri Speciale Acordate
Bolnavului,Editura Viata Medicala Romaneasca,1997
11. C. Mozes - Tehnica ngrijirii bolnavului Edit. Medicala. 2004
12.Mircea Chiotan - Boli Infectioase. Edit. National 2002
13.Olariu Teodora, ANESTEZIE SI URGENTE N TERAPIE INTENSIV,
Vasile Goldis University Press, Arad, 2008
14.SUSAN LELIA MARIA - Semiologie Medicala, Editura Mirton , 2000
15. Lucretia Titirca - " ngrijiri speciale acordate bolnavului cu afectiuni medicale"
Ed. Medicala, Bucuresti, 2002.
16.OLARIU T. Ghid de urgene medico-chirurgicale, Ed. Ioan Slavici, 1999
17.Lucretia Titirca _ " Ghid de nursing" - Ed. Medicala, Bucuresti - 2001.
18. Leonida Gherasim - Medicina Interna - Vol. I si II - Ed. Medicala, Bucuresti,
2004
102