coala Postliceal Sanitar Grigore Ghica VodIai

Proiect


Examenul de absolvire a colii postliceale sanitar
Calificarea profesional: asistent medical generalist


ngrijirea bolnavului cu
Abces pulmonar




ndrumtor, Candidat,







Promoia 2014













ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar




Cuprins

I. Argument

II. ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar
Obiectiv 1:
Noiuni generale de anatomie i fiziologie ale aparatului
respirator
Obiectiv 2 :
Abcesul pulmonar:
a. Definiie
b. Clasificare
c. Etiologie
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluie i prognostic
g. Tratament
h. Complicaii
Obiectiv 3:
Rolul autonom i delegat al asistentului medical n ngrijirea
bolnavului cu Abces pulmonar
a. Fia tehnic nr. 1
b. Fia tehnic nr. 2
c. Fia tehnic nr. 3
d. Fia tehnic nr 4
Obiectiv 4:
Procesul de ngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar
a. Interviu
b. Nevoi fundamentale dup V. Henderson
c. Plan de ngrijire
Obiectiv 5:
Educaia pentru sntate la un pacient cu Abces pulmonar
III. Bibliografie
IV. Anexe




1

I. Argument

Abcesul pulmonar este o afectiune mai rar intalnita dar are totusi o
deosebita importanta pentru intreg organismul deoarece deriva din alte
cateva afectiuni minore si are complicatii foarte grave sau chiar stari
patologice incipiente. Daca nu se intervine la timp sau nu se primesc
informatiile preventive necesare unui echilibru bio-psiho-social necesar
oricaru-i individ atunci asistenta sociala nu-si indeplineste rolul.
Am ales aceasta afectiune a aparatului respirator deoarece este o
boala care deriva din complicatii mai minore care netratate initial, pot
duce la afectiuni mai grave, acestea fiind la distanta dar cu precadere cele
din vecinatate:faringe, laringe, esofag.

Toate afectiunile sunt importante pentru sanatate si bunul mers al
vietii dar aparatul respirator are cred, o deosebita importanta deoarece fara
un plaman care sa asigure o oxigenare de calitate si alte procese ce au loc
in organism indiferent de: pozitia, de ocupatie, de inteligenta si de multe
alte lucruri care nu au o mare importanta daca un om nu poate avea o
respiratie de calitate aceasta fiind un fenomen vital.

Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrana,
3-4 zile fara apa, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva
minute,aproximativ (3-6 minute). Respiratia este o functie care asigura
eliminarea CO2 si aportul de O2 catre celulele organismului. Aceasta
functie cuprinde trei timpi: pulmonar, sangvin si tisular.



Obiectivele prezentului proiect sunt:
1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator.
2. Prezentarea general a bolii-Abcesul pulmonar.
3. Rolul autonom al asistentei medicale n ngrijirea bolnavului cu Abces
pulmonar
4. Rolul delegat al asistentei medicale n ngrijirea bolnavului cu Abces
pulmonar
5. Procesul de ngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar
6. Educatia sanitar la un pacient cu Abces pulmonar

2

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baz urmtoarele competene
profesionale:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice pacienilor cu Abces
pulmonar
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnostice de ngrijire
3. Elaboreaz planul de ngrijire
4. Pregtete pacientul pentru tehnici i investigaii
5. Asigur echipamentele i materialele necesare
6. Pregtete materialele i medicamentele n vedere administrrii
7. Aplic interveniile proprii i delegate
8. Evaluaz rezultatele ngrijirilor
9. Planific aciuni de educaie pentru sntate
10. Evalueaz rezultatele aciunilor de educaie pentru sntate.
Aplicarea procesului de ngrijire la pacienii cu Abces pulmonar s-a finalizat
prin analiza unui caz cu aceasta afectiune caz pentru care s-a elaborat un
interviu.Pe baza interviului realizat s-au evideniat probleme de dependen
specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale conform principiului V.
Henderson.
n final a fost elaborat planul de ngrijire la un pacient cu Abces pulmonar
respectnd obiectivele generale ale proiectului.Pe plan au fost evideniate
problemele de dependen, obiectivele de ngrijire, interveniile autonome i
delegate aplicate, precum i evaluarea interveniilor aplicate.


Functiile vitale :
Temperatura : in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele
7 si 8 si dupa amiaza intre orele 18-19 . Dupa interventia chirurgicala poate fi
usor scazuta , ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Mentinerea
temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de
infectie .
Pulsul : trebuie urmarit , cresterea frecventei lui fiind un semn al unei
posibile complicatii ( hemoragie ) . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii .
Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie
pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie .

3




ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar

Obiectiv 1: Noiuni generale de anatomie si fiziologie ale sistemului respirator

Plamanii sunt principalul component al sistemului respirator, alaturi de o intreaga
retea de organe si nervi.
Plamanii sunt organe moi, cu aspect buretos si au o culoare roz-gri, putand deveni
negriciosi de la fumat dar chiar si la nefumatori din cauza aerului poluat. Plamanul
drept este subdivizat in trei lobi, pe cand cel stang doar in doi. Pleura acopera
suprafata plamanilor si interiorul peretelui toracic. Aceasta este o membrana care
contine o pelicula de lichid lubrifiant (surfactant) intre cele doua foite care o
alcatuiesc.

Sistemul respirator este alcatuit din cai respiratorii superioare, inferioare, unitatea
respiratorie, cutia toracica, diafragmul si structurile subdiafragmatice.
Sistemul respirator are ca principala functie schimbul de gaze. Alaturi de aceasta,
el mai indeplineste urmatoarele roluri: generarea vocii, conditionarea aerului,
echilibrul acido-bazic, mirosul.





Respiratia implica: ventilatie (inspir, expir), schimb gazos si utilizarea oxigenului
(in respiratia celulara) .
4

Pentru a putea investiga ventilatia pulmonara este necesara cunoasterea volumelor
si capacitatilor pulmonare:
- CPT (capacitatea pulmonara totala)
- CVF (capacitate vitala fortata)
- CV (capactiate vitala)
- VR (volum rezidual)
- CI (c capacitate inspiratorie)
- CRF (capacitate reziduala functionala)
- VEMS (volum expirator maxim pe secunda)
- VIR (volum inspirator de rezerva)
- VC (volum curent)
- VER (volum expirator de rezerva)

Structural, sistemului repirator i se descriu:
1. o portiune de conducere alcatuita din cavitate nazala, nasofaringe, faringe,
trahee, bronhii, bronhiole si bronhiole terminale.
Epiteliul respirator este alcatuit din cinci tipuri de celule dupa cum urmeaza: celule
bazale, celule in perie, celule cilindrice ciliate, celule caliciforma si celule
endocrine (cu granule mici/ Kulchitsky) .
a) Cavitatea nazala
- este impartita in vestibulul nazal si cavitatea nazala propriu-zisa, acestea fiind
delimitate de limen nasi.
- peretele superior (tavanul) este reprezentat de lama cribriforma (ciuruita) a
etmoidului.
- peretele inferior (planseul) este alcatuit din palatul moale si palatul dur
-peretele lateral contine cele trei cornete nazale (superior, mijlociu, inferior), cele
trei meaturi nazale (superior, mijlociu, inferior) si recesul sfenoetmoidal.
b) Faringe
- este impartit in naso-faringe, oro-faringe si laringo- faringe
c) Trahee
- din punct de vedere histologic, cuprinde trei straturi: adeventitia, submucoasa si
mucoasa.
- tunica externa descrie o parte cartilaginoasa si una membranoasa
d) Arborele bronsic reprezentat de bronhiile primare, bronhii lobare, bronhiole,
bronhiole terminale si bronhiole respiratorii.
- in bronhiolele terminale si cele respiratorii se gasesc celule Clara, care sunt un tip
celular neciliat care secreta componenta glicoproteica a surfactantului.
2. o portiune respiratorie propriu-zisa:
a) ducte alveolare
b) saci alveolari
5

c) alveole: acestea sunt in numar de aproximativ 300 de milioane, au forma
poliedrica si aspect de fagure de miere. Se distring doua tipuri celulare, in functie
se rolul acestora si morfologie:
- alveole de tip I, avand rol structural
- alveole de tip II, avand rolul de a secreta surfactant

Bariera alveolo-capilara este formata din urmatoarele elemente:
- surfactant
- apa
- peretele alveolar (pneumocitele de tip I)
- membrana bazala a peretelui alveolar
- membrana bazala a peretelui capilar
- peretele capilar (avand epiteliu simplu scumaos)

Fortele de recul sunt deosebit de importante in fiziologia respiratiei. Astfel de forte
sunt reprezentate de:
- cutia toracica (foita parietala a pleurei)
- plamanii (foita viscerala a pleurei)
- volumul de repaus elastic al cutiei toracice
- volumul de repaus elastic al plamanilor
-inegalitatea vidullui pleural (la plamanul vertical, clinostatism) .

Un alt indice important este complianta: toracica, pulmonara, statica, dinamica,
specifica. Ideea este ca aceasta complianta scade sau creste in diferite patologii
(scade in boli restrictive si creste in boli obstructive) .

Un alt indice este distributia rezistentei in caile aeriene, astfel:
- in caile respiratorii superioare este de 80%, curgerea fiind turbulenta
- in caile respiratorii inferioare este de 20 %, curgerea fiind laminara.
Toti acesti indici au formule exacte de calcul si sunt deosebit de importanti pentru
investigarea funcionarii fiziologice a sistemului respirator.
In reglarea respiratiei este implicat SNC, la nivelul caruia se gaseste centrul
respirator dar si hormoni precum progesteronul (in sarcina) sau eritropoetina cu
efect asupra receptorilor periferici.


Vascularizatia pulmonara:
- circulatie nutritiva
- circulatie functionala
- este realizata de vase extra-parenchimatoase si vase intra-parenchimatoase, iar
fluxul de sange variaza cu fazele respiratiei.
6

Obiectiv 2: Boala-Abcesul pulmonar

a.Definiie

Abcesul pulmonar este o colectie purulenta de obicei unica,
localizata in parenchimul pulmonar care se evacueaza prin caile
respiratorii, in urma deschiderii in bronhii insotindu-se de expectoratie
muco-purulenta si imagine radiologica.

b. Clasificare

acut/cronic - 1 luna
primar/secundar - conditii asociate
aspiratie, pacienti anterior sanatosi
neoplasm, imunodepresie





c. Etiologie

Ca si celelalte supuratii pulmonare abcesul pulmonar este dat de:
-bactreii anaerobe
- bacterii aerobe
-fungi
- protozoare

Dintre speciile bacteriene anaerobe cele mai fregvente sunt:
- fusobacterium nucleatum,
- bacteroides melarirogericus,
- bacteroides fragilis,
- streptococii microaerofili,

Dintre speciile bacteriene aerobe :
-staphylococus aureus
-eseherichia coli
-streptococus fecalis
-klebsiella pneumoniae
-pseudomonas acrugirosa
-proteus

7

Dintre fungi: - nocardia
Dintre protozoare: - entamoeba bistolitica


d. Simptomatologie

Debutul abcesului pulmonar este:
de obicei brutal, caracerizat prin frisoane, febra, pana la 40 de grade
Celsius
junghi toracic, si mai rar insidios;
urmeaza o perioada de 5-10 zile cu caracter de pneumonie sau
bronhopneumonie, in care exista febra (39- 40 grade Celsius), tuse si
expectoratie mucoasa;
In acest timp apar unele elemente care sugereaza abcesul pulmonar:
-facies palid
-temperatura neregulata
-rezistenta la antibiotice
-leucocitoza mare (20000 30000), cu polinucleoza
Urmeaza perioada de deschidere in bronhii cu evacuare brutala a
secretiei purulente, evacuare numita
vomica
si care apare intre a 5-a si a
15-a zi de evolutie
Uneori vomica este precedata de hemoptizie sau de spute hemopteice
vomica poate fi:
-unica
-masiva cand se insoteste de asfixie
-mai des fractionata
dupa vomica, scade febra si starea generala se amelioreaza
Ultima perioada este de drenare bronsica:
-tuse frecventa
-expectaratie mucopurulenta abundenta ( 10 - 400
ml/zi)
-temperatura in jur de 37 grade Celsius
-uneori apar hemoptizii


e. Diagnostic

Diagnosticul abcesului pulmonar este sugerat de debitul brusc, cu
aspect de pneumonie franc-lobara urmat de vomica si semne de supuratie
deschisa.
8


Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul de abces pulmoanr este sugerat de anamneza tablou
clinic de pneumopatie acuta urmata de bronhoree masiva fetida si
confirmata de examenul radiologic caracteristic (imagine hidro-aerica).

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Abcesul pulmonar primar trebuie deosebit de supuratiile pulmonare
secundare prin:
a)
pneumopatii preexistente - pneumonia abcedata, bronsiectazie (abces
bronsiectatic), cancerul bronhopulmonar , infarctul pulmonar,
hematomul pulmonar posttraumatic, etc.
b)
cavitati preexistente - caverna turuleloasa, chistul hidatic pulmonar,
chisturile aeriene congenitale etc.





f. Evoluie

Abcesul pulmonar tratat corect se vindeca fara sechele. Uneori se
vindeca spontan in 4-8 saptamani. Exista si cazuri rezistente la tratament
(cancer bronsic, stenoze bronsice). Daca in 8-12 saptamani vindecarea nu
s-a produs, supuratia intra in faza de cronicizare.

g. Tratament

Tratamentul medical al abcesului pulmonar consta in:
a)Antibiotice in doze mari si asociate pe cale generala (parenteral) si
locala (endobronsic, in cazuri speciale).
Tratamentul incepe cu Penicilina G 10-20 ml u/zi in 2 perfuzii I.V.
in caz de penicillino-rezistenta, aceasta se inlocuieste cu ampicilina 4-
6 gr/zi sau se asociaza cu gentamicina 80 mg 3/zi sau kanamicina 500
mg*2 pe zi I.M. sau I.V.
in abcesele pulmonare cu fungi se administreaza stamicina sau
amfotericina
in abcesele pulmonare amoebiene se administreaza metronidazol 2-3
gr/zi sau fasigyn 1.5-2 gr/zi 10 zile.
9


b)Drenajul pastural si bronhoaspiratia la 3-7 zile sunt utile in abcesul
pulmonar, pentru evacuarea puroiului din focarul septic urmata de
introducerea locala a antibioticelor (cu ajutorul Sondei Metras

Tratamentul chirurgical (lobectomie sau pneumectomie) este
indicat dupa 3-6 luni, cand tratamentul medical este imficace, abcesul
pulmonar s-a cronicizat (pioscleroza) sau recidivat.

h.Complicaii


Complicatiile abcesului pulmonar pot fi:
-pleurale (pneumotorax spontan, pleurezii)

-cronicizare cu scleroza si supuratie (piosleroza)

-emfizem

-cord pulmonar cronic

-bronsiectazii secundare

-complicatii la distanta (supuratii in creier, ficat
etc.).





Obiectiv 3: Rolul autonom si delegat al asistentului medical n
ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar


Rolul autonom al asistentului medical n ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar
vizeaz ajutarea pacientului n satisfacerea nevoilor fundamentale prin compensare
sau suplinirea autonomiei diminuate. Astel asistenta planific:
- Programul zilnic de recreere, care ajuta pacientul sa scape de
anxietate,teama.
- Ii explica de ce s-a ajuns aici,care sunt cauzele afectiunii,cum se
poate proteja pe viitor.
10


Totodat asistenta sftuieste pacientul:
- s mearg inndu-se drept, asigurndu-i o baz de susinere mai mare
(mersul cu picioarele ndeprtate la 25 cm)
- sa nu poarte haine inchise la nivelu gatului deoarece ii poate incetini
capacitatea respiratorie

Pentru ctigarea i pstrarea autonomiei n autongrijire :

-s foloseasc mbrcminte fr nasturi

-Pentru prevenirea depresiei i ameliorarea strii afective, se planific:
- program de activiti zilnice (s lucreze ct mai mult posibil)
- obiective realiste,care cresc cu fiecare zi
- discuii cu membrii familiei pentru a gsi metodele care s-i asigure
pacientului o via normal i sprijin psihologic.

Asistenta va asigura conditiile de mediu si va supraveghea bolnavul.

Rolul delegat al asistentului medical n ngrijirea pacientului cu boala
Stenoza mitrala vizeaz abilitatea de a ndeplini sarcini si de a aplica ngrijiri
medicale sub prescriptie medical.
Asistentului medical i revin urmtoarele atributii:
- recolteaz produse patologice pentru examenul de laborator: snge, urin.
- pregteste pacientul pentru examenele: CT, EKG,ANGIOGRAFIE,etc.
- canuleaz o ven si monteaz o perfizie IV
- injectii intravenoase,intramusculare
- pregteste si administreaz medicamentele la indicatia medicului.







Fia tehnic nr. 1Msurarea greutii i notarea n foaia de observaie


Definiie:

- Stabilirea greutii pacientului pentru aprecierea strii de nutriie i a
11

reinerii apei n organism;
-Aprecierea raportului dintre nalime i greutate

Scop:
- aprecierea strii de nutriie a bolnavului
- stabilirea necesitilor calorice ale organismului
- stabilirea dozei terapeutice de medicamente i urmrirea evoluiei bolii

Pregtirea materialelor:
- Cntar pentru aduli
- Antropometru (sau cntar antropometru)
- Carnet pentru notarea valorilor

Pregtirea pacientului:

a) psihic :
- se explic pacientului necesitatea msurtorii i se stabilete ora
potrivit n cursul dimineii.
- se asigur pacientul, dac este cazul, c se respect intimitatea
b) fizic :
- se ajut pacientul s se dezbrace de halat;
- se explic pacientului s nu mnnce, s urineze i s elimine
scaunul nainte de cntarire
- se instruiete pacientul s stea cu clciele lipite de tija
antropometrului


Efectuarea procedurii:



Msurarea greutii
- se aduce balana n echilibru i se imobilizeaz acul indicatorului nchiznd braul
balanei
- se verifica dac sunt ndeplinite condiiile
- Bolnav nemncat, vezic urinar golit, scaun eliminat
- se aduc cele dou cursoare pentru kg. i grame aproape de greutatea estimat a
pacientului
- se roag pacientul s urce pe cntar
- se deschide braul (tija balanei) i se mic cele dou cursoare pn acul se
stabilete din nou la zero;
12

- se fixeaz scara cursorului i se roag pacientul s coboare


ngrijirea pacientului:
- se conduce pacientul la pat (dac este nevoie)
- se ajut s se aeze n pat


Notarea procedurii:
- se noteaz valorile nlimii i greutii
- se precizeaz dac din diverse motive nu pot fi ndeplinite toate condiiile

Incidente i accidente: -

Valorile obinute arat scderea greutii la pacienii slabii, denutrii, creterea
greutii i reinerea apei n organism.

















13









Fisa tehnica 2 : masurarea temperaturii
1. Definiie
Temperatura corporala se defineste drept echilibrul intre procesele de
termogeneza (producerea de caldura de catre organism) si termoliza
2. Scop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
3. (Loc)

axila,

plica inghinala,

cavitatea bucala,

rect, vagin
4. Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)

tampoane de vata si comprese sterile

tava medicala

lubrefiant

alcool medicinal

ceas
5. Pregtire psihic
-Pacientului I se explica de ce trebuie sa I se masoare temperatura,ce riscuri
apar daca aceste valori sunt crescute.
6. Pregtire fizic
Pacientul este rugata sa ia loc pe marginea patului sau pe scaun,in sezut.
14

Se linisteste in caz ca este anxios
Se ajuta sa-si ridice maneca de la haina

7. Execuie
se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand

se ridica bratul pacientului

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui

daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta
pozitie de catre asistenta

termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal

temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5
zecimi de grad mai joasa decat cea centrala
8. Notare / interpretare
Se citesc valorile obtinute si se noteaza in foaia de observatie.
9. ngrijire / intervenii dup tehnic
Pacientul este rugat sa se faca confortabil
Se comunica valorile obtinute
In caz de valori crescute,se administreaza tratament de specialitate conform
prescriptiei medicului
10. Incidente i accidente
Pacientul poate teveni anxios,speriat.

11. Observaii
Se vede reactiile pacientului
In caz de nesiguranta,se mai masoara o data temperatura.



15







Fia tehnic nr.3 Tehnica efecturii punciei venoase

Definiie:

Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin
intermediul unui ac de puncie.

Scopul:
- explorator - recoltarea sngelui pentru examene de laborator (biochimice,
hematologice, serologice i bacterologice)
- terapeutic - administrarea unor medicamente sub forma injeciei i a
perfuziei intravenoase; executarea transfuziei de snge sau derivate ale
sngelui.

Locul punciei:orice vena ce poate fi punctionat
- venele de la plica cotului
- venele antebraului
- venele de pe faa dorsal a minilor
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele jugulare i epicranian

Pregtirea pacientului:

Psihic:
- se explic necesitatea i n ce const tehnica, precum i faptul c nu este
dureroas

Fizic:
- se poziioneaz confortabil pacientul
- se dezinfecteaz tegumentele
- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, astfel
nct s opreasc circulaia venoas
- se recomand pacientului s stng pumnul, venele devenind turgescente.

16

Materiale necesare :
- de protecie: pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez
- dezinfectante
- instrumentar i materiale sterile: ace, seringi, pense, mnui chirurgicale,
tampoane
- alte materiale: garou, eprubete, etichete, fiole cu soluii medicamentoase,
soluii perfuzabile, tvi renal.

Tehnica:
- se spal minile i se mbrac mnuile
- se poziioneaz garoul la circa 7-8 cm mai sus de locul de elecie, evitnd
compresiunea arterei
- se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei,
exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine
- se ptrunde oblic cu acul, fluturaul sau flexula traversnd n ordine
tegumentul, apoi peretele venos trecnd de rezistena elastic pn cnd
acul nainteaz n gol
- se schimb direcia acului poziionndu-l orizontal, naintnd 1-2 cm. n
lumenul venei
- se aspir pentru a controla prezena acului n ven
- se sisteaz staza venoas dup recoltare, nainte de injectare
- se continu tehnica n funcie de scopul punciei
- se aplic tamponul mbibat cu alcool i se retrage acul brusc
- se comprim locul punciei 1-3 minute

Incidente i accidente:
- hematom
- perforarea peretelui opus
- ameeli, paloare, lipotimie












17






Fia tehnic nr. 4 Tehnica efectuarii exudatului faringian
Definiie:
Examen care identifica prezenta unei infectii bacteriene, fungice sau virale la
nivelul regiunii cavitatii bucale.
Scop:
-evidentierea germenilor patogeni responsabili de diferite afectiuni ale cailor
respiratorii

Materiale necesare:
--eprubetasterilacu port tampon
-masca de tifon
-spatula linguala
-tavita renala pentru pastrarea spatulei dupa
folosire



Pregatirea pacientului

Psihic:
- se anun i i se explic tehnica;
- se discuta in prealabil pentru a nu deveni anxios
Fizic:
-pacientul este ajutat sa se dezbrace in caz ca nu poate singur
-pacientul sta intins pe spate,cu membrele in jurul corpului
-in dimineata recoltarii nu se spala pe dinti,nu se mananca,nu se bea apa

Tehnica efecturii:


-se spala mainile cu apa si sapun,se dezinfecteaza mainile,
-se punemasca de protectie,

-se scoate tamponul din eprubeta sterila si se flambeaza gitul eprubetei
-se apasa limba cu spatula tinuta in mina stinga, observind
astfel regiunea faringiana si cu port-tamponul tinut in mana
18

dreapta se sterge mucoasa faringo-amigdaliana,evitand
atingerea limbii sau a dintiilor.
Interpretarea valorilor:
Proba se eticheteaza si se trimite la laborator,urmand sa fie prelucrata si ulterior
fiind comunicate rezultatele.

ngrijirea pacientului:
-se ofera pacientului un pahar cu apa
- se aerisete salonul.
Incidente i accidente:
-pacientul poate deveni anxios




Obiectiv 4: Procesul de ngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar


CAZUL CLINIC

1)Identificarea bolnavului:
Nume:GH
Varsta:67 ani
Copii:2
Profesia:fost bucatar,actualmente personal
Cetatenie romana, religie ortodoxa;
Data internarii: 20.02.2014
Data externarii: 9.03.2014
Domiciliul: Bucuresti

2)Culegerea de date
Antecedente personale:-bolile copilariei
Antecedente heredocolaterale-mama decedata,avand diagnosticul de TBC



Debut de aproape doua luni in urma, internat in sectia Medicala II si
cu tratament ambulatoriu, se reinterneaza in stare deosebit de grava.
Date personale - nici o afectiune in antecedente
Obiceiuri - orarul meselor este fix
19

-nu consuma bauturi alcoolice, dar serveste o cafea
pe zi
-consuma bauturi racoritoare
-nu face exces de alimente
3)Motivele internarii:
-dispnee
-polipnee
-tuse cu expectoratie muco-purulenta
4)Diagnostic medical:

-Abces pulmonar stang
-TBC pulmonar stang

5)Diagnostice de nursing:
-circulatie inadecvata si alimentatie inadecvata
-dificultate in a se deplasa
-dificultate in ingrijire si de a-si efectua o igiena
riguroasa
-incapacitate de a se odihni
-comunicare insuficienta la nivel afectiv


Examene biochimice i
hematologice :
Analiza
Valori la 5.02.2007 Valori la 11.02.2007
1.Leucograma:
-leucocite
-neutrofile nesegmentate
-neutrofile segmentate
-eozinofile
-bazofile
-limfocite
-monocite

13.500/mm
2%
72%
2%
0%
24%
1%

10.000/mm31%
1%
68%
1%
-
26%
4%
2.V.S.H. 18mm/1h 15mm/1h
3.Hemoglobin 13gr% 11gr%
4.Acid uric 54mg%
5.Uree 0,58mg/dl
6.Glicemie 150mg% 110 mg%
20

Examenul clinic general

Examenul obiectiv :
- stare general alterat ;
- tegumente umede ;
- sistemul ganglionar : ganglioni nepalpabili , nedureroi ;
- esut adipos : normal reprezentat ;
- aparat locomotor : integru ;
- aparat cardio-vascular : -T.A.-120/70 mmHg ; A.V.- 88/minut ; zgomote
cardiace ritmice ;
- aparat digestiv integru ;
- aparat uro-genital miciuni fiziologice .
Examenul aparatului respirator indic :
- creterea frecvenei ritmului respirator (30 respiraii / minut ) ;
- la percuie submatitate lateral dreapt ;
- la palpare creterea intensitaiilor vibraiilor vocale ;
- la ascultaie murmur vezicular diminuat la nivelul lobului drept i raluri
crepitante .

Alte examene de specialitate

Pentru susinerea acestuia se recomand urmtoarele examinri :
- radiografia pulmonar pune n eviden opacitatea anterioar marginii
lobului stng mediu , omogen , triunghiular , cu baza la periferie.
- examenul sputei :
- frotiu : frecvente leucocite , hematii ;
- bacteriologic : pneumococ ;
- examenul urinii indic :
21


- macroscopic urin hipercrom ;
- reacie acid ;
- glucoz absent ;
- urobilinogen normal .
- sediment urinar : - celule epiteliale rare ;
- rar oxalat de Ca ;
- rar urat ;
- leucocite frecvent ;




TRATAMENT
Medicatia Mod de prezentare Cale de
administrare
Doza
Penicilina Flacoane i.v perfuzie 8fl/zi
Ser
fiziologic,500ml/zi
Flacoane i.v perfuzie 1fl/zi
Oxacilina Flacoane i.v perfuzie 2gr/zi
Digoxin Fiole i.v 1f/zi
Miofilin Fiole i.v 1f/zi
Diazepam Capsule Per os 1cp/zi
HHC Fiole i.v 100 ml/zi


Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson

Nevoile
fundamentale
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Sursa de dificultate
A respire si a avea
o buna circulatie
-frecven
respiratorie
regulat
-Torace normal
conformat

-dispnee
accentuata de efort
si decubit
-polipnee, tuse cu
expectoratie muco-
purulenta
-obstruarea cailor
Alterarea
aparatului
respirator
22

respiratorii
-circulatie
inadecvata
manifestata prin:
cianoza
buzelor,unghiilor
si tegumentelor

A bea si a manca - Dentiie bun
Mese regulate
- hidratare
insuficient
calitativ

Stare de boala
A elimina -mictiuni
fiziologice
- -
Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura
- Pacientul
prezint aparat
locomotor
integru.

- dificultate n
adoptarea unei
poziii comode

Durere toracica
Nevoia de a dormi
si a se odihni
- - oboseal
- aipire n timpul
zilei
- hipersomnie
Stare de boala
Nevoia de a se
imbraca si
dezbraca
- - necesit ajutor n
satisfacerea
nevoii/dificultate
n a se
mbrca/dezbrca
Durere,anxietate
Nevoia de a
mentine
temperature
corpului in limite
normale
-Temperatura
normala
Febrilitate,38,5 Stare de boala
Nevoia de a fi
curat, ngrijit, de a-
i proteja
tegumentele i
mucoasele

Pacientul respect
regulile de igien.
- tegumente palide,
transpirate
- necesit ajutor la
efectuarea toaletei
- deficit n
autongrijire
Boala actuala
Nevoia de evita
pericolele
- Pacientul este
orientat
- necesit
supraveghere i
Stare generala
alterata
23

temporo-spaial
Mod de via
sntos
tratament
- risc de accidente
casnice
Nevoia de a
comunica
- organe de sim
integer
- bolnavul
comunica
capacitate de
concentrare uor
sczut
-
comunicare
ineficient la nivel
afectiv
anxietate
Nevoia de a
actiona conform
propriilor
convingeri
- bolnavul este
protestant
- nu prezint
sentimente de
culpabilitate sau
frustrare
nu poate merge la
serviciul religios
- frustrare
- spitalizarea

Nevoia de a fi
preocupat n
vederea realizrii
- Bolnavul se
poate
autoevalua i
poate lua singur
decizii

-diminuarea
interesului

depresie
Nevoia de a se
recrea
- dificultate de a se
angaja ntr-o
activitate
recreativ
Vorbire monotona
Nevoia de a nva
cum s-i pstrezi
sntatea
- este interesat s
cunoasc
evoluia i
urmrile bolii
prezent
- nu are
experiena
necesar
adaptat strii i
situaiei actuale
cunotine
insuficiente despre
boal
lipsa de cunotine


Plan de ingrijire
Problema de
ingrijire
Obiectivele de
ingrijire
Interventiile
aplicate
Evaluarea
ingrijirilor
-dispnee
accentuata de efort
si decubit
-pacientul sa
respire lejer pe nas
-sa prezinte cai
-sa asigure o
pozitie
corespunzatoare
-pacientul sa
respire mai usor
-pacientul isi
24

-polipnee, tuse cu
expectoratie muco-
purulenta
-obstruarea cailor
respiratorii
-circulatie
inadecvata
manifestata prin:
cianoza
buzelor,unghiilor
si tegumentelor
respiratorii
permeabile si o
buna
respiratie
- pacientul sa aiba
o circulatie
adecvata

care sa
permita o
respiratie cat mai
usoara
-sa evite eforturile
fizice;sa se
indeparteze
secretiile
-sa se asigure o
ventilatie buna si
aportul de oxigen
-pcientul va fi
invatat sa tuseasca
si sa colecteze

dezobstrueaza
caile respiratorii
prin
tuse
-cianoza
extremitatilor se
mentine
-durerea se mai
calmeaza

-alimentatie
inadecvata prin
deficit manifestata
prin
scadere ponderala
si inapetenta
-sa se asigure
caloriile
minerale,vitaminele
de care
pacientul are
nevoie prin
alimentele adecvate
-indepartarea
anorexiei
-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectric si
nutritional

-bolnavului i se va
da sa manance sau
va fi ajutat de
nursa
-se va asigura
aportul de lichide
prin fructe, lapte-

ceaiuri, compoturi
si sucuri
-se va da alimente
bogate in calorii:
lapte, oua,carne
si brinzeturi

- se alimenteze si
sa se
hidrateze bolnavul
reuseste sa


-dificultate de a se
deplasa datorita
durerii
-dispnee
accentuata cu
polipnee si
tahicardie apoi
starii generale
grave manifestata
prin imobilizare
la pat
-bolnavul sa-si
mentina satisfacute
celelalte nevoi
fundamentale, sa
reduca miscarile
-prevenirea altor
complicatii
pulmonare,
bronhopneumonia
de decubit
-mentinerea unei
-sa se pozitioneze
pacientul correct
-eforturile
pacientului vor fi
minime
-se va pozitiona
pacientul
semiszand si va fi
servit cu tot ceea
ce ii trebuie
-se va schimba
-pacientului i se
asigura un anumit
(maxim) de
confort
-nu apar escare
25

bune circulatii

pozitia pacientului
la anumite
intervale de timp
-administrare de
antalgice

-dificultate de a
dormi datorita
tusei si dispneei
manifestata prin
treziri nocturne
repetate

- pacientul sa
beneficieze de
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ

-sa se calmeze
tusea dupa ce
expectoreaza
-sa se asigure un
microclimat
adecvat
-sa se asigure
aportul de oxigen
- pacientul trebuie
sa aiba o pozitie
corecta
(semisezand)
-trebuiesc
adecvate:
temperatura,
umiditate
-administrare de
oxigen

aceasta nevoie este
satisfacuta
-dispneea scade

-dificultate de a se
imbraca si
dezbraca datorita
starii grave a
pacientului (este
casectic)

- pacientul sa se
poata imbraca si
dezbraca singur in
timp de trei zile

-sa se schimbe
pacientul de
lenjeria intima, de
pat de cate ori este
nevoie


-pacientul se poate
imbraca si
dezbraca cu
ajutorul nursei

-comunicare
insuficienta cu cei
din jur datorita
prognosticului
grav al bolii si
manifestata prin
inchidere in sine

-pacientul sa
comunice cu cei
din jur
-inlaturarea starii
de depresie

-pshoterapie
-se va incerca sa i
se spuna
pacientului ca cei
din familie au si ei
necazuri, ca
locuiesc departe
-nursa va sta de
vorba cu pacientul
anxietate
26

Educatie pentru sanatate


Datorit ngrijirilor medicale acordate i terapiei medicamentoase prescrise de
medic evoluia a fost favorabil iar simptomele ( febr , frison, junghi toracic ,
transpiraii abundente , oboseal , slbiciune , anxietate , insomnie , sete , senzaie
de sufocare , ameeli , cefalee , tuse chinuitoare , expectoraie muco-purulent ) au
disprut , pacientul prezentnd la externare stare general bun .




Pacientul P.F. , 55 ani se interneaza cu diagnostic medical de abces
pulmonar stang, cu TBC pulmonar stang si cu urmatoarele manifestari de
dependenta: dispnee, polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta
pentru investigatii si tratament. A urmat tratament cu antibiotice,
bronhodilatatoare si antialgice.
Prin ingrijirile de nursing si administrare corespunzatoare a
tratamentului prescris de medic pacientul se interneaza cu o oarecare stare
de ameliorare si cu urmatoarele recomandari:

-evitarea frigului

-evitarea umezelii
-evitarea eforturilor fizice

-regim alimentar igienic si control peste o luna


Bolnavul trebuie s tie:


-tratamentul trebuie luat sub direct observaie (personalul medical administreaz
medicamentele pacientului i apoi se asigur l privete c acesta le nghite pe
toate).


27

-tratamentul se efectueaz la nceput n spital i apoi sub supravegherea medicului
de familie.


-trebuie luate toate medicamentele, n doz corect, regulat pe toat durata
recomandat pentru c dac nu le ia pe toate, dac le vinde, boala poate deveni
incurabil, bolnavul rmne contagios.


-pentru a urmri dac boala evolueaz favorabil (microbii nu mai apar n sput)
trebuie s efectueze controlul bacteriologic al sputei la intervalul indicat de medic









Bibliografie


- Cornel Borundel : Medicin intern pentru cadre medii , Editura All,
Bucureti, 2006;

- Radu Crmaciu ; Cezar Niculescu Anatomia i fiziologia omului, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983;

- I. . Dorobanu Educaie pentru sntate , Editura Medical, Bucureti, 1985;

-Carol Moze tegnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, Bucureti,
1997;

- Gheorghe Ion Pandele Semiologie medical, vol. I, Editura Junimea, Iai,
1994;

- Lucreia . Titirc Tehnici de evaluare i ngrijire acordate boolnavilor de
asoistenii medicali, Editura Viata Medical Romneasc, Bucureti, 2001;

28

-I. C Voiculescu Anatomia i fiziologia omului, Editura medical, Bucureti,
1987;

-Cursuri UMF

- Vademecum in pneumologie, Nicolae Ursea, Mircea Penescu,an 2012

- Patologie medicala. Pneumologie ,Vol 1, Bouvenot Gilles, Devulder Bernard,
Guillevin Loic, Queneau Patrice, Schaeffer Annete,anul 1999.






























29

IV.Anexe


Circulatia pulmonara:










Tromboembolism pulmonar:
30



Abces pulmonar-radiologie:




31