Sunteți pe pagina 1din 38

pg.

1
I. Argument

Sindromul de detresa pulmonara acuta (SDRA) este o boala caracterizata
prin edem pulmonar necardiogen, detresa pulmonara si hipoxemie.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de ingrijire
specifice pentru un pacient cu Sindrom de detresapulmonaraacuta.
Problemele pe care le poate prezentaun bolnav cu Sindrom de
detresapulmonaraacuta si de care trebuie sa tina seama asistentul medical la
intocmireaplanului de ingrijire sunt:
Traumatismetoracice
Inflamatiapancreasului (pancreatita)
Inhalarea unor cantitati mari de fum
Inhalarea unor gaze toxice
Leziuni ale plamanilorcauzate de inhalarea unor concentratiiridicate
de oxigen
Transfuzii sanguine masive
Pacient inecatsalvat in ultimul moment

Obiectivele prezentului proiect sunt:

Obiectiv 1 Noiuni de anatomie si fiziologie
Obiectiv 2 Noiuni generale privind Sindromul de detres pulmonar
acut
Obiectiv 3 Rolul autonom i delegat n ngrijirea pacientului cu SDRA
Obiectiv 4 Procesul de ingrijire a pacientului cu SDRA
Obiectiv 5 Educaia pentru sntate a pacientului cu SDRA

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baza urmatoarele competente
profesionale:
1. Urmrirea si notarea in foaia de observaie a funciilor vitale si vegetative.
2. Cunoaterea si aplicarea regimurilor dietetice in diferite boli.
pg. 2
3. Utilizarea rezultatelor evalurii pentru identificarea prioritilor in
ingrijirea pacientului si clasificarea unui plan al tuturor activitilor de
ingrijire.
4. Cunoaterea stilului de viata, a condiiilor de trai si de munca, a efectelor
asupra strii de sntate.
5. Asigurarea mediului adecvat odihnei si supravegherea bolnavului.
6. Cunoaterea metodelor de administrare a medicamentelor.
7. Acordarea de ingrijiri pentru prevenirea complicaiilor in diferite
afeciuni.
8. Cunoaterea pregtirii bolnavilor si a materialelor necesare pentru
recoltri de produse biologice, patologice. Explorri funcionale, examen
radiologie etc.
9. Acordarea de ingrijiri in situaii de urgenta.
10. Realizarea educaiei in scopul prevenirii complicaiilor si meninerea
unui grad ridicat de sntate.
Aplicarea procesului de ngrijire la pacieni cu SDRA s-a finalizat prin
analiza unui caz cu SDRA- caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza
interviului realizat s-au evideniat problemele de dependen specifice la
nivelul celor 14 nevoi fundamentale-conform principiului Virginiei
Henderson.
n final a fost elaborat planul de ngrijire la un pacient cu SDRA respectnd
obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evideniate problemele
de dependen, obiectivele de ngrijire, interveniile autonome i delegate
aplicate, precum i evaluarea interveniilor aplicate.






pg. 3

Obiectivul 1
II.Noiuni de anatomie si fiziologiea aparatului respirator

Totalitatea organelor care au rolul de a asigura luarea oxigenului
din aerulatmosferic si de a elimina bioxidul de carbon din organism
alcatuiesc aparatulrespirator.Din acest punct de vedere aparatul respirator
cuprinde doua parti distincte :
1. Conductele aeriene ce cuprind

caile nazale
faringele
laringele
traheea
bronhiile primare
bronhiole
canale alveolare

2. Plamanii in numar de doi, acestia divizandu-se in:

lobi
segmente
lobuli
acini
alveole
alcatuind parenchimul pulmonar.
Aerul patruns prin orificiile nasului , trece prin faringe , laringe si trahee si
indreptul vertebrei T4 aceasta din urma se bifurca in cele bronhii principale.
Loculunde bronhiile patrund in plamani se numeste hil. Ultimile ramificatii
ale bronhiilor, se termina la nivelul acinilor, care este un conglomerat de
alveole.Alveola este cea mai mica imitate din parenchimul pulmonar, dar
este elementulfunctional respirator celmai importantdeoarece la acest nivel
an loc schimburile respiratorii.
Fiecare segment sau lob are o independenta fiziologica si patologica
relativa,procesele inflamatorii avand adeseori o distribuie topografica lobara
(lobite) sau segmentara (zonite).
pg. 4
Plamanii reprezinta organele de schimb ale aparatului respirator. Sunt in
numar de doi,drept si stang.
Plamanul drept prezinta trei lobi , este mai mare si are o greutate de
aproximativ 700 grame.
Plamanul stang prezinta doi lobi,este mai mic si are o greutate de
aproximativ 600 grame.Ei sunt asezati in cavitatea toracica , ocupand
aproape toata cavitatea. La exterior,plamanii sunt inveliti de o membrana
seroasa numita pleura. Aceasta , ca oriceseroasa , este formata din doua
foite: pleura externa sau parietala - pleura interna sau viscerala
Pleura viscerala este in contact intim cu plamanul si patrunde in
profunzimeascizurilor. La nivelul hilului pulmonar se restrage si se continua
cu pleura parietala.
Pleura parietala este in contact direct cu peretii cavitatii toracice. Intre cele
douafoite se afla cavitatea pleurala cu presiune usor negativa (mai mica
decat presiuneaatmosferica) si continand o cantitate mica de lichid
(lichid intrapleural). Acest lucrufavorizeaz alunecarea foitelor una de
cealalta,in timpul actului respirator
pg. 5
Sistemul vascular al plamanilor este alcatuit dintr-o retea nutritiva , formata
dinarterele bronsice si o retea functionala care provine din arterele
pulmonare. Lanivelul ultimelor ramuri ale arterelor pulmonare (capilarele
pulmonare) au locschimburile gazoase. Reteaua capilara are o suprafata de
120-150 metrii patrati ,pemitand ca prin plamani sa treaca in fiecare minut
6-7 litrii de sange.In conditii de repaus nu fimctioneaza toate capilarele ,
care devin insa active inconditii de suprasolicitare (efort , procese
patologice). Aceasta reprezinta rezervafunctionala a plamanului.

Respiratia este un fenomen vital. Daca organismul poate rezista mai mult de
30 dezile fara hrana , 3-4 zile fara apa , nu poate fi lipsit de oxigen mai mult
de catevaminute (3 minute). Respiratia este o functie care asigura eliminarea
bioxidului decarbon si aportul de oxigen catre celulele organismului.Aceasta
functie cuprinde trei timpi:
- timpul pulmonar
- timpul sangvin
- timpul tisular
Timpul pulmonar
realizeaza primul moment al schimburilor gazoase. La nivelulmembranei
alveolo-capilare , oxigenul trece din aerul alveolar in sange , iar bioxidulde
carbon in sens invers.
Timpul sangvin
realizeaza transportul gazelor intre plamani -organ de aport sieliminare - si
tesuturi , care consuma oxigen si elibereaza bioxid de carbon.


Timpul tisular
reprezinta al treilea moment al schimburilor gazoase - respiratiainterna. La
nivelul tesuturilor , oxigenul patrunde in celule , iar bioxidul de carbonca
produs rezidual al catabolismului este eliminat.Realizarea timpului
pulmonar presupune mai multe procese , care reprezinta etapeale respiratiei
pulmonare :
ventilatia
difuziunea
circulatia

Ventilatia reprezinta o succesiune de miscari alternative de inspiratie si
expiratie ceconduc la deplasarea unor volume de aer.In timpul inspiratiei se
aduce pana la nivelul alveolei aer atmosferic bogat in oxigensi aproape lipsit
pg. 6
de bioxid de carbon , iar in timpul expiratiei se elimina aerulpulmonar sarac
in oxigen si bogat in bioxid de carbon.Impulsurile acestei activitati ritmice
pornesc din centrul respirator bulbar , subinfluenta bioxidului de carbon din
sange si a scoartei cerebrale.Inspiratia reprezinta patrundera aerului
in plamani prin marirea diametrelorcavitatii toracice , datorita interventlei
muschilor respiratori. Deci inspiratia este unact activ. In cursul
inspiratiei,plamanii urmeaza miscarile cutiei toracice datoritacontactului
intim realizat prin pleura si ca urmare se destind.
Din acest motiv, presiunea intrapulmonara scade sub cea atmosferica si
permiteintrarea aerului in plamani.Cu fiecare inspiratie obisnuita patrunde in
plamani un volum de aer de aproximativ 500 ml.Expiratia este acea etapa a
ventilatiei , care ia nastere la incetarea contractieimuschilor respiratori , ce
face ca diametrele cutiei toracice sa se micsoreze.Sub acest aspect presiunea
de la nivel alveolar creste cu aproximativ 2-4 mmHg fata de cea
atmosferica. Aceasta diferenta de presiune face ca aerul din interior sa
fieexpulzat. Prin urmare expiratia este un act pasiv.In conditii bazale -
individul in repaus muscular si alimentar si in echilibru termic ,volumul de
aer care intra si iese intr-un minut din plamani este de 6-8 1 /min.Aceasta
valoare corespunde unui volum curent de 500 ml si unei frecvente medii de
12-16 respiratii pe minut.In timpul unui efort muscular intens , volumul
respirator poate creste de zece ori.
Difuziunea reprezinta schimburile gazoase dintre membrana alveolo-
capilara. Acest proces depinde de :

diferenta dintre presiunile partiale ale oxigenului si bioxidului de carbon de
oparte si de alta a membranei alveolocapilare ,deci din alveole si din
capilare.
structura membranei alveolo-capilara si procesele patologice care
ingroasamembrane ,ingreuneaza trecerea libera a gazelor.
suprafata activa a membranei alveolo-capilara , care poate varia in limite
mari(20-200 metrii patrati).

Circulatia pulmonara.

Pentru asigurarea respiratiei pulmonare este obligatorie si ocirculatie
corespunzatoare , care sa permita trecerea unei cantitati normale
desange.Debitul sangvin pulmonar este egal cu debitul circulatiei generale ,
dar presiunile sirezistentele din arterele pulmonare sunt mult mai mici.
Datorita acestor proprietati ,circulatia pulmonara tolereaza mari cresteri de
pg. 7
debit fara modificari de presume ,fenomene care nu se intampla in circulatia
generala.



Obiectivul 2

Notiuni generale privind Sindromul de detresa pulmonara
acuta


a) Definiie
Sindromul de detresa respiratorie acuta reprezinta un tip de insuficienta
pulmonara cauzata de numeroasa boli care determina acumularea de lichid
in plamani si scaderea concentratiei sanguine a oxigenului.

b) Clasificare

Aspiratia (inhalarea) de alimente in plamani
Arsuri
Interventie chirurgicala de bypass cardio-pulmonar
Traumatisme toracice
Inflamatia pancreasului (pancreatita)
Inhalarea unor cantitati mari de fum
Inhalarea unor gaze toxice
Leziuni ale plamanilor cauzate de inhalarea unor concentratii ridicate de
oxigen
Transfuzii sanguine masive
Pacient inecat salvat in ultimul moment
Supradozarea unui medicament, cum ar fi :
Heroina
Aetadona,
Propoxifenul
Aspirina
Pneumonia
Scaderea prelungita sau marcata a presiunii sanguine (socul)
Embolismul pulmonar
pg. 8
Infectia generalizata severa (sepsis)
La momentul agresiunii initiale si in urmatoarele ore, pacientul poate fi
asimptomatic si fara semne caracteristice respiratorii. Semnul cel mai
precoce este dat de obicei de cresterea frecventei respiratorii, urmata la scurt
timp de dispnee. Gazometria arteriala in perioada initiala arata un P<>2
scazut, in ciuda PCo2 scazut, deci diferenta alveolo-arteriala in oxigen este
marita, in acest stadiu timpuriu, administrarea de oxigen duce la o crestere
semnificativa a Po2 arterial. Cresterea brusca a P0, indica faptul ca la baza
diferentei initiale alveolo-arteriale a Po2 crescute sta neconcordanta
ventilatie-perfuzie si, posibil, afectarea difuziunii, descrisa de diferenta
initiala mare alveolo-arteriala de Po2 [(A-A)Po2]. Examenul fizic poate fi
nerelevant, desi se pot auzi cateva raluri fine de inspir. Radiografie,
campurile pulmonare pot fi transparente sau cu infiltrate interstitiale minime
si nelocalizate. Cu timpul, pacientul devine cianotic si din ce in ce mai
dispneic si tahipneic. Ralurile se accentueaza si se aud cu usurinta in ambele
campuri pulmonare, impreuna cu sufluri tubare. Radiografia toracica arata
infiltrate alveolare si interstitiale difuze, extinse bilateral. In acest moment,
hipoxemia nu mai poate fi corectata numai prin cresterea concentratiei de
oxigen din aerul inspirat, fiind necesara asistarea mecanica a ventilatiei, in
acest stadiu avansat, suntul dreapta-stanga prin alveolele colabate sau
umplute devine mecanismul principal al hipoxemiei arteriale, in cazul
instalarii sunturilor dreapta-stanga, diferentiala (A-A)Po2 ramane marita, in
ciuda inspiratiei de oxigen pur si in contrast cu neconcordanta ventilatie-
perfuzie si a perturbarii difuziunii. Presiunea pozitiva la sfarsitul expirului
(PEEP) contribuie la cresterea volumului pulmonar, care deschide alveolele
colabate si scade gradul de sunt. in stadiile mai avansatedaca ventilatia
mecanica si tratamentul PEEP nu sunt aplicate, asocierea tahipneei, din ce in
ce mai intensa, cu scaderea volumelor curente duce la hipoventilatie
alveolara, la cresterea PCo2 si la agravarea hipoxemiei. Aceasta reprezinta o
asociere cu prognostic prost.

c) Etiologie

Stari septice
Traumatisme
Traumatisme pulmonare
Traumatisme la extratoracice
Soc de orice etiologie
Aspiratia gastrica de lichide
pg. 9
Administrarea de medicamente
Heroina
Metadona
Barbiturice
Propoxifen
Colchicina
Aspirina
Hidroclorotiazida
Inhalarea de toxice:
fumat
oxigen (concentratii)
gaze toxice (NO2, CL2 )
NH3, fosgen

Afectiuni hematologice
transfuzii sangvine masive
purpura trombocitopenica
coagulopatia intravasculara diseminata

Tulburari matabolice
pancreatita acuta
uremia

Stari greu definite
eclampsia
embolia gazoasa
embolia amniotica
ascensiunea la mari altitudini
limfografia
hipertensiunea intracraniana

Pneumonia primara
virotica
bacteriana (Legionella )

d) Simptomatologie si diagnostic

pg. 10
SDRA se dezvolta de obicei intr-un interval de 24 pana la 48 de ore de la
leziunea sau boala initiala.Persoana afectata prezinta la debut dispnee,
caracterizata de obicei prin respiratii frecvente si superficiale. La examenul
clinic medicul poate percepe cu ajutorul stetoscopului raluri sau wheezing,
insa uneori ascultatia pulmonara este normala.Din cauza scaderii
concentratiei sanguine, a oxigenului trgumentului dobandeste o coloratie
marmorata sau albastruie (cianoza) si apar disfunctii ale organelor - cum ar
fi inima si creierul , ceea ce conduce la tahicardie , confuzie si letargie.
Deficitul de oxigen cauzat de SDRA si eliberarea in circulatia sanguina a
anumitor proteine produse de celulele pulmonare si de celulele sanguine
albe ( leucocite ) conduc la aparitia in alte organe a procesului inflamator si
a tulburarilor functionale; se poate ajunge pana la insuficienta mai multor
organe ale corpului. Afectarea diferitelor organe poate debuta la scurt timp
dupa instalarea detresei respiratorii sau dupa mai multe zile sau saptamani.
In plus, persoanele cu SDRA au capacitatea scazuta de combatere a
infectiilor, astfel incat sunt predispuse la aparitia pneumoniei betriene.
Analiza sangelui arterial releva o concentratie sanguina scazuta a
oxigenului, iar pe radiografiile toracice se observa prezenta de lichid in
spatiile care in mod normal contin aer. Pentru a confirma faptul ca boala nu
este cauzata de insuficienta cardiaca este necesara efectuarea mai multor
investigatii paraclinice.

e) Tratament si prognostic

Pacientii cu SDRA sunt tratati in unitatea de terapie internsiva. Succesul
tratamentului depinde corectarea cauzei principale; oxigenoterapia, care este
vitala pentru aducerea la normal a concentratiei sanguine a oxigenului,
trebuie asociata cu tratamentul cauzei subiacente.
Atunci cand administrarea de oxigen pe masca sau cu ajutorul canulelor
nazale nu corecteaza hipoxia, sau cand este necesara administrarea unor
doze mari de oxigen, trebuie folosit un aparat de ventilatie; aceasta
procedura este denumita ventilatie mecanica. Prin intermediul unui tub
introdus prin cavitatea bucala pana in trahee, aparatul de ventilatie mecanica
impinge in plamani cu presiunea aerului bogat in oxigen. La pacientii cu
SDRA presiunea de ventilatie ramane pozitiva atat in timpulinspiratiei, cat
si in timpul expiratiei, insa la expiratie presiunea este mai mica. Presiunea
pozitiva asigurata de aparatul de ventilatie in timpul unui ciclu respirator si
intre ciclurile respiratorii determina deschiderea regiunilor colabate ale
plamanilor si permite transferul oxigenului in sange prin peretii alveolari.
pg. 11
Presiunea si volumul de aer pe care ventilatorul le asigura in timpul
fiecarui ciclu respirator trebuie sa fie reglate astfel incat caile aeriene mici si
alveolele sa ramana deschise si totodata sa fie evitate rupturile alveolare,
care pot condce la acumularea aerului in jurul plamanilor si la colapsul
pulmonar consecutiv ( pneumotorax ).
Monitorizarea si reglarea presiunii contribuie la evitarea administrarii unei
concentratii prea mari de oxigen, care poate conduce la leziuni pulmonare si
la agravarea consecutiva a SDRA. Limitarea volumului de aer administrat in
timpul fiecarei respiratii previne leziuni pulmonare suplimentare cauzate de
supradistensie. Pacientului i se administreaza de obicei medicamente
sedative, cum ar fi midazolam, pentru ca acesta sa aiba o stare de calm si sa
nu mai resimta atat de intens senzatia de dispnee.
In unele cazuri este necesara administrarea de medicamente diuretice pentru
a elimina lichidul care s-a acumulat in plamani. La pacientii care dezvolta
pneumonie bacteriana este necesara administrarea de antibiotice.In stadiile
avansate a SDRA unele persoane pot obtine beneficii in urma injectarii
intravenoase de corticosteroizi. Si alte masuri de tratament sunt importane,
cum ar fi administrarea de suplimente nutritive sub forma lichida prin
intermediul unui tub introdus in stomac sau in intestinul subtire,deoarece
deshidratarea si malnutritia cresc riscul aparitiei insuficientei multiple de
organe. Daca pacientul nu poate fi hranit in mod adecvat prin aceasta
metoda este necesara administrarea de elemente nutritive pe cale
intravenoasa.
In absenta tratamentului, deficitul sever de oxigen cauzat de SDRA conduce
la deces la peste 90% dintre persoanele afectate. Insa cu tratament adecvat
aproximativ jumatate dintr pacienti cu forme severe de SDRA
supravetuiesc.
Cei care raspund prompt la tratament prezinta de obicei recuperare
functionala completa, fara sechele pulmonare pe termen lung. Cei la care
tratamentul implica mentinerea ventilatiei mecanice timp indelungat au risc
crescut de producere a fibrozei pulmonare. Fibroza se reduce intr-o oarecare
masura in lunile care urmeaza dupa intreruperea ventilatiei mecanice.

f) Complicatii

Ca i complicaii extrapulmonare, poate determina urmtoarele patologii :
meningoencefalita, meningita aseptic, encefalita, paralizie ascendent,
precum i mielita transvers; n unele dintre cazuri, complicaiile
neurologice s-au dovedit fatale pentru pacieni. Din nefericire, afectarea
pg. 12
neurologic este sechelar; recuperarea acestor pacieni este deosebit de
dificil, uneori chiar imposibil deficitele neurologice pot persista pe
durata ntregii viei. Afectarea neurologic se datoreaz invadrii n mod
direct a sistemului nervos central, de ctre patogenul Mycoplasma
pneumoniae.
n cazurile care evolueaz cu afectarea sistemului nervos central, patogenii
pot fi izolai din lichidul cefalorahidian; pentru identificarea patogenilor
poate fi utilizat reacia de polimerizare n lan (PCR) aceast tehnic
permite amplificarea urmelor de ADN microbian; patogenii au putut fi
izolai n fragmentele de esut, biopsiate de la nivelul creierului cu ocazia
realizrii autopsiei persoanelor decedate.



g) Tratament

SDRA este tratata intr-o unitate spitaliceasca, la sectia de terapie intensiva.
Abordarile actuale de tratament se concentreaza aupra imbunatatirii
nivelului de oxigen din sange si acordarea de masuri de ingrijire. Medicii
vor incerca sa identifice si sa trateze principala cauza a bolii.

Terapia cu oxigen - Unul dintre principalele obiective ale tratamentului
SRDA este de a furniza oxigen la plamani si alte organe (cum ar fi creier si
rinichi). Organele au nevoie de oxigen pentru a functiona corect. De obicei
oxigenul se administreaza fie prin tuburi nazale sau prin intermediul unei
masti care va fi aplicata peste nas si gura.

Cu toate acestea, in cazul in care nivelul oxigenului nu se ridica sau
bolnavul respira cu dificultate, medicul va furniza oxigen prin intermediul
unui tub de respiratie, inserand tubul flexibil in interiorul gurii sau nasului si
apoi in trahee. Inainte de introducerea tubului, medicul va aplica un
anestezic local, la nivelul gatului bolnavului si ii va oferi pe cale
intravenoasa un medicament care il va relaxa.

Tubul de respiratie va fi conectat la un aparat (ventilator) care va umple
plamanii cu aer bogat in oxigen. Medicul va ajusta ventilatorul in functie de
necesitati pentru a ajuta plamanii sa obtina cantitatea necesara de oxigen.
Daca bolnavul necesita utilizarea ventilatorului pe termen lung, medicul ii
pg. 13
va face acestuia o traheotomie. Tubul de respiratie va fi introdus direct in
trahee si apoi va fi conectat la ventilator.


Obiectivul 3
Rolul autonom i delegat al asistentului medical n ngrijirea
bolnavului cu SDRA


Asistentul medical deine o poziie foarte important n ngrijirea acestor
categorii de bolnavi. Justificarea rolului acestuia rezid n caracterul unor
boli respiratorii, care reclam o spitalizare ndelungat, deci o supraveghere
ndelungat.
Pe aceeai linie se situeaz i frecvena accidentelor din bolile respiratorii,
cat i a complicaiilor.
n sfrit, dac reinem faptul ca multe boli respiratorii reprezint urgene
medicale, se poate nelege mai bine rolul asistentului medical.
Dar pentru a-i ndeplini menirea , nu trebuie s se mulumeasc, s
cunoasc i s aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de ngrijire a
bolnavului, ci trebuie s cunoasc i noiuni teoretice, care s-i permit
depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia i, daca este nevoie ,
chiar intervenia n situaiile n care viaa bolnavului depinde de cunotinele
sale.


I. ngrijiri autonome:

ngrijirile autonome ale pacientului cu SDRA au n vedere:

Poziia pacientului n pat
Asigurarea repausului psihic i fizic
Pacientul sa respire liber pe nas
Pacientul s nu devin surs de infecie
Pacientul s prezinte ci respiratorii permeabile i o bun respiraie
Asigurarea igienei




pg. 14
Poziia pacientului n pat:

pacientul trebuie s stea n repaus n pat;
poziia pacientului n pat poate fi: decubit dorsal sau semieznd
pentru a favoriza mai bine respiraia i circulaia sngelui;
pacientul va primi vizite rare i nu va fi supus unor emoii deosebite.

Asigurarea repausului psihic:

se ferete bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos;
trebuie ctigat ncrederea bolnavului printr-o bun pregtire
profesional;
se va supraveghea starea psihic a bolnavului vizitndu-l ct mai
frecvent, fr a deranja ns odihna lui.


Pacientul s respire liber pe nas:

la nivelul nasului;
umezete aerul din ncpere;
asigur un aport suficient de lichide pe 24 de ore.

Pacientul s nu devin surs de infecie:

educ pacientul pentru a folosi batista individual, de unic folosin;
educ pacientul pentru a evita mprtierea secreiilor nazale.

Pacientul s prezinte ci respiratorii permeabile i o bun respiraie:

la nivelul plmnului si bronhiilor;
nva pacientul s tueasc, s expectoreze i s colecteze sputa;
umezete aerul din ncpere cu ap alcoolizat;
aspir secreiile bronice , dac este cazul;
nva pacientul s fac gimnastic respiratorie;
nva pacientul sa renune la obiceiurile duntoare(fumat).




pg. 15
Asigurarea igienei:

lenjeria de pat i de corp trebuie schimbat zilnic;
tegumentele trebuie meninute curate i uscate deoarece se pot infecta
uor;
se va executa zilnic toaleta bolnavului, fr ca acesta s fac eforturi
prea mari.


II. ngrijiri delegate

ngrijirile delegate ale pacientului cu angina pectoral au n vedere:

ngrijirea zilnic a pacientului
Participarea la investigaii
Administrarea medicamentelor



ngrijirea zilnic a pacientului:

zilnic pacientului i se vor urmri funciile vitale: P, T.A, t C i se vor
nota n foaia de observaie;
se va cntri pacientul;
se va nota n foaia de observaie diureza;
se vor preveni apariia escarelor prin schimbarea poziiei pacientului
i masaj local.

Participarea la investigaii:

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea i
examinarea clinic a pacientului. Participarea acesteia este o datorie sau o
obligaie profesional. Ajutnd medicul i bolnavul, asistenta creeaz un
climat favorabil pentru relaia medic - pacient - asistent.


Pentru aceasta, asistenta trebuie s in cont de urmtoarele sarcini:
s pregteasc fizic i psihic pacientul;
s pregteasc materialele i instrumentele necesare examinrii;
pg. 16
s asigure condiiile de desfurare a examinrii;
s pregteasc documentele medicale: fia de consultaii, foaia de
observaie clinic, rezultatele examinrii etc.;
asigur iluminaia necesar examinrii unor caviti naturale a
organismului;
asigura linitea necesar desfurrii examenului;
pregtete produse biologice ale pacientului, pentru a le arta
medicului la vizit.
Utilitatea i obiectivitatea examinrilor de laborator depind de modul de
recoltare al produselor care se analizeaz i de modul cum se efectueaz
examenul de laborator.
Recoltarea produselor este efectuat de asisten medical care trebuie s
respecte urmtoarele norme generale:
orarul recoltrilor;
efectueaz pregtirea fizic i psihic a pacientului;
pregtirea instrumentarului;
tehnica de recoltare propriu-zis;
completarea buletinului de trimitere la laborator i etichetarea
produselor recoltate;
pstrarea i transportul n condiii optime a produselor recoltate.

Administrarea medicamentelor:

tratamentul se administreaz de asistentul medical doar la indicaiile
medicilor;
medicamentele vor fi administrate cu punctualitate, deoarece
ntrzierile pot provoca pacientului emoii inutile;
tratamentul se va face la pat;
i se va explica pacientului necesitatea i eficacitatea tratamentului
medicamentos.








pg. 17

Fisa tehnica nr. 1
Masurarea si notarea tensiunii arteriale

TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor
arteriali.
Scop: evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena
determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).
elemente de evaluat -se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea
diastolic(minim

Loc de msurare:

artera humeral
radial(electronic)

Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru,electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vat
alcool
pix de culoare roie

Metode
auscultatorie
palpatorie
oscilometric

Tehnic
metoda auscultatorie

Pregtire psihic

-repaus timp de 5 minute
-se aplic maneta pneumatic pe braul
pacientului, braul fiind n extensie
se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea
inferioar a manetei
pg. 18
-se introduc olivele stetoscopului n urechi
-se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la
dispariia zgomotelor pulsatile
-se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn
cnd se aude primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale
maxime). Se reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn
cnd zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)

Metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice
metodei auscultatorii;
-se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop
-valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului n
momentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd
cu tens. max.
-valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:
TAmin=TAmax/2 + 1 sau are dezavantajul obinerii unor valori mai mici
dect n realitate

Metoda oscilometric

Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor
peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon.
Aparatul este alctuit dintr-un cadran gradat n uniti, o manet
pneumatic i par de cauciuc.
Maneta aparatului se fixeaz pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de
unde pulsaiile se transmit la manometru.

Pregtirea bolnavului

Camera de examinare trebuie s aib un climat corespunztor
Bolnavul este culcat n repaus cu cel puin 15min nainte de msurare
Se descoper membrele superioare sau inferioare
Se aplic maneta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat

Tehnica

Se pompeaz aer pn ce dispare pulsul periferic.
pg. 19
Se citete amplitudinea oscilaiilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu 10 mmHg i se citesc din nou oscilaiile arteriale.
Se scade apoi presiunea din 10 n 10 cu citiri succesive pn se gsete
valoarea maxim a amplitudinii care se numeste indice oscilometric.
Valorile normale sunt apreciate n limite foarte lungi i foarte variabile
Nu are importan valoarea obinut, ci important este diferena dintre 2
regiuni simetrice care nu trebuie s depeasc 2mmHg

Valori normale

Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg
Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA
Valori sub cele normale -hipotensiune. hTA

Notare

Se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontala
de culoare rosie-socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de
mercur;
Se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.


Fisa tehnica nr. 2
Masurarea si notarea temperaturii

Scop
evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri de masurare
axila,
plica inghinala
cavitatea bucala
rect, vagin

Materiale necesare

pg. 20
-termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
-tampoane de vata si comprese sterile
-tava medicala
-lubrefiant
-alcool medicinal
-ceas

I nterventiile asistentei

pregatirea materialelor langa pacient
pregatirea psihica a pacientului
spalarea pe maini
se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

Pentru masurarea in axila

se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu
toracele

se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a
toracelui

daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in
aceasta pozitie de catre asistenta

termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal

temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-
5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala.

Pentru masurarea in cavitatea bucala

-se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura
externa a arcadei dentare
-pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
pg. 21
-se mentine termometrul timp de 5 min
-masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii,
pacienti agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;
-pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel
putin 10 min inainte de determinarea temperaturii

Pentru masurarea rectala

-se lubrefiaza termometrul
-se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie,
asigurandu-i intimitatea
-se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare

-termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
-se mentine termometrul 3 min
-copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV
-temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-
0,5 grade
-masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la
cei cu afectiuni rectale

Pentru masurarea in vagin

se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se
termometrul in vagin
-este contraindicata in bolile aparatului genital
-valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
-dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se
sterge cu o compresa sterila
-se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
-se spala termometrul, se scutura
-se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:
-notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei,
socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad
-se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
termice
-in alte documente medicale se noteaza cifric
-interpretarea curbei termice
-in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-
pg. 22
amiaza intre orele 18-19

-pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre
cutanate si termometre electronice

Temperatura prezinta oscilatii fiziologice:

-in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp dimineata --intre orele 4-5 ; si intre
orele 9-10 a.m. si seara 16-20

la tineri seara este mai ridicata;
-in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura
-in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc

Temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie

Valori normale


Nou nascut si copil mic 36,1-37,8 C
Adult 36-37 C in axila
Varstnic 35-36 C
Temperatura < 36 C Hipotermie
37-38 C Subfebrilitate
38-39 C febra moderata
39-40 C febra ridicata
Peste 40 C Hiperpirexie








pg. 23



Fisa tehnica nr 3
Administrarea oxigenului

Definiie:
Oxigenoterapia reprezinta administrarea de oxigen pe cale inhalatorie,in
scopul imbogatirii aerului inspirat cu oxigen in concentratii diferite,putandu-
se ajunge pana la 100%.

Scop
Asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin
combaterea hipoxiei determinata de:
scaderea oxigenului alveolar
diminuarea hemoglobinei
tulburari in sistemul circulator.

Materiale necesare
-surs de oxigen.
-reductor de presiune.
-manometru.
-barbotor-umidificator.
-sond, ochelari, masc, cort de oxigen.

Pregatirea pacientului
PSIHIC: - dac este contient informai pacientul explicnd procedura i
necesitatea ei pentru a obine colaborarea;
FIZIC: asigurai pacientului o poziie comod i verificai libertatea cilor
respiratorii.


Administrarea oxigenului se face cu:
sonda nazala
ochelari
prin masca

Materiale necesare
pg. 24

sursa de oxigen,umidificator
sonda nazala , cateter nazal, masca de oxigen, in functie de metoda aleasa
material adeziv, pentru fixarea sondei, mannusi de cauciuc


Efectuarea procedurii
-prin sonda:se msoar lungimea sondei, pe obraz, de la nar la
tragus(lobul urechii), se umezete cu ap steril pentru facilitarea inseriei i
prevenirea lezrii mucoasei i se introduce pe nar pn n faringe, fixndu-
se cu benzi de leucoplast pe obraz .Permite administrarea oxigenului n
concentraie de 25%-45%.

-prin masca:de oxigen, aceasta se va aeza acoperind nasul i gura
pacientului i se va fixa cu o curea n jurul capului.
Permite administrarea oxigenului n concentraie de 40%-60%.

-utilizand ochelarii de oxigen:mod eficace de administrare a oxigenului,
mai ales la pacienii agitai sau copii care-i ndeprteaz cateterul, chiar
daca acesta este fixat cu leucoplast.; este un sistem format din 2 sonde de
plastic, care se introduc n nri pentru administrarea oxigenului, iar ochelarii
se fixeaz dup urechi.
-debitul de oxigen va fi fixat n funcie de recomandrile medicului.

ngrijirea pacientului:
-supravegheai bolnavul i controlai frecvent permeabilitateasondei,
observaifaciesul, semnelevitale(respiraia n special), culoareategumentelor,
starea de contien;
-asigurai ngrijirea nasului i cavitiibucale deoarece O2 usucmucoasa;
-schimbaizilnicsonda i narina folosind mnui;
-notai data i oranceputului i sfrituluioxigenoterapieii debitul /min.


Incidente i accidente:
-iritarea mucoasei, congestie i edem alveolar;
-emfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului;
-distensie abdominal prin ptrunderea gazului n esofag.

pg. 25

Fisa tehnica nr 4
Injecia intravenoas

Injecia intravenoasa reprezinta introducerea traumatica in circulatia venoasa
a solutiilor medicamentoase izotone sau hipertone, prin intermediul unui ac
atasat la o seringa.
Scop terapeutic,explorator,anestezic
Locul injectiei venoase venele de la plica cotului - de unde venele
antebratului cefalica si bazilica.
Venele de pe fata dorsala a mainii.
Vena maleolara, vena pedioasa, vena poplitee, vena tibiala posterioara
Vena jugulara.
Vena femurala.
Venele epicraniene la sugari si copii.

Materiale si instrumente necesare

Material general pentru executarea unei injectii,seringa de capacitate
corespunzatoare, ac de 25 mm cu bizou scurt mai subtire decat cel pentru
punctia venoasa, solutie medicamentoasa izotona sau hipertona.
Injectia venoasa cuprinde 2 timpi:
Punctia venoasa
Injectarea solutiei medicamentoase
Se spala si se dezinfecteaza mainile si se imbraca manusi de protectie
Se aplica garoul la aproximativa 10 cm deasupra locul punctiei
Se palpeaza locul punctiei si se dezinfecteaza mainile cu un tampon cu
alcool
Pentru favorizarea evidentierii venei se cere bolnavului sa-si inchida si sa-si
deschida de cateva ori pumnul si sa ramana apoi cu pumnul strans.
Se punctioneaza vena si se patrunde in lumenul ei cca. 1 cm.
Se verifica pozitia acului prin aspirarea sangelui in seringa.
Se desface garoul si se cere bolnavului sa deschida pumnul.
Se injecteaza lent sau foarte lent pentru a prevenii complicatiile.
Se aplica o compresa pe locul punctiei sis se retrage acul brusc, pe directia
de introducere.
Se mentine compresa pe locul punctiei cca. 3 min si nu se indoaie bratul.

pg. 26


OBIECTIVUL 4
PROCESUL DE NGRIJIRE AL UNUI PACIENT CU SDRA
A. INTERVIU (CULEGEREA DATELOR)


1. Informaii generale:
a. Numele i prenumele: P.V
b. Vrsta: 58
c. Starea civil : casatorit
d. Copii : 3
e. Profesia : agricultor
f. Localitatea de domiciliu: Iasi
g. Diagnosticul la internare: Sindrom de Detresa Respiratorie Acuta
h. Data internrii: 28.05.2014
i. Data externrii:4.6.2014

2.Obinuine de via:

Consumatoare de:
a. Alcool ocazional
b. Cafea 2 pe zi
c. Tutun 10 pe zi
d. Diet / regim alimentar nu urmeaz o diet sau un regim alimentar
e. Alergii cunoscute nu se tie

3.Probleme de sntate:
f. Antecedente medicale personale:
-meningoencefalita,

g. Antecedente heredocolaterale:neag

h. Motivele internrii actuale:

-alterarea schimbului respirator manifestat prin dispnee, cianoz, anxietate,
hipoxemie


Istoricul strii actuale:
pg. 27

Bolnavul aprezentat n urm cu 4 zile dispnee, cianoz, iar de cteva ore
anxietate i hipoxemie.
4.Examenul clinic general:

a. Tegumente i mucoase :cianoza extremitilor
b. Greutate:80
c. nlime :1,78
d. esut celular subcutanat normal reprezentat
e. Sistem ganglionar i limfatic normal reprezentat
f. Aparat loco-motor-aparent integru
g. Aparat respirator torace normal conformat
h. Aparat cardio-vascular-TA=90/55mmHg, puls =68/min
i. Aparat digestiv- abdomen suplu nedureros la palpare, tranzit fiziologic
j. Aparat uro-genital-loj renale libere, nedureroase
k. Sistem nervos i organe de sim-rspunsul stimului este prezent, cooperant.

5. Investigaii:
a. Examenul sngelui

Glicemie 125mg%
Uree 57mg/dl
Creatinin 0,96mg/dl
Na 141mmol/l
K 5,40mmol/l
TGO 27U/L
TGP 27U/L
GGT 11U/L
Bilirubina 1,5mg/dl
Proteine totale 66g/dl
Colesterol 178mg/dl
LDL 114mg/dl
HDL 45,3mg/dl
Trigliceride 93mg/dl

b. Examenul urinei
-densitate: 1015, rare leucocite, hematii absente, rar flor microbian,
numeroase epitelii, cilindri leucocitari abseni.

c. Alte examene de specialitate
pg. 28
Rg toracica- infiltrate pulmonare bilaterale
Ecg- fara modificari
Ecografie ficat, splina normal,rinichi normal

6.Tratamente:
-cefort 3 gr/zi
- hemisuccinat de hidrocortizon 200mg/zi
-oxigenoterapie

7.Epicriz i recomandri la externare:

Bolnavul n vrst de 58 de ani cu meningoencefalita, se interneaz de
urgen pentru dispnee cu ortopnee ,hipoxemie, cianoz. Diagnosticat cu
detres repsiratorie pulmonar acut, evoluie favorabil sub tratament cu
oxigenoterapie, cefort 3gr/zi HHCsi teofilin.

Se externeaz ameliorat cu recomandrile:
-repaus la pat
-tratament conform Rp
-evitareaexpunerilor la toxice


B.Nevoi fundamentale dup V. Henderson

Nevoile
fundamentale
Manifestri de
independen
Manifestri de
dependen
Sursa de
dificultate
1.A respira i a avea
o bun circulaie.
Ortopnee poziie
forat, cu braele
atrnate pe lng corp,
bolnavul stnd eznd
poziie n care poate
respira
-Apnee:oprirea
respiraiei
-Bradipnee: reducerea
frecvenei respiratorii
-Tahipnee:creterea
frecvenei respiratorii
De ordin
fizic/psihologic,
anxietate,stresul,
lipsa
cunoasterii,obic
eiuri
daunatoare,supr
aincarcarea
inimii.
2.A bea i a mnca.
Anorexie,disfagie,gret
uri,
varsaturi,deshidratare,
Alterarea
mucoasei
digestive,
pg. 29
crestere sau slabirea in
greutate,
apatie,diminuarea
energiei, edeme.
anxietate,stres,
foame,
insalubritate,
lipsa
cunostintelor.
3.A elimina.
Poliurie, oligurie,
,hematurie,nicturie,inc
ontinenta de urina si
materii fecale,dureri
lombare, sete
intensa,varsaturi,meno
ragie
Lipsa de control
a
sfincterelor,acci
dente cerebro-
vasculare,tumori
,stres,situatii de
criza.
4.A se mica i a
pstra o bun
postur.
Paralizii,hipertrofie,atr
ofie,escara de
decubit,anchiloza,pare
ze
Dezechilibre
endocrine,reactii
medicamentoase
,senilitate,lipsa
cunoasterii.
5.A dormi, a se
odihni.
Cosmaruri,somnambu
lism,apatie,pavor
nocturn,confuzie,letar
gie.
Suferinta
fizica,durere,tul
burari
nervoase,anxieta
te,stres,pierdere/
separare.
6.A se mbrca i
dezbrca.
Dificultatea/incapacita
tea de a se
imbraca/sezbraca,dezi
nteresul fata de tinuta
sa,vesminte
inconfortabile
Incapacitatea
intriseca/extrins
eca,durere,slabir
e,tulburari de
gandire,esecuri
7.A menine
tegumente curate i
ngrijite.
Durere,limitarea
miscarilor,eritem,vezi
cule,pustule,descuama
tie.
Insuficienta
intrinseca/extrin
seca,anxietate,st
res,saracie,esec.

1. A pstra temp.
corpului n limite
normale.
Hiperpirexie,piele
rosie,umeda,piloerecti
e,sindrom febril,febra
continua.
Anxietate,emotii
puternica,climat
ul,locul de
munca,locuinta.
2. A evita pericolele.
Vulnerabilitatea fata
de pericole,afectarea
fizica si
psihica,durerea,stare
depresiva,frica,pierder
ea stimei de sine.
Surmenaj,dezec
hilibrul:
metabolic si
electrolitic,polua
re,saracie.
3. A comunica.
Comunicare
ineficienta la nivelul
Surmenaj,deficit
senzorial,AVC,d
pg. 30
senzo-
motor/intelectual/afect
iv,confuzie,
singuratate.
urere,droguri,alc
oolism,stare de
criza,conflicte.
4. A se realiza.


5. A se recrea.
Inactivitatea,plictiseal
a,tristetea,stres,tulbura
ri de memorie.
Handicapuri,cos
trangeri
fizice,neadaptar
ea la rolul de
bolnav si la
boala.
6. A nva.
Boala,importanta
respectarii
tratamentului,perioada
de
convalescenta,tulburar
i de memorie.
Lezarea
integritatii
fizice,tulburari
de gandire si
memorie,stresul,
educatia,cultura.
7. A-i practica religia.
Senzatia de pierdere a
libertatii de
actiune,supunere la un
regim,sentiment de
inutilitate,
Lezarea
fizica,sezechilib
re,durere,surmen
aj,tulburari de
gandire,stres.



C.Plan de ingrijire a bolnavului cu Sindrom de Detresa
Respiratorie Acuta



DATA Probleme i
manifestri de
dependent
Obiectivele de
ngrijire
Intervenii i
investigaii
Evaluarea
ngrijirilor
28.05.201
4
-Alterarea
respiraieidator
it
obstruciilor
cilor
respiratorii
manifestat
prindispnee,ci
anoz,
-Asigurararea
confortului,
-Psihoteapie,
-Reducerea
dispneei
Permeabilizarea
cailor
respiratorii:
se aeaz
pacientul n
poziia
semieznd,se
pregatete de
investigaii
-Saturaia
oxigenului
89%;
-Pacient
mai linitit,
-Intoleran
la efort.
T=39C
T.A=190/1
pg. 31
intoleranta la
efort,anxietate

Lipsa
cunoasterii,

Stare generala
alterata,

hipoxemie,so
mn alterat.

(EKG,radiografi
e
toracic,monitor
izarea funciilor
vitale) iar la
indicaia
medicului se
administreaz :
Oxigenoterapie,
Cefort 3gr/zi
,hidratare
corespunzatoare
,
Bilantul
hidric,suport
ventilator(CPAP
,BIPAP),
presiune
pozitiva.
15mmHg
P=110p/mi
n
R=60R/min
-respiraia
nc este
dificil.
30.05.201
4
-Alterarea
respiratiei
-Intolerana la
efort,

dispnee,

hipoxemie,lips
a
cunoasterii,so
mn alterat
Asigurarea
confortului,psi
hoterapie,
reducerea
dispneei
repaus la pat-
poziie
corespunztoare
- determinarea
TA-pregatirea
n
Vederea
asigurrii
tehnicilor
de ngrijire
(EKG,radiografi
e
toracica,monitor
izarea )
recoltarea
analizelor-
evaluarea
funciilor vitale
-supravegherea
strii
decontien
combaterea
strii
Saturatia
oxigenului
92%,
pacient mai
linistit,intol
eranta la
efort
-
T.A=180/1
00mmHg
R=55r/min
pg. 32
de anxietate se
administreaza :
Oxigenoterapie,
Tiotropium
Bromid,Teofilin
a ,Cefort
3gr/zi,hidratare
corespunzatoare
,

2.06.2014 Alterarea
respiratiei,into
leranta la
efort,anxietate,
hipoxemie,so
mn alterat
-Psihoterapia
-linistirea
bolnavului

repaus la pat-
poziie
corespunztoare
- determinarea
TA-pregatirea
n
Vederea
asigurrii
tehnicilor
de ngrijire
recoltarea
analizelor-
evaluarea
funciilor vitale
-supravegherea
strii
decontien
combaterea
strii
de anxietate ,se
administreaza :
Oxigenoterapie,
Tiotropium
Bromid,Teofilin
a
Nasonex, Cefort
3gr/zi ,hidratare
corespunzatoare
,alimentatia prin
perfuzii:
Dipeptiven
-Clexane
Saturatia
oxigenului
95%,
pacient mai
linistit
intoleranta
la efort.
T.A=170/1
00mmHg
R=50r/min
pg. 33

4.06.2014 Intoleranta la
efort,anxietate,
somn alterat.
-Psihoterapia,
-linistirea
pacientului
Educatie
repaus la pat-
poziie
corespunztoare
- determinarea
TA-pregatirea
n
Vederea
asigurrii
tehnicilor
de ngrijire,eval
uarea functiilor
vitale,combatere
a starii de
anxietate,se
administreaza :
Oxigenoterapie,
Tiotropium
Bromid,Teofilin
Cefort
3gr/zi,hidratare
corespunzatoare
Saturatia
oxigenului
98%,pacien
tul este
linistit,intol
eranta la
efort
T.A=165/9
0mmHg
R=40r/min















pg. 34

Oviectivul 5
Educaia sanitar la un pacient cu SDRA


Educaia sanitar a bolnavului cu SDRA este un proces continuu
individualizat fiecrui pacient, prezentndu-i-se la timpul potrivit i pe
nelesul lui prognosticul pe termen scurt i intenia noastr de a modifica
factorii de risc i stil de via. Este esenial s ne dm seama c educarea
pacientului va duce la o aderare mai bun a acestuia la tratament i a
prognosticului de reducere a factorilor de risc. Sugestiile despre efort fizic,
reducerea fumatului, alimentaia sntoas, vor avea asupra pacientului
efecte benefice.

Un bolnav informat va ntelege mai bine deciziile terapeutice i i va
exprima preferinele care sunt o component important n decizia
terapeutic.

Principii de educare a bolnavului cu SDRA:

trebuie s determine gradul de ntelegere a bolnavului;
s cerem bolnavului s ne spun ce informaii dorete despre boala sa;
s utilizm evidente epidemiologice i clinice,iar deciziile terapeutice
s fie luate pe evidente tiinifice;
folosirea personalului adecvat pentru educarea bolnavului, deoarece
medicul nu are timp s fac acest lucru. Este bine s formm
educatori de sntate specializai ca cei n boli cardiovasculare i
diabet zaharat;
pregtirea de material informaional: cri, brouri, nregistrri
audio i video, programe de computer care prezint:
recomandri dietetice;
informaii despre activitatea fizic;
discuii despre manevrele de resuscitare cardio-respiratorii.

dezvoltarea unui plan cu fiecare pacient privind purtarea de discuii
din timp n timp, ncercnd s depim barielele de limbaj, folosind factori
clinici relevant i suportul social;
cuprinderea n programul educaional a membrilor din familia
bolnavului. Multe modificri de dieta ale bolnavului trebuie explicate
pg. 35
persoanei care pregatete n mod nemijlocit masa.
Eforturile de a ncuraja s renune la fumat, scdere n greutate, creterea
activitii fizice trebuie fcut i de ali membrii ai familiei care pot ntrii
mesajul i benefecia de participarea la acest program.
la intervale regulate bolnavului trebuie reamintite aceste msuri i
bolnavul trebuie s fie mereu felicitat de progresele fcute.


Informaii pentru pacieni:

Informaiile pot fi din urmatoarele categorii:

elemente de fiziologie i fiziopatologie;
factorii de risc-trebuie s se explice bolnavului care sunt factorii de
risc tiui i ntlnii frecvent;
complicaiile;
prognosticul-muli bolnavi sunt interesai asupra prognosticului;
pe termen scurt deoarece ei cred cel mai adesea c prognosticul lor pe
termen scurt este mai ru dect cel real;
tratament.

Trebuie purtate discuii explicite cu toi bolnavii despre limitarea
activitii fizice. Bolnavul s fie asigurat despre capacitatea de a continua
activittile normale, incluznd i relaiile sexuale.

n anumite circumstane special cei care desfoar la serviciu activitai
obositoare sau cu risc crescut trebuie sftuii aparte.

Reducerea factorilor de risc este foarte important i trebuie s i se explice
pacientului ce nseamn acest lucru pentru boala sa.

Fiecare bolnav trebuie nvat la ce simptome s contacteze serviciul
medical i s activeze prompt sistemul medical de urgena.

Discuiile cu bolnavul i familia acestuia trebuie s arate importana
acionrii prompte la orice simptom. Membrii familiei trebuie obinuii cu
msurile de resuscitare cardio-respiratorie.




pg. 36
III
Bibliografie

Manual medical pag. 326-328
Afeciunile aparatului respirator i cardiovascular, EdituraDidactica i
Pedagogic, Bucureti 1990 pag. 101-104
Terapeutica medical, EdituraPolirom, anul 2000 pag. 168-200
Patologiemedical.Pneumologie, volumul 1, EdituraInstitutul European
pag 225-226
Medicin intern vol.II. Manual pentru nvmntul medical superior
Bolile aparatului respirator M. Cristea, Al. Scurei
Compendiu de anatomie i fiziologie Gh. Mogo, Al. Ianculescu
Ghid de nursing Lucreia Titirc
Urgene medicale Ioan Adrian Riva
- medicamente.romedic.ro
-www.scribd.com
-www.wikipedia.ro
-www.medplace.info
-www.books.google.ro
-www.ebook.browsee.net













pg. 37
IV
Anexe


pg. 38