Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plamanii sunt principalele organe ale respiratiei. Sunt organe perechi, situate in cavitatea
toracica, deasupra diafragmei, inveliti de pleura.
Pleura prezinta o foita parietala, care adera la peretii toracelui, si o foita viscerala, care adera la
plaman. Ele delimiteaza o cavitate pleurala, in care se gaseste lichid pleural secretat de celulele
epiteliului pleural. Acest lichid are rol in mecanica respiratiei.
Au forma unei jumatati de con. Culoarea lor variaza cu varsta: la fat: rosu-brun; la copil; gri-
rozie; la adult: cenusiu mai mult sau mai putin inchis.
Greutatea plamanilor este de 700 g pentru plamanul drept, 600 g pentru plamanul stang,
consistenta plamanilor este elastica, buretoasa.
Fata externa a plamanilor este convexa si vine in raport cu coastele. Pe aceasta fata se gasesc
santuri adanci, numite scizuri, care impart plamanii in lobi.
Plamanul stang are 2 lobi (superior si inferior). Plamanul drept are 3 lobi (superior, mijlociu,
inferior). Fata interna este plana si vine in raport cu organele din mediastin. Pe aceasta fata, mai
aproape de marginea posterioara a plamanilor, se afla hilul pulmonului pe unde intra sau ies din
plaman vasele, nervii si bronhia principala. Baza plamanilor este concava si vine in raport cu
diafragma.
Varful plamanului depaseste in sus prima coasta si vine in raport cu organele de la baza
gatului. Marginea anterioara, ascutita este situata inapoia sternului, iar cea posterioara, rotunjita
vine in raport cu coloana vertebrala si extremitatea posterioara a coastelor.
Plamanul este alcatuit din doua formatiuni anatomice distincte: arborele bronsic si alveolele
pulmonare.
Arborele bronsic reprezinta totalitatea bronhiilor intrapulmonare, care rezulta din ramificarea
bronhiilor principale.
Bronhiile principale se ramifica in: bronhiile lobare, care se distribuie la lobii pulmonari;
bronhiile segmentare, care se distribuie la segmentele pulmonare; bronhiolele lobulare, care
deservesc lobulii pulmonari; bronhiolele terminale; bronhiolele respiratorii; ductele alveolare
terminate cu alveole.
Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele, formeaza acinii pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului.
Alveolele pulmonare au forma unor saculeti cu pereti subtiri, adaptati schimburilor gazoase.
Epiteliul alveolar are dubla functie, fagocitara si respiratorie.
Suprafata totala a acestuia este de 80-120 m2. In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de
capilare. Peretii capilarelor impreuna cu peretii alveolelor formeaza membrana alveolo-capilara.
La acet nivel au loc schimburile de gaze.
Vascularizatia nutritiva este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei toracale, care
aduc la plaman sange cu oxigen. Arterele bronsice intra in plaman prin hil si insotesc
arborele bronsic, ajungand numai pana la nivelul bronhiolelor respiratorii, unde se
termina in reteaua capilara, de la care pornesc venele bronsice ce duc sangele cu CO2 in
sistemul azygos, acesta terminandu-se in vena cava superioara. Vascularizatia nutritiva a
plamanului face din marea circulatie.
Vascularizatia functionala apartine micii circulatii. Ea incepe prin trunchiul pulmonar
care isi are originea in ventriculul drept. Trunchiul pulmonar aduce la plaman sange
incarcat cu CO2. Dupa un scurt traiect se imparte in artera pulmonara dreapta si stanga,
patrunzand fiecare in plamanul respectiv, prin hil. In plaman, arterele pulmonare se divid
in ramuri ce insotesc ramificatiile arborelui bronsic pana in jurul alveolelor, unde
formeaza reteaua capilara perialveolara. La acest nivel, sangele cedeaza CO2 si primeste
O2. De la reteaua capilara pornesc venele pulmonare (cate doua pentru fiecare plaman).
Ele ies din plaman prin hil si se duc spre atriul stang.
In cavitatea pleurala exista o usoara presiune negativa care obliga cele doua foite sa stea lipite
una de cealalta. Cele doua foite ale pleurei se continua una cu cealalta la nivelul hilului.
Adevarata respiratie, in sensul strict al cuvantului este cea tisulara, in timp ce primele doua
etape asigura doar primenirea gazelor respiratorii din mediul intern.
La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar in sange, iar CO2 in sens
invers. Organele respiratiei externe sunt plamanii si cutia toracica (organe pasive) si muschii
respiratori (organe active). Miscarile respiratorii au loc ca urmare a intrarii si iesirii ritmice din
activitate a muschilor respiratori. Aceste miscari se desfasoara in doua faze: inspiratie si
expiratie.
Inspiratia este un proces activ prin care aerul atmosferic patrunde in plamani. Principalul
muschi inspirator este diafragmul. Prin contractie, diafragmul coboara se aplatizeaza si mareste
astfel diametrul vertical al cutiei toracice. In afara de diafragm, inspiratia este produsa si de
muschii intercostali externi.
Expiratia reprezinta actul prin care aerul paraseste plamanii. Singurii muschi ce intervin in
expiratie sunt intercostali interni. Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se succed ritmic, fara
pauza cu o frecventa de repaus de 14-16 cicluri/minut la barbat si 18 respiratii/minut la femeie.
Exista centri respiratori primari, situati in bulb si centrii respiratori accesori localizati la nivelul
puntii, reprezentati prin centrul apneustic din 2/3 posterioare si centrul pneumotoxic din 1/3
anterioara.
Activitatea centrilor nervosi bulbo-pontini este modificata atat in intensitate cat si in frecventa,
sub influente nervoase si umorale.
Influentele nervoase directe corticale permit controlul voluntar in anumite limite a miscarilor
ventilatorii. Ele explica modificarile respiratiei in stari emotionale precum si reflexele
conditionate respiratorii. Centrii hipotalamici modifica frecventa respiratiei in functie de
temperatura mediului ambiant.
Rolul CO2 esential si de aceea aceasta substanta a fost denumita hormon respirator. El
actioneaza direct asupra centrilor. Cresterea PCO2 in sangele arterial numai cu 0,6 mm HgC de
la 40 la 40,5) este urmata de dublarea debitului ventilator pulmonar (de la 8 la 16 l/minut).
Scaderea PCO2 determina rarirea respiratiei si chiar oprirea ei (apnee).
Rolul O2 este de asemenea important. Cresterea PO2 din sangele arterial excita
chemoreceptorii zonelor reflexogene producand hiperventilatia. Scaderea PO2 actioneaza direct
asupra centrilor, dar efectele sale chemoreflexe sunt mai importante.
Formele de transport ale O2 sunt: dizolvat fizic in plasma (0,3 O2%) si bogat chimic sub
forma de oxihemoglobina (HbO2) in proportie de 20O2% sange. Transportul CO2, se face de la
tesuturi la plamani. Dioxidul de carbom difuzeaza din tesuturi unde PCO2 este de 46 mm Hg
spre sangele arterial unde PCO2 este 40.
CAPITOLUL II
2.1.Definitie:
2.2. Etiologie:
2.3. Clasificare:
Hemoptizie minora
Hemoptizie mijlocie
Hemoptizie severa si masiva
Hemoptiziile minore: se caracterizeaza prin elminiarea de sputa striata cu sange sau franc
sanguinolenta, vascos aderenta de vas (suspiciune de tuberculoza).
Hemoptiziile mijlocii: pacientul elimina in timpul crizei de tuse intre 100- 300 ml sange aerat,
spumos, avand o culoare de rosu viu
Hemoptizia severa si masiva cantitatea de sange eliminat poate fi 500-1000ml, iar debutul este
brutal, brusc, dramatic.
2.4.Simptomatologie:
Eliminarea sangelui este brutala, de obicei precedata de prodroame:
Senzaţie de gâdilare a laringelui.
Căldură retrosternală.
Gust de sânge în gură.
Tuse iritativă care expulzează sângele.
Aspect roşu-aprins, aerat, spumos al sângelui expectorat.
Sângele este amestecat cu un conţinut mucos sau mucopurulent.
Hemoptiziile mari şi mijlocii determină paloare, anxietate, transpiraţii, tahipnee,
tahicardie, scăderea tensiunii arteriale.
Hemoptiziile minore se caracterizeaza prin elminiarea de sputa striata cu sange sau franc
sanguinolenta, vascos aderenta de vas (suspiciune de tuberculoza).
In hemoptiziile mijlocii pacientul elimina in timpul crizei de tuse intre 100-300 ml sange aerat,
spumos, avand o culoare de rosu viu.
In cazul hemoragiilor masive cantitatea de sange eliminat poate fi 500-1000 ml, iar debutul
este brutal, brusc, dramatic.
Pacientul poate repeta hemoptizia in cursul aceleasi zile sau prezinta urmatoarele semne si
simptome:
Paloarea mucoaselor si tegumentelor, extremitati reci cu transpiratii
Puls tahicardic neregulat, hipotensiune arteriala, dispnee
Stare lipotimica, oboseala accentuata
Hemoptizia severa si masiva din anumite afectiuni ca: tuberculoza pulmonara sau dilatatia
bronsica are caracter fulgerator, fara prodroame cu eliminare de sange in cantitate mare,
pacientul decedand prin asfixie sau colaps.
2.5.Diagnostic:
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza semnelor si simptomelor pe care le prezinta pacientul.
Diagnosticul diferenţial se face cu: hematemeza, epistaxisul şi hemoragia de origine
faringiană, dentară (gingivoragii).
Spre deosebire de hemoptizie, hematemeza este precedată şi însoţită de greţuri şi vărsături, sur-
venind la bolnavi cu antecedente gastrice.
Sângele din hematemeză este negru, macerat, amestecat cu resturi alimentare, iar hemoragia se
opreşte de obicei brusc.
Hemoragiile rinofaringiene şi epistaxisul sunt diagnosticate prin examen local.
La examenul cavitatii bucale in cazul stomatoragiilor se pot constata leziuni bucale ulcerate,
afte, iar sangele amestecat cu saliva este putin aerat si se elimina fara tuse.
Hemoragiile faringiene sunt cauzate de leziuni faringiene sau dilatatii varicoase sangerande la
baza limbii si epiglotei
2.7.Tratament:
Orice hemoptizie este o urgenţă, chiar în cantitate redusă, deoarece în orice moment evoluţia
poate lua aspect grav şi foarte grav.
Repaus absolut, în poziţie semişezândă, în cameră bine aerisită.
Repaus vocal absolut, va vorbi în şoaptă, doaril priit Simpla mişcare a buzelor sau prin
semne! I făcute cu gesturi minime.
Se recomandă respiraţia pe nas, lentă şi profundă.
Se dă bolnavului să bea lichide reci în cantităţi mici şi repetate.
Se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea stemală sau asupra zonei presupus sângerândă, ca
şi pe Izona genitală (testicule sau vulvă - reflex vasoconstrictor).
Bolnavul va fi cât mai puţin posibil perturbat den cei din jur,. cu .examinări minime
(puls, T.A.temperatura.
In hemoptiziile abundente (stenoza mitrală) , se poate face ligatura celor. 4 membre
(alternativ) pentru a diminua întoarcerea venoasă (20-30 minute). Se poate face de mai
multe ori în cursul zilei. Dezlegarea; se va face progresiv, lent şi alternativi pentru a nu
mări brusc întoarcerea venoasă a sângelui la inimă.
Se combate tuşea cu codenal (2-3 tablete o dată). dionină sau camotusin - (10-12 picături,
se pot administra la 2 ore interval).
Se va evita administrarea preparatelor morfînice care au riscul parezei bronhiilor şi
retenţiei sângelui în arborele bronşic.
Se dau soluţii hipertonice i.v. (NaCl 10%, 10-20 ml) şi soluţie de glucoză 40%, 40-50 ml
sau în lipsă, o lingura de sare la un pahar cu apă, peroral;
Se administreaza medicaţie hemostatică: clorură de calciu soluţia I 10% i.v. lent 10-30
ml; vitamina C (0,5-1g injecţii i.m. sau iv.), clauden, coagulen, venostat, adrenostazin 1-
2-4 fiole/zi, novocaină 1%, 5-1 10 ml i.v. foarte lent (după testarea sensibilităţii ),
vasopresină 20 U.L în 200 ml soluţie glucozată 5% injectată i. v. lent (timp de 20 de
minute) sub controlul continuu al T.A., extract de hipofiză posterioară i.m. sau i.v. 1 fiolă
(este indicat în forme grave rebele la alte tratament).
Se fac ransfuzii mici de sânge proaspăt, în funcţie de posibilităţile primului eşalon
medical.
In cazuri excepţionale se încearcă crearea unui emfizem subcutanat pe faţa anterioară a
hemitoracelui afectat, prin introducerea a 400-600 ml aer său oxigen cu o seringă de 20
ml.
Schimbarea bolnavului, igiena corporală se vor face reducând la minimum mobilizarea
bolnavului..
Alte metode de oprire a hemoragiei care se pot încerca, pe rând, în spital când măsurile
de mai sus nu dau rezultate:
-pneumoperitoneu (sunt introduşi în cavitatea peritoneală 500-1 000 cm3 aer cu ajutorul
aparatului de pneumotorax);
-pneumotorax artificial hemostatic (de partea plămânului afectat, 500-700 km 3 de aer cu
aparatul de pneumotorax);
- în hemoptiziile persistente din stenoza mitrală: sângerare, 400-500 ml.
Tratamentul chirurgical este indicat uneori de urgenţă: traumatisme toraco-pulmonare,
eroziuni arteriale, varice bronşice, tuberculoză pulmonară, chist hidatic, cancer bronşic.
CAPITOLUL III
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU HEMOPTIZIE
I. CULEGEREA DE DATE
Este prima etapa a procesului de ingrijire si consta in colectarea, validarea si organizarea datelor.
Colectarea datelor incepe cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe
toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate.
Are drept scop: stabilirea unui profil de sanatate al pacientului, profil care va sta la baza planului
de nursing individualizat.
Informatiile culese sunt:
Date obiective - observate de asistenta despre pacient
date subiective - expuse de pacient
date continand informatii trecute
date continand informatii actuale
date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau de mediul
inconjurator.
Metodele de culegere a datelor sunt:
Interviul
Observatia
Consultarea surselor secundare (familia si anturajul pacientului, membrii echipei de
sanatate, dosarul medical > actual-anterior).
Probleme de dependenta:
Cooperare ineficienta la nivel individual din cauza nervozitatii determinata de boala, de
schimbarea stilului de viata, anxietatii, insomniei, posibilelor interventii chirurgicale;
Intoleranta la activitate, la efort fizic;
Alterarea imaginii de sine;
Deficit de autoingrijire;
Alterarea nutritiei;
Perturbarea somnului;
Alterarea comunicarii;
Deficit de cunostinte in legatura cu boala si cauzele ei;
Cresterea riscului de complicati
Risc de alterare a starii generale pana la exitus.
V. EVALUAREA INGRIJIRILOR
Se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit, se inregistreaza observatia daca a fost atins
scopul, in ce masura, de cate ori/zi si durata, la nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire, se
reface palnul de ingrijire reforlmuland obiectivele si interventiile si se continua evaluarea in
functie de toate problemele particulare si conform prescriptiilor medicale, se mentioneaza gradul
de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei medicale
CAZUL NR 1
Nume: D
Prenume: V
Ocupatie: instalator
Tegumente: palide
Sistem cardio – vascular: regiune precardiala de aspect normal, aria matitatii cardiace in limite
normale, soc apexian in spatial V intercostal stang, A.V = 108 bat/ min, T.A.=95/65 mmHg
Aparat digestiv: cavitatea bucala de aspect normal, faringe si amigdale de aspect normal,
abdomen normal, conformat, suplu,nedureros la palpare, T.I. normal.
Aparat uro – genital: mictiuni fiziologice, organe genitale externe de aspect normal.
II APRECIEREA
In urma examenului clinic obiectiv efectuat de medic, pe baza datelor culese de la apartinatori
s-au stabilit urmatoarele:
Manifestari subiective – caldura retrosternala, tuse iritativa, gust de sange in gura, anxietate,
transpiratii, inapetenta.
Din anamorfoza, istoricul bolii si examenul clinic s-a precizat diagnosticul de hemoptizie medie.
IV EVALUARE
Din analiza datelor culese si obtinute sa stabilit ca din punct de vedere al dependentei
pacientului este vorba de un pacient ce prezinta hemoptizie si care necesita ingrijiri privind
combaterea semnelor si simptomelor care le prezinta, asigurarea conditiilor igenico – sanitare si
de mediul fizic si uman care sa ii permita refacerea fizica si psihica, asigurarea administrari
medicatiei prescrisa de medic, educatia sanitara privind modul de comportare in spital si apoi
dupa externare.
Plan nursing
CAZUL NR 2
Nume: C
Prenume: D
Ocupatie: profesor
Examen clinic: pacient febril ce expectoreaza sange provenit din caile respiratorii cand tuseste.
Tegumente: palide
Sistem cardio – vascular: regiune precardiala de aspect normal, aria matitatii cardiace in limite
normale, soc apexian in spatial V intercostal stang, A.V = 108 bat/ min, T.A.=110/75 mmHg
Aparat digestiv: cavitatea bucala de aspect normal, faringe si amigdale de aspect normal,
abdomen normal, conformat, suplu,nedureros la palpare, T.I. normal.
Aparat uro – genital: mictiuni fiziologice, organe genitale externe de aspect normal.
II APRECIEREA
In urma examenului clinic obiectiv efectuat de medic, pe baza datelor culese de la apartinatori
s-au stabilit urmatoarele:
Din anamorfoza, istoricul bolii si examenul clinic s-a precizat diagnosticul de hemoptizie.
IV EVALUARE
Din analiza datelor culese si obtinute sa stabilit ca din punct de vedere al dependentei
pacientului este vorba de un pacient ce prezinta hemoptizie si care necesita ingrijiri privind
combaterea semnelor si simptomelor care le prezinta, asigurarea conditiilor igenico – sanitare si
de mediul fizic si uman care sa ii permita refacerea fizica si psihica, asigurarea administrari
medicatiei prescrisa de medic, educatia sanitara privind modul de comportare in spital si apoi
dupa externare.
CAZUL NR 3
Nume: V
Prenume: R
Ocupatie: zugrav
Examen clinic: pacient subfebril ce expectoreaza sange provenit din caile respiratorii cand
tuseste.
Tegumente: palide
Sistem cardio – vascular: regiune precardiala de aspect normal, aria matitatii cardiace in limite
normale, soc apexian in spatial V intercostal stang, A.V = 98 bat/ min, T.A.=120/75 mmHg
Aparat digestiv: cavitatea bucala de aspect normal, faringe si amigdale de aspect normal,
abdomen normal, conformat, suplu,nedureros la palpare, T.I. normal.
Aparat uro – genital: mictiuni fiziologice, organe genitale externe de aspect normal.
II APRECIEREA
In urma examenului clinic obiectiv efectuat de medic, pe baza datelor culese de la apartinatori
s-au stabilit urmatoarele:
Din anamorfoza, istoricul bolii si examenul clinic s-a precizat diagnosticul de hemoptizie.
IV EVALUARE
Din analiza datelor culese si obtinute sa stabilit ca din punct de vedere al dependentei
pacientului este vorba de un pacient ce prezinta hemoptizie si care necesita ingrijiri privind
combaterea semnelor si simptomelor care le prezinta, asigurarea conditiilor igenico – sanitare si
de mediul fizic si uman care sa ii permita refacerea fizica si psihica, asigurarea administrari
medicatiei prescrisa de medic, educatia sanitara privind modul de comportare in spital si apoi
dupa externare.