CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE A PLAMANULUI SI FIZIOLOGIA

SISTEMULUI RESPIRATOR

1.1. ANATOMIA PLAMANULUI

Plamanii sunt principalele organe ale respiratiei. Sunt organe perechi, situate in cavitatea
toracica, deasupra diafragmei, inveliti de pleura.
Pleura prezinta o foita parietala, care adera la peretii toracelui, si o foita viscerala, care adera la
plaman. Ele delimiteaza o cavitate pleurala, in care se gaseste lichid pleural secretat de celulele
epiteliului pleural. Acest lichid are rol in mecanica respiratiei.
Au forma unei jumatati de con. Culoarea lor variaza cu varsta: la fat: rosu-brun; la copil; gri-
rozie; la adult: cenusiu mai mult sau mai putin inchis.
Greutatea plamanilor este de 700 g pentru plamanul drept, 600 g pentru plamanul stang,
consistenta plamanilor este elastica, buretoasa.
Fata externa a plamanilor este convexa si vine in raport cu coastele. Pe aceasta fata se gasesc
santuri adanci, numite scizuri, care impart plamanii in lobi.
Plamanul stang are 2 lobi (superior si inferior). Plamanul drept are 3 lobi (superior, mijlociu,
inferior). Fata interna este plana si vine in raport cu organele din mediastin. Pe aceasta fata, mai
aproape de marginea posterioara a plamanilor, se afla hilul pulmonului pe unde intra sau ies din
plaman vasele, nervii si bronhia principala. Baza plamanilor este concava si vine in raport cu
diafragma.
Varful plamanului depaseste in sus prima coasta si vine in raport cu organele de la baza
gatului. Marginea anterioara, ascutita este situata inapoia sternului, iar cea posterioara, rotunjita
vine in raport cu coloana vertebrala si extremitatea posterioara a coastelor.
Plamanul este alcatuit din doua formatiuni anatomice distincte: arborele bronsic si alveolele
pulmonare.
Arborele bronsic reprezinta totalitatea bronhiilor intrapulmonare, care rezulta din ramificarea
bronhiilor principale.
 Bronhiile principale se ramifica in: bronhiile lobare, care se distribuie la lobii pulmonari;
bronhiile segmentare, care se distribuie la segmentele pulmonare; bronhiolele lobulare, care
deservesc lobulii pulmonari; bronhiolele terminale; bronhiolele respiratorii; ductele alveolare
terminate cu alveole.
Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele, formeaza acinii pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului.
Alveolele pulmonare au forma unor saculeti cu pereti subtiri, adaptati schimburilor gazoase.
Epiteliul alveolar are dubla functie, fagocitara si respiratorie.
Suprafata totala a acestuia este de 80-120 m2. In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de
capilare. Peretii capilarelor impreuna cu peretii alveolelor formeaza membrana alveolo-capilara.
La acet nivel au loc schimburile de gaze.

Plamanii au o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala.

 Vascularizatia nutritiva este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei toracale, care
aduc la plaman sange cu oxigen. Arterele bronsice intra in plaman prin hil si insotesc
arborele bronsic, ajungand numai pana la nivelul bronhiolelor respiratorii, unde se
termina in reteaua capilara, de la care pornesc venele bronsice ce duc sangele cu CO2 in
sistemul azygos, acesta terminandu-se in vena cava superioara. Vascularizatia nutritiva a
plamanului face din marea circulatie.
 Vascularizatia functionala apartine micii circulatii. Ea incepe prin trunchiul pulmonar
care isi are originea in ventriculul drept. Trunchiul pulmonar aduce la plaman sange
incarcat cu CO2. Dupa un scurt traiect se imparte in artera pulmonara dreapta si stanga,
patrunzand fiecare in plamanul respectiv, prin hil. In plaman, arterele pulmonare se divid
in ramuri ce insotesc ramificatiile arborelui bronsic pana in jurul alveolelor, unde
formeaza reteaua capilara perialveolara. La acest nivel, sangele cedeaza CO2 si primeste
O2. De la reteaua capilara pornesc venele pulmonare (cate doua pentru fiecare plaman).
Ele ies din plaman prin hil si se duc spre atriul stang.

Limfa plamanului este colectata de ganglionii din hilul plamanului.

Inervatia plamanilor provine din plexul bronhopulmonar. Fibrele parasimpatice determina

bronhoconstrictie si secretia glandelor din mucoasa bronsica, iar cele simpatice, bronhodilatatie.
 Fiecare plaman este invelit de o seroasa numita pleura. Pleura reprezinta o foita parietala care
captuseste peretii toracelui si o foita viscerala, care acopera plamanul patrunzand si in scizuri.
Intre cele doua forte exista o cavitate virtuala, cavitatea pleurala, in care se afla o lama fina de
lichid pleural.

In cavitatea pleurala exista o usoara presiune negativa care obliga cele doua foite sa stea lipite
una de cealalta. Cele doua foite ale pleurei se continua una cu cealalta la nivelul hilului.

1.2. FIZIOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR

Respiratia reprezinta schimbul de O2 si CO2 dintre organism si mediu. Acest schimb se
desfasoara in trei etape:

 etapa pulmonara – respiratie externa

 etapa sangvina – transportul gazelor
 etapa tisulara – respiratie externa

Adevarata respiratie, in sensul strict al cuvantului este cea tisulara, in timp ce primele doua
etape asigura doar primenirea gazelor respiratorii din mediul intern.

Etapa pulmonara realizeaza primul moment al schimburilor gazoase.

La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar in sange, iar CO2 in sens
invers. Organele respiratiei externe sunt plamanii si cutia toracica (organe pasive) si muschii
respiratori (organe active). Miscarile respiratorii au loc ca urmare a intrarii si iesirii ritmice din
activitate a muschilor respiratori. Aceste miscari se desfasoara in doua faze: inspiratie si
expiratie.

Inspiratia este un proces activ prin care aerul atmosferic patrunde in plamani. Principalul
muschi inspirator este diafragmul. Prin contractie, diafragmul coboara se aplatizeaza si mareste
astfel diametrul vertical al cutiei toracice. In afara de diafragm, inspiratia este produsa si de
muschii intercostali externi.
 Expiratia reprezinta actul prin care aerul paraseste plamanii. Singurii muschi ce intervin in
expiratie sunt intercostali interni. Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se succed ritmic, fara
pauza cu o frecventa de repaus de 14-16 cicluri/minut la barbat si 18 respiratii/minut la femeie. 

Reglarea neuroumorala a respiratiei pulmonare reprezinta in mod curent reglarea miscarilor

ventilatorii si a debitului ventilator. Debitul ventilator variaza prin variatia frecventei si a
amplitudinii miscarilor respiratorii.

Reglarea nervoasa a ventilatiei se realizeaza prin interventia centrilor respiratori. Acestia

asigura o reglare automata a respiratiei.

Exista centri respiratori primari, situati in bulb si centrii respiratori accesori localizati la nivelul
puntii, reprezentati prin centrul apneustic din 2/3 posterioare si centrul pneumotoxic din 1/3
anterioara.

Activitatea centrilor nervosi bulbo-pontini este modificata atat in intensitate cat si in frecventa,
sub influente nervoase si umorale.

Influentele nervoase pot fi de doua feluri:

 directe, de la centrii nervosi encefalici sau de la alti centri vecini;

 reflexe, de la receptorii raspanditi in tot organismul.

Influentele nervoase directe corticale permit controlul voluntar in anumite limite a miscarilor
ventilatorii. Ele explica modificarile respiratiei in stari emotionale precum si reflexele
conditionate respiratorii. Centrii hipotalamici modifica frecventa respiratiei in functie de
temperatura mediului ambiant.

Influentele reflexe pot proveni de la totalitatea intero-, extero- si proprioceptorilor din

organism. Principalele reflexe respiratorii sunt initiate la nivelul interoceptorilor aparatului
respirator si cardiovascular.
 Reglarea umorala a respiratiei se datoreaza influentelor exercitate asupra centrilor respiratori
de catre o serie de substante. Rolul cel mai important in reglarea umorala a respiratiei il joaca
gazele respiratorii CO2 si O2.

Rolul CO2 esential si de aceea aceasta substanta a fost denumita hormon respirator. El
actioneaza direct asupra centrilor. Cresterea PCO2 in sangele arterial numai cu 0,6 mm HgC de
la 40 la 40,5) este urmata de dublarea debitului ventilator pulmonar (de la 8 la 16 l/minut).
Scaderea PCO2 determina rarirea respiratiei si chiar oprirea ei (apnee).

Rolul O2 este de asemenea important. Cresterea PO2 din sangele arterial excita
chemoreceptorii zonelor reflexogene producand hiperventilatia. Scaderea PO2 actioneaza direct
asupra centrilor, dar efectele sale chemoreflexe sunt mai importante.

Transportul O2 se face de la plamani la tesuturi in plamani O2 difuzeaza din aerul alveolar

unde presiunea sa partiala este 100 mm Hg, in sangele venos unde PO2 este de 40 mm Hg.

Formele de transport ale O2 sunt: dizolvat fizic in plasma (0,3 O2%) si bogat chimic sub
forma de oxihemoglobina (HbO2) in proportie de 20O2% sange. Transportul CO2, se face de la
tesuturi la plamani. Dioxidul de carbom difuzeaza din tesuturi unde PCO2 este de 46 mm Hg
spre sangele arterial unde PCO2 este 40.
 CAPITOLUL II

2.1.Definitie:

Hemoptizia se defineste ca fiind expectoratia cu sange si este un semn nespecific asociat cu

numeroase afectiuni pulmonare care poate sa cuprinda infectia (ca de exemplu: bronsita acuta,
abcesul pulmonar, tuberculoza, aspergiloza, pneumonia, bronsiectazia).
De asemenea se asociaza cu neoplasme, afectiuni cardiovasculare (stenoza mitrala, embolia
pulmonara, malformatii vasculare pulmonare), trauma unor boli autoimune (cum ar fi
granulomatoza Wegener, sindromul Goodpasture, lupus eritematos sistemic) precum si unele
medicamente si toxine (de exemplu: cocaine, anticoagulante, agentii trombolitici,
penicilinaminele, solventii).

2.2. Etiologie:

Deseori, etiologia specifica a hemoptiziei nu este determinata.

Cauzele sunt multiple si anume:

 Tuberculoza pulmonară.
 Bronşiectazia sau chiar bronşita cronică.
 Cancerul bronhopulmonar.
 Stenoza mitrală şi staza pulmonară din insuficienţa cardiacă.
 Anevrismul aortic (prin erodarea unei bronhii).
 Traumatisme toracice şi pulmonare (fracturi de coaste, rupturi ale pleurei si parenchimului
pulmonar prin glont si arma alba).
 Crestera presiunii sanguine intr-o afectiune cardiaca
 Existenta unui factor mecanic care comprima un vas rezultand staza sanguina ce determina
cresterea presiunii sangelui cu ruperea vasului, ca in cazul unei tumori expansive, boli
parazitare, ex: chist hidatic rupt
 Prezenta unui corp strain in bronhii sau trahee
  Afectiuni cardio-vasculare ca stenoza mitrala, anevrismul aortic, flebitele
 Boli infecto-contagioase cum ar fi febra tifoida, varicela, tifosul exantematic
 Intoxicatii acute cu fosfor sau arsenic
In tuberculoza pulmonara, hemoptizia poate aparea: la un bolnav care se ignoreaza, in acest caz
se numeste hemoragia de alarma; la un bolnav cunoscut, in timpul unui puseu evolutiv; la un
bolnav stabilizat cu tuberculoza fibroasa sau in unele forme de tuberculoza cavitara, cu caracter
fulgerator.
In cancerul bronsic, hemoptizia este mai putin abundenta, dar frecventa. In dilatatia bronhiilor
si in chisturile aeriene apar spute hemoptoice. In infarctul pulmonar se intalnesc spute
hemoptoice, vascoase, aderente, inchise la culoare.

2.3. Clasificare:
 Hemoptizie minora
 Hemoptizie mijlocie
 Hemoptizie severa si masiva
Hemoptiziile minore: se caracterizeaza prin elminiarea de sputa striata cu sange sau franc
sanguinolenta, vascos aderenta de vas (suspiciune de tuberculoza).
Hemoptiziile mijlocii: pacientul elimina in timpul crizei de tuse intre 100- 300 ml sange aerat,
spumos, avand o culoare de rosu viu
Hemoptizia severa si masiva cantitatea de sange eliminat poate fi 500-1000ml, iar debutul este
brutal, brusc, dramatic.

2.4.Simptomatologie:
Eliminarea sangelui este brutala, de obicei precedata de prodroame:
 Senzaţie de gâdilare a laringelui.
 Căldură retrosternală.
 Gust de sânge în gură.
 Tuse iritativă care expulzează sângele.
 Aspect roşu-aprins, aerat, spumos al sângelui expectorat.
  Sângele este amestecat cu un conţinut mucos sau mucopurulent.
 Hemoptiziile mari şi mijlocii determină paloare, anxietate, transpiraţii, tahipnee,
tahicardie, scăderea tensiunii arteriale.
Hemoptiziile minore se caracterizeaza prin elminiarea de sputa striata cu sange sau franc
sanguinolenta, vascos aderenta de vas (suspiciune de tuberculoza).
In hemoptiziile mijlocii pacientul elimina in timpul crizei de tuse intre 100-300 ml sange aerat,
spumos, avand o culoare de rosu viu.
In cazul hemoragiilor masive cantitatea de sange eliminat poate fi 500-1000 ml, iar debutul
este brutal, brusc, dramatic.
Pacientul poate repeta hemoptizia in cursul aceleasi zile sau prezinta urmatoarele semne si
simptome:
 Paloarea mucoaselor si tegumentelor, extremitati reci cu transpiratii
 Puls tahicardic neregulat, hipotensiune arteriala, dispnee
 Stare lipotimica, oboseala accentuata
Hemoptizia severa si masiva din anumite afectiuni ca: tuberculoza pulmonara sau dilatatia
bronsica are caracter fulgerator, fara prodroame cu eliminare de sange in cantitate mare,
pacientul decedand prin asfixie sau colaps.

2.5.Diagnostic:
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza semnelor si simptomelor pe care le prezinta pacientul.
Diagnosticul diferenţial se face cu: hematemeza, epistaxisul şi hemoragia de origine
faringiană, dentară (gingivoragii).
Spre deosebire de hemoptizie, hematemeza este precedată şi însoţită de greţuri şi vărsături, sur-
venind la bolnavi cu antecedente gastrice.
Sângele din hematemeză este negru, macerat, amestecat cu resturi alimentare, iar hemoragia se
opreşte de obicei brusc.
Hemoragiile rinofaringiene şi epistaxisul sunt diagnosticate prin examen local.
La examenul cavitatii bucale in cazul stomatoragiilor se pot constata leziuni bucale ulcerate,
afte, iar sangele amestecat cu saliva este putin aerat si se elimina fara tuse.
 Hemoragiile faringiene sunt cauzate de leziuni faringiene sau dilatatii varicoase sangerande la
baza limbii si epiglotei

2.6. Investigatii clinice si paraclinice :

1).Examenul fizic
2).Interviu clinic (anamneza): cuprinde datele despre debutul, factorul determinat sau
predispozant cuprinde:
Antecedentele patologice personale cunoscute de pacient ca:
 tuberculoza pulmonara, bronsite acute severe, traumatisme, bronsite cronice, abces
pulmonar, pneumonii, cauze vasculare etc.
 deficiente de coagulare, antecedente medicamentoase (acid acetilsalicilic, trombostop)
 investigatii efectuate in ziua precedenta ca de exemplu: bronhoscopie, punctie trans-
toracica
Examinari complementare:
Examenele complementare ce trebuie efectuate in cazul unei hemoptizii sunt:
 radiografie pulmonara,
 angiografie pulmonara,
 tomografie computerizata toracica
 gazometrie sanguina, hemoleucograma cu numaratoarea trombocitelor, timp Quick, timp
Howell
 determinarea grupei sanguine si Rh-ul pacientului, pentru eventualitatea transfuziei de
sange

2.7.Tratament:
Orice hemoptizie este o urgenţă, chiar în cantitate redusă, deoarece în orice moment evoluţia
poate lua aspect grav şi foarte grav.
 Repaus absolut, în poziţie semişezândă, în cameră bine aerisită.
 Repaus vocal absolut, va vorbi în şoaptă, doaril priit Simpla mişcare a buzelor sau prin
semne! I făcute cu gesturi minime.
 Se recomandă respiraţia pe nas, lentă şi profundă.
 Se dă bolnavului să bea lichide reci în cantităţi mici şi repetate.
 Se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea stemală sau asupra zonei presupus sângerândă, ca
şi pe Izona genitală (testicule sau vulvă - reflex vasoconstrictor).
 Bolnavul va fi cât mai puţin posibil perturbat den cei din jur,. cu .examinări minime
(puls, T.A.temperatura.
 In hemoptiziile abundente (stenoza mitrală) , se poate face ligatura celor. 4 membre
(alternativ) pentru a diminua întoarcerea venoasă (20-30 minute). Se poate face de mai
multe ori în cursul zilei. Dezlegarea; se va face progresiv, lent şi alternativi pentru a nu
mări brusc întoarcerea venoasă a sângelui la inimă.
 Se combate tuşea cu codenal (2-3 tablete o dată). dionină sau camotusin - (10-12 picături,
se pot administra la 2 ore interval).
 Se va evita administrarea preparatelor morfînice care au riscul parezei bronhiilor şi
retenţiei sângelui în arborele bronşic.
 Se dau soluţii hipertonice i.v. (NaCl 10%, 10-20 ml) şi soluţie de glucoză 40%, 40-50 ml
sau în lipsă, o lingura de sare la un pahar cu apă, peroral;
 Se administreaza medicaţie hemostatică: clorură de calciu soluţia I 10% i.v. lent 10-30
ml; vitamina C (0,5-1g injecţii i.m. sau iv.), clauden, coagulen, venostat, adrenostazin 1-
2-4 fiole/zi, novocaină 1%, 5-1 10 ml i.v. foarte lent (după testarea sensibilităţii ),
vasopresină 20 U.L în 200 ml soluţie glucozată 5% injectată i. v. lent (timp de 20 de
minute) sub controlul continuu al T.A., extract de hipofiză posterioară i.m. sau i.v. 1 fiolă
(este indicat în forme grave rebele la alte tratament).
 Se fac ransfuzii mici de sânge proaspăt, în funcţie de posibilităţile primului eşalon
medical.
 In cazuri excepţionale se încearcă crearea unui emfizem subcutanat pe faţa anterioară a
hemitoracelui afectat, prin introducerea a 400-600 ml aer său oxigen cu o seringă de 20
ml.
 Schimbarea bolnavului, igiena corporală se vor face reducând la minimum mobilizarea
bolnavului..
 Alte metode de oprire a hemoragiei care se pot încerca, pe rând, în spital când măsurile
de mai sus nu dau rezultate:
-pneumoperitoneu (sunt introduşi în cavitatea peritoneală 500-1 000 cm3 aer cu ajutorul
aparatului de pneumotorax);
-pneumotorax artificial hemostatic (de partea plămânului afectat, 500-700 km 3 de aer cu
aparatul de pneumotorax);
- în hemoptiziile persistente din stenoza mitrală: sângerare, 400-500 ml.
 Tratamentul chirurgical este indicat uneori de urgenţă: traumatisme toraco-pulmonare,
eroziuni arteriale, varice bronşice, tuberculoză pulmonară, chist hidatic, cancer bronşic.
 CAPITOLUL III
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU HEMOPTIZIE

I. CULEGEREA DE DATE
Este prima etapa a procesului de ingrijire si consta in colectarea, validarea si organizarea datelor.
Colectarea datelor incepe cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe
toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate.
Are drept scop: stabilirea unui profil de sanatate al pacientului, profil care va sta la baza planului
de nursing individualizat.
Informatiile culese sunt:
 Date obiective - observate de asistenta despre pacient
 date subiective - expuse de pacient
 date continand informatii trecute
 date continand informatii actuale
 date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau de mediul
inconjurator.
Metodele de culegere a datelor sunt:
 Interviul
 Observatia
 Consultarea surselor secundare (familia si anturajul pacientului, membrii echipei de
sanatate, dosarul medical > actual-anterior).

II.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Analiza datelor consta in clasificarea datelor in:
 date de independenta si
 date de dependent
 recunoasterea problemelor si a prioritatilor
Interpretarea datelor consta in a explica originea sau cauza problemei de dependenta; a defini
sursa de dificultate. Identificarea problemelor de dependent sunt identificate pe baza
manifestarilor clinice – semne si simptome, reactiile si comportamentul acestuia (alterarea,
diminuarea, dificultatea, deficit, refuz, incapacitate), enuntul diagnosticului de nursing: P+E+S
( problema+etiologia+semne)

Probleme de dependenta:
 Cooperare ineficienta la nivel individual din cauza nervozitatii determinata de boala, de
schimbarea stilului de viata, anxietatii, insomniei, posibilelor interventii chirurgicale;
 Intoleranta la activitate, la efort fizic;
 Alterarea imaginii de sine;
 Deficit de autoingrijire;
 Alterarea nutritiei;
 Perturbarea somnului;
 Alterarea comunicarii;
 Deficit de cunostinte in legatura cu boala si cauzele ei;
 Cresterea riscului de complicati
 Risc de alterare a starii generale pana la exitus.

III. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

a).Stabilirea obiectivelor consta in:
 Asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului;
 Asigurarea conditiilor de mediu favorabile;
 Inlaturarea cauzelor declansatoare;
 Diminuarea gradului de neliniste, anxietate;
 Prevenirea complicatiilor;
 Diminuarea intensitatii durerii;
 Supravegherea functiilor vitale;
 Pacientul sa-si mentina tegumentele curate;
 Corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic;
 Imbunatatirea si acceptarea imaginii de sine;
 Educarea pacientului si familiei;
 Asigurarea nutritiei adecvate;
 Suport emotional al pacientului si familiei;
b).Alegerea interventiilor cu rol propriu si delegat:
 Asigurarea conditiilor de mediu: temperatura, luminozitate, umiditate, camera aerisita, curate;
 Aplicarea masurilor de urgent;
 Recoltarea sangelui pentru examinari de laborator;
 Recoltarea urinei pentru examinari fizico-chimice;
 Masurarea T.A., puls, temperatura, respiratie;
 Se asigura imbracaminte adecvata si lenjerie de pat curat;
 Se asigura un mediu de securitate’
 Asigurarea igienei corporale;
 Asigurarea repausului la pat;
 Incurajarea pacientului pentru a-si imbunatatii imaginea de sine;
 Sfatuieste familia si vizitatorii sa evite discutiile si situatiile tensionate, vestile neplacute;
 Masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative;
 Observarea starii generale;
 Informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in starea generala a
pacientului;
 Participarea la examinarea medicala a pacientului’
 Pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru anumite investigatii;
 Recoltarea probelor biologice indicate de medic;
 Administrarea tratamentului prescris;
 Echilibrare hidrica si nutritionala;
 Asigurarea dietei prescrise si verificarea tipului de regim adecvat cantitativ si calitativ,
daca este posibil se tine seama de preferintele bolnavului ( alimentatia trebuie sa fie
substantiala, bogata in calorii si vitamine). La indicatia medicului alimentatie artificiala.
 Pentru educatie pentru sanatate, se va realiza: informarea pacientului privind modul de
producere a bolii precum si factorii agravanti si favorizanti, informarea asupra felului
igienic de viata, alimentatie rationala si necesitatea absoluta a controalelor hematologice
la intervale precise, instruirea pacientului privind tratamentul medical. informarea si
instruirea membrilor familiei
IV.APLICAREA INTERVENTIILOR
In functie de obiectivele urmarite se aplica interventiile corespunzatoare si anume:
 se noteaza tehnicile effectuate;
 se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale starii generale ale
bolnavului.

V. EVALUAREA INGRIJIRILOR
Se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit, se inregistreaza observatia daca a fost atins
scopul, in ce masura, de cate ori/zi si durata, la nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire, se
reface palnul de ingrijire reforlmuland obiectivele si interventiile si se continua evaluarea in
functie de toate problemele particulare si conform prescriptiilor medicale, se mentioneaza gradul
de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei medicale
 CAZUL NR 1

I CULEGEREA DATELOR SI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Nume: D

Prenume: V

Data nasterii: 10.02.1974

Ocupatie: instalator

Domiciliu: Cornesti, jud. Gorj

Data internarii: 01.03.2017

Data externarii: 04.03.2017

Diagnostic internare: Hemoptizie

Diagnostic la 72 ore: Hemoptizie
Diagnostic externare: Hemoptizie
Motivele internarii: caldura retrosternala, tuse iritativa, gust de sange in gura, inapetenta,
anxietate, transpiratii, tahipnee, tahicardie, T.A.scazut
Antecedente heredo-colaterale:

- Mama in varsta de 64 ani cu diabet zaharat tip II

- Tata in varsta de 69 ani TBC pulmonar,
- Neaga alte boli infectioase.

Antecedente personale: fumator, fumeaza aproape 2 pachete de tigari pe zi,

Conditii de viata: - bune.

Comportament fata de mediu: bune.

Istoricul bolii: Pacient in vârstă de 43 ani, declară că tuseste de aproximativ 2 luni , in aceasta
dimineata dupa ce a avut un acces de tuse a inceput sa elimine sange. Se prezintă la spital cu
ambulanta si se interneaza pe Sectia de Pneumologie cu hemoptizie în cantitate medie pentru
tratament de specialitate.
Examen obiectiv: pacient in varsta de 43 ani.
Examen clinic: hemoptizie in cantitate medie.

Stare generala: alterata;

Talie: 1.76 cm; greutate: 63 Kg;

Tegumente: palide

Aparat respirator: respiraţie de tip abdominal, tuse cronică, hemoptizie medie

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo – articular: integru morfofunctional

Sistem cardio – vascular: regiune precardiala de aspect normal, aria matitatii cardiace in limite
normale, soc apexian in spatial V intercostal stang, A.V = 108 bat/ min, T.A.=95/65 mmHg

Aparat digestiv: cavitatea bucala de aspect normal, faringe si amigdale de aspect normal,
abdomen normal, conformat, suplu,nedureros la palpare, T.I. normal.

Ficat / splina: in limite normale;

Aparat uro – genital: mictiuni fiziologice, organe genitale externe de aspect normal.

Sistem nervos: orientat temporo-spatial , nu prezinta semne clinice de iritatie meningeala,

organe de simt prezente fara modificari.

II APRECIEREA

In urma examenului clinic obiectiv efectuat de medic, pe baza datelor culese de la apartinatori
s-au stabilit urmatoarele:

Manifestari subiective – caldura retrosternala, tuse iritativa, gust de sange in gura, anxietate,
transpiratii, inapetenta.

Manifestari obiective – tahicardie, paliditate, tahipnee, T.A.scazut.

III ANALIZA DATELOR CULESE

Din anamorfoza, istoricul bolii si examenul clinic s-a precizat diagnosticul de hemoptizie medie.

IV EVALUARE

Din analiza datelor culese si obtinute sa stabilit ca din punct de vedere al dependentei
pacientului este vorba de un pacient ce prezinta hemoptizie si care necesita ingrijiri privind
combaterea semnelor si simptomelor care le prezinta, asigurarea conditiilor igenico – sanitare si
de mediul fizic si uman care sa ii permita refacerea fizica si psihica, asigurarea administrari
medicatiei prescrisa de medic, educatia sanitara privind modul de comportare in spital si apoi
dupa externare.
 Plan nursing

Data Diagnostic Obiective Interventii autonome si Evaluare

nursing delegate
01.03. Alterarea Pacientul sa -linistesc pacientul; Pacientul este
2017 confortului fizic prezinte - asigur repausul total la pat mai linistit si
si psihic datorita confort fizic si al pacientului în poziţie coopereaza cu
hemoptiziei psihic nealterat semişezând; echipa
manifestata prin -asigur salon bine aerisit; medicala
anxietate prezenta -educ pacientul sa vorbeasca
sangelui in gura in soapta prin simpla miscare
si a buzelor sau prin semne
tuse iritativa facute cu gesturi minime;
-administrez la indicatia
medicului 2tb Codenal pentru
a ameliora tusea.
-ii recomand sa respire pe nas
lent si profund.
Dificultate a se Pacientul sa fie - pregătesc pacientul fizic şi Pacientul este
hidrata, a se hidratat si psihic pentru explorări; hidratat
alimenta alimentat -asigur un climat de linişte; corespunzator,
datorita corespunzator -administrez pacientului radiografia
hemoptiziei lichide reci in cantitati mici si pulmonara
manifestata repetate; arata prezenta
prin:inapetenta, -aplic punga de gheata in unui nodul
regiunea sternala si zona pulmonar
genitala. solitar si se
-administrez la indicatia recomanda
medicului soluţie efectuarea
perfuzabilă NaCl 0,9% unei biopsii.
500 ml si Glucoză 5%
500ml
Alterarea Pacientul sa -schimb lenjeria de pat si Pacientul
integritatii prezinte corp ori de cate ori este prezinta
tegumentelor si tegumente si nevoie; tegumente si
mucoaselor mucoase -recoltez sange pentru mucosae
datorita integre si examenele de laborator; integre si
hemoptiziei curate -ofer tavita renala si educ curate
manifestata prin pacientul sa scuipe in ea
transpiratii si pentru a masura cantitatea de
paloare sange pe care o elimina.
Circulatie Pacientul sa -administrez la indicatia T.A. a
inadecvata prezinte medicului hemostatice: vit pacientului a
datorita T.A.si P in C1f/zi i.v , Etamsilat 1f i.v mai crescut in
hemoptiziei limite normale Gluconat de calciu 1f i.v urma
manifestata prin Adrenostazin 2f/zi transfuziei de
tahicardie si i.m sange T.A. =
scaderea T.A. -masor functiile vitale si 110/65 mmHg
vegetative si le notez in F.T.
-pregatesc pacientul pentru
transfuzia de sange;
-fac testul de compatibili-
tate;
-administrez la indicatia
medicului 250ml sange izo-
grup, izo-Rh;
-urmaresc continuu pacientul
in timpul transfuziei
Risc de Pacientul sa nu - aspir secreţiile şi Pacientul nu
complicatii prezinte îndeparteaz prezinta
datorita complicatii cheagurile de sânge pentru a complicatii
hemoptiziei preveni obstrucţia
manifestat prin şi sufocarea pacientului;
 posibila aparitie a - efectuez toaleta cavităţii
socului sau bucale.
sufocare -supraveghez pacientul si
informez medicul daca apar
modificari asupra starii
generale
-administrez la nevoie oxigen
umidificat prin sonda
endonazala.
Dificultate de a Pacientul sa -la indicaţia medicului Pacientul a
dormi a se odihni doarma 7 ore administrez 1 tb.Diazepam dormit 4 ore
datorita tusei noaptea si sa 10 mg seara fara sa
manifestata prin aiba un somn -asigur microclimat optim; tuseasca
oboseala si odihnitor - pun un vas cu la fiert cu
insomnie ceai de musetel pentru a crea
o atmosfera umeda.
Deficit de Pacientul sa -fac toaleta pacientului Pacientul este
autoingrijire prezinte reducand la minim cooperant, are
datorita tegumente mobilizarea sa; tegumentele
repausului curate si - asigur lenjerie de corp si pat curate
absolut integre, sa curate;
inteleaga -servesc pacientul la pat cu
necesitatea bazinet sau urinar la nevoie;
repaosului
02. 03. Alterarea -pacientul sa -asigur microclimat optim; Pacientul s-a
2017 integritatii fizice prezinte stare -administrez medicatia mai linistit,
si psihice datorita de bine psihic prescrisa de medic cantitatea de
hemoptiziei si fizic hemostatice, antibiotic, sange
manifestata prin anxiolitic: vit C1f/zi i.v , expectorata
anxietate, Etamsilat 1f i.v este mai
neliniste, frica Gluconat de calciu 1f i.v redusa
 Adrenostazin 2f/zi
i.m, Cefort 2g/zi i.v,
Diazepam 1f/zi i.v, 2tb
Codenal.
-monitorizez functiile vitale
si vegetative si le notez in
F.T.
Dificultate a se Pacientul sa fie -administrez la indicatia Pacientul este
hidrata, a se hidratat si medicului soluţie hidratat si
alimenta alimentat perfuzabilă NaCl 0,9% alimentat
datorita corespunzator 500 ml si Glucoză 5% corespunzator
hemoptiziei 500ml;
manifestata - fac toaleta pacientului;
prin:inapetenta, - asigur lenjerie de corp si pat
curate;
03. 03. Dificultate de a Pacientul sa -asigur microclimat optim; Pacientul a
2017 dormi a se odihni doarma 7 ore -administrez medicatia dormit 6 ore
datorita tusei noaptea si sa prescrisa de medic fara
manifestata prin aiba un somn hemostatice, antibiotic, intrerupere.
oboseala si odihnitor anxiolitic, antitusive.
insomnie -monitorizez functiile vitale
si vegetative si le notez in
F.T.
Deficit de Pacientul sa -ii explic pacientului Pacientul a
cunostiinte in cunoasca necesitatea interventiei inteles
legatura cu evolutia bolii chirurgicale , a chimioterapiei necesitatea
evolutia bolii si si a si radioterapiei; interventiei
tratamentului tratamentului -ofer pacientului informatii chirurgicale si
despre afectiunea sa; a tratamentului
-ii ofer pliante si brosuri
despre boala;
 -educ pacientul sa suprime
fumatul;
-incurajez familia pentru a se
implica in suportul
emotional.

CAZUL NR 2

I CULEGEREA DATELOR SI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Nume: C

Prenume: D

Data nasterii: 01.05.1980

Ocupatie: profesor

Domiciliu: Tg-Jiu, jud. Gorj

Data internarii: 06.03.2017

 Data externarii: 13.03.2017

Diagnostic internare: Hemoptizie

Diagnostic la 72 ore: Hemoptizie, Bronsita cronica
Diagnostic externare: Hemoptizie, Bronsita cronica
Motivele internarii: durere toracică, tuse cu expectoraţie, hemoptizie în cantitate mica,
inapetenta, anxietate, transpiratii, , tahicardie, febra.
Antecedente heredo-colaterale:

- Mama in varsta de 58 ani cu HTA

- Tata in varsta de 59 ani clinic sanatos
- Neaga alte boli infectioase.

Antecedente personale: nesemnificative

Conditii de viata: - bune.

Comportament fata de mediu: bune.

Istoricul bolii: Pacient in vârstă de 37 ani se prezintă la spital cu ambulanta acuzand: durere
toracică, tuse cu expectoraţie, hemoptizie în cantitate mica, inapetenta, anxietate, transpiratii, ,
tahicardie, febra. Se interneaza pe Sectia de Pneumologie cu hemoptizie în cantitate mica pentru
tratament de specialitate.
Examen obiectiv: pacient in varsta de 37 ani.

Examen clinic: pacient febril ce expectoreaza sange provenit din caile respiratorii cand tuseste.

Stare generala: alterata;

Talie: 1.76 cm; greutate: 63 Kg;

Tegumente: palide

Aparat respirator: CRS libere , pulmonar stetoacustic ,raluri bronsice.

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo – articular: integru morfofunctional

Sistem cardio – vascular: regiune precardiala de aspect normal, aria matitatii cardiace in limite
normale, soc apexian in spatial V intercostal stang, A.V = 108 bat/ min, T.A.=110/75 mmHg

Aparat digestiv: cavitatea bucala de aspect normal, faringe si amigdale de aspect normal,
abdomen normal, conformat, suplu,nedureros la palpare, T.I. normal.

Ficat / splina: in limite normale;

Aparat uro – genital: mictiuni fiziologice, organe genitale externe de aspect normal.

Sistem nervos: orientat temporo-spatial , nu prezinta semne clinice de iritatie meningeala,

organe de simt prezente fara modificari.

II APRECIEREA

In urma examenului clinic obiectiv efectuat de medic, pe baza datelor culese de la apartinatori
s-au stabilit urmatoarele:

Manifestari subiective – durere toracică, tuse cu expectoraţie, hemoptizie, inapetenta,anxietate,

transpiratii.

Manifestari obiective – tahicardie, paliditate.

III ANALIZA DATELOR CULESE

Din anamorfoza, istoricul bolii si examenul clinic s-a precizat diagnosticul de hemoptizie.

IV EVALUARE

Din analiza datelor culese si obtinute sa stabilit ca din punct de vedere al dependentei
pacientului este vorba de un pacient ce prezinta hemoptizie si care necesita ingrijiri privind
combaterea semnelor si simptomelor care le prezinta, asigurarea conditiilor igenico – sanitare si
de mediul fizic si uman care sa ii permita refacerea fizica si psihica, asigurarea administrari
medicatiei prescrisa de medic, educatia sanitara privind modul de comportare in spital si apoi
dupa externare.
 CAZUL NR 3

I CULEGEREA DATELOR SI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Nume: V

Prenume: R

Data nasterii: 09.06.1987

Ocupatie: zugrav

Domiciliu: Tg-Jiu, jud. Gorj

 Data internarii: 04.04.2017

Data externarii: 12.03.2017

Diagnostic internare: Hemoptizie

Diagnostic la 72 ore: Hemoptizie, TBC pulmonar
Diagnostic externare: Hemoptizie, TBC pulmonar
Motivele internarii: tuse cu expectoraţie, hemoptizie în cantitate mica, inapetenta, anxietate,
transpiratii, , tahicardie, subfebrilitate, scadere in greutate.
Antecedente heredo-colaterale:

- Mama in varsta de 52 ani clinic sanatosa

- Tata in varsta de 54 ani clinic sanatos
- Neaga TBC si lues in familie

Antecedente personale: nesemnificative

Conditii de viata: - bune.

Comportament fata de mediu: bune.

Istoricul bolii: Pacient in vârstă de 30 ani se prezintă la spital acuzand: tuse cu expectoraţie,
hemoptizie în cantitate mica, inapetenta, anxietate, transpiratii, , tahicardie, subfebrilitate,
scadere in greutate. Se interneaza pe Sectia de Pneumologie cu hemoptizie în cantitate mica
pentru tratament de specialitate.
Examen obiectiv: pacient in varsta de 30 ani.

Examen clinic: pacient subfebril ce expectoreaza sange provenit din caile respiratorii cand
tuseste.

Stare generala: alterata;

Talie: 1.66 cm; greutate: 54 Kg;

Tegumente: palide

Aparat respirator: CRS libere , pulmonar stetoacustic ,raluri bronsice.

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo – articular: integru morfofunctional

Sistem cardio – vascular: regiune precardiala de aspect normal, aria matitatii cardiace in limite
normale, soc apexian in spatial V intercostal stang, A.V = 98 bat/ min, T.A.=120/75 mmHg

Aparat digestiv: cavitatea bucala de aspect normal, faringe si amigdale de aspect normal,
abdomen normal, conformat, suplu,nedureros la palpare, T.I. normal.

Ficat / splina: in limite normale;

Aparat uro – genital: mictiuni fiziologice, organe genitale externe de aspect normal.

Sistem nervos: orientat temporo-spatial , nu prezinta semne clinice de iritatie meningeala,

organe de simt prezente fara modificari.

II APRECIEREA

In urma examenului clinic obiectiv efectuat de medic, pe baza datelor culese de la apartinatori
s-au stabilit urmatoarele:

Manifestari subiective - scadere in greutate, tuse cu expectoraţie, hemoptizie, inapetenta,

anxietate, transpiratii.

Manifestari obiective – tahicardie, paliditate.

III ANALIZA DATELOR CULESE

Din anamorfoza, istoricul bolii si examenul clinic s-a precizat diagnosticul de hemoptizie.

IV EVALUARE

Din analiza datelor culese si obtinute sa stabilit ca din punct de vedere al dependentei
pacientului este vorba de un pacient ce prezinta hemoptizie si care necesita ingrijiri privind
combaterea semnelor si simptomelor care le prezinta, asigurarea conditiilor igenico – sanitare si
de mediul fizic si uman care sa ii permita refacerea fizica si psihica, asigurarea administrari
medicatiei prescrisa de medic, educatia sanitara privind modul de comportare in spital si apoi
dupa externare.