INGRIJIREA PACIENTEI CU SARCINA

NORMALA

‘’A lua decizia sa faci un copil este ceva important inseamna sa decizi ca inima ta
existe in afara corpului tau, pentru totdeauna”
Elizabeth Stone
 
Definitie:
Nasterea este procesul fiziologic (dinamic si mecanic) prin care
produsul de contraceptie este expulzat din uter, prin vagin, in mediul
extern
Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai
naturale în prezentatie craniana, longitudinala si pelvina a unui fat
care a ajuns la termen.
Perioada de sarcină are o durată de 270 – 280 de zile.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe elemente furnizate de prezenta

uterului gravid si a fatului în cavitatea uterina, fiind în marea
majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine.   
Diagnosticul obstetrical complet se referă la următoarele elemente:
 Diagnosticul gradului de gestaţie şi parietate
 Diagnosticul de sarcină pus pe semne de certitudine
 Diagnosticul vârstei gestaţionale, exprimată în săptămâni de amenoree
 Diagnosticul de viabilitate fetală
 Diagnosticul de sarcină unică sau multiplă
 Diagnosticul prezentaţiei şi a poziţiei fătului: se face clinic prin palpare şi tuşeu
vaginal
 Diagnosticul stării membranelor amniocoriale, care pot fi intacte sau rupte
 Diagnosticul stării bazinului - eutocic sau distocic
 Diagnosticul de prezenţă sau absenţă a declanşării travaliului
 Diagnosticul bolilor materne coexistente sau asociate sarcinii
 Aprecierea factorilor şi gradului de risc obstetrical
 Diagnosticul diferenţial in primul trimestru de sarcina se face
cu tumorile sferei genitale (fibrom uterin, chist de ovar)
 Diagnosticul sarcinii extrauterine, al sarcinii angulare (în cornul
uterin) şi al sarcinii în corn rudimentar sau uter dublu este dificil în
primele săptămani, abia dupa 2 luni se poate aprecia că uterul nu are
volumul corespunzător şi coexistă cu o tumoare angulară sau latero-
uterină.
 Diagnosticulsarcinii molare se face prin urmărirea clinică şi
examenul biologic care arată gonadotrofinele foarte mult crescute.
 Diagnosticul diferenţial in al doilea trimestru de sarcina - trebuie
făcut cu: chistul de ovar voluminos, cu fibromul uterin voluminos
(mai ales dacă ele se asociază cu sarcina), cu ascita, cu
pelviperitonitele închistate
Simptomele din primul trimestru (0—3 luni)
 Amenoreea
 Tulburări digestive: greţuri, vărsături matinale, inapetenţă sau ra­reori bulimie,
sialoree, pirozis, constipaţie.
 Tulburări psihonervoase: oboseală, somnolenţă, tulburări bizare de gust şi miros.
 Tulburări neurovasculare: ameţeli, lipotimii, hipotensiune.
 Tulburări vezicale: polakiurie, nevoia imperioasă de a urina (prin congestie pelviană
şi deformare a trigonului vezical).
 Tulburări mamare: senzaţie de san greu, înţepături şi tensiunea mamară, sensibilitate
crescută la atingerea mamelonului
 La inspecţie -regiunea vulvară este pigmentată şi se constată o colo­raţie violacee a
vestibulului vulvar şi a peretelui vaginal anterior. Abdomenul este uşor meteorizat.
Sanii prezintă precoce reţeaua venoasă a lui Haller, mamelonul se pigmenteaza. La
nivelul areolei primare se dezvoltă din glandele sebacee tuberculii Montgoinery.
 Palparea nu pune în evidenţă fundul uterului gravid decat după 2 luni
Simptomele din trimestrul II (lunile 4—6):
 Amenoreea se menţine , greţurile, văr­săturile dispar, uterul se
măreşte de volum şi bombează sub ombilic, glanda mamară se
hipertrofiază , organele genitale externe sunt pigmentate mai
pronunţat. Din luna a 4-a se percep mişcările active ale fătului
 Uterul gravid creşte progresiv, fundul lui ridicandu-se cu 4 cm
pe lună dea­supra simfizei.
 Ascultarea pune în evidenţă bătăile cordului fetal în regiunea
subombilicată cu o frecvenţă de 140-160 bătăi pe minut.
 Examenul radiografic pune în evidenţă scheletul fetal
Simptomele trimestrului III (luna a 7-a — 9-a)
 La interogator femeia acuză adesea dispnee, oboseşte uşor şi
creşte repede în greutate.
 La inspecţie se constată uşoare edeme ale gambelor, vulva este
violacee şi turgescentă
 Tactul vaginal permite explorarea conului care este complet
ramo­lit, întredeschis şi ridicat în sus la sfarşitul sarcinii
 La examenul cu valve vaginul este suplu , colul este violaceu,
înmuiat.
 La ascultare se percep foarte bine bătăile cordului fetal
Perioadele naşterii:
1.Pretravaliul
2. Travaliul - se împarte în 4 perioade:
 perioada I de dilataţie - durată de 8—10 ore la primipară şi de 6—8
ore la multipară pană la dilataţie completă;
 perioadaa II-a de expulzie a fătului (1—2 ore clasic la primipare şi
30 de minute pană ta 1 oră la multipare);
 perioada a III-a de expulsie a placentei (15—20 de minute pană la
o oră);
 perioada a IV-a de consolidare a hemostazei (primele 2—4 ore
după perioada a III-a).
Poziţia şi varietatea de poziţie - după cum occiputul priveşte spre osul iliac
drept sau stang distingem două poziţii:
 Poziţia occipito-iliacă stingă (OIS).
 Poziţia occipito-iliacă dreaptă (OID).
Fiecare din aceste două poziţii prezintă 3 variaţii de poziţie din mo­mentul
fixării şi angajării craniului.
 occipito-iliacă stingă anterioară (OISA) frecvenţă 65%
 occipito-iliacă stingă posterioară (OISP) frecvenţă0,5%
 occipito-iliacă stingă transversă (OIST) frecvenţă 1,5%
 occipito-iliacă dreaptă anterioară (OIDA) frecvenţă 0,5%
 occipito-iliacă dreaptă posterioară (OIDP) frecvenţă 32%
 occipito-iliacă dreaptă transversă (OIDT). frecvenţă 0,5 %
Calcularea indicelui APGAR:
PARAMETRUL PUNCTAJUL ACORDAT
URMĂRIT
0 1 2
 

Respiraţia absentă slabă, ţipă slab bună, ţipă tare

Frecvenţa cordului absentă sub 100 peste 100

Coloraţia palid, cianoză extremităţi cianotice tegumente roz

Tonusul muscular flasc uşoară flexie a mişcări active, extremităţi flectate

extremităţilor

Exactitatea reflexă fără slabă puternică

Atribuţiile asistentei medicale în perioada de dilataţie:
 Stă lângă gravidă asigurându-i confortul psihoafectiv, oferindu-i
siguranţă;
 Asigură toaleta şi igiena gravidelor care nu se pot ajuta singure;
 Supreveghează şi ajută bolnavele grave şi pe cele agitate;
 Urmăreşte tensiunea arterială, temperatura, contracţiile uterine
dureroase, bătăile cordului fetal şi în general evoluţia travaliului;
 Execută examenul sumar general şi obstetrical în lipsa medicului
(exceptând tuşeul vaginal);
 Urmăreşte cu precizie dinamica uterină, notând ritmul, durata şi
intensitatea contracţiilor uterine dureroase;
 Semnalează imediat medicului anomaliile de dinamică uterină sau
modificările bătăilor cordului fetal;
Atribuţiile asistentei medicale în perioada expulziei fătului:
Când partea prezentată începe să întindă perineul, aşează
gravida pe masa ginecologică;
Pregateşte câmpul operator după care se face o dezinfecţie
largă suprapubiană, valvoperineală şi a feţelor posterointerne
ale coapselor, cu o soluţie de alcool iodat, septozol etc.;
Aşează câmpurile sterilizate, izolând regiunea
valvoperineală;
Explică gravidei modul de execuţie a efortului susţinut;
Îl ajută pe medic la naşterea pe care o asistă
Atribuţiile asistentei medicale în delivrenţa placentei:
 În momentul care aşteaptă dezlipirea placentei supraveghează atent
parturienta, urmărind starea generală, cantitatea de sânge pierdută, fiind
pregatită pentru o eventuală extracţie manuală a placentei;
 Urmăreşte dacă uterul este bine contractat;
 Verificădacă s-a dezlipit placenta, prin apăsare cu mâna deasupra simfizei
pubiene;
 Extracţia placentei se face prin tracţiune uşoară si numai după ce avem
certitudinea decolării placentei.
Atribuţiile asistentei medicale în perioada de consoliodare a hemostazei:
 Supraveghează lăuza îndeaproape în perioada de post partum imediat – 2 ore;
 În cazul prezenţei unei hemoragii, anunţă imediat medicul
Atribuţiile asistentei medicale în primele două ore după naştere:
 Asistenta efectuează masaj uterin transabdominal pentru
favorizarea retracţiei şi formării globului de siguranţă ;
 Controlează sângerarea, anunţând medicul în cazul în care este
crescută, nu apare globul de siguranţă;
 Supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei;
 Antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi;
 Administrează ceai, limonadă;
 Controleazăfuncţiile vitale, depistează semnele şocului
hipovolemic;
 Transportă lăuza în salon.
Atribuţiile asistentei medicale în zilele urmatoare, după naştere:
 Asistenta explică lăuzei importanţa îngrijirilor igienice pentru prevenirea
infecţiilor puerperale;
 Efectuează toaleta locală, schimbarea tampoanelor, urmăreşte aspectul lohiilor
şi al plăgii perineale si controlează involuţia uterină ce scade cu 1-1,5 cm./zi;
 Măsoară tensiunea arterială, temperature, pulsul;
 Explică modul de instalare a secreţiei lactate, a ,, furiei laptelui’’;
 Instruieştelăuza să-şi spele măinile şi sânii înainte şi după supt; să evite
prelungirea suptului pentru a nu favoriza apariţia ragadelor;
 Stimulează mobilizarea precoce a lăuzei pentru prevenirea complicaţiilor;
 Atenţionează lăuza să crească cantitatea de lichide din alimentaţie; să nu
consume băuturi alcoolice, excitante, (cafea, ciocolată, cacao, ceai negru), să
evite alimentele flatulente, să evite constipaţiile;