Sunteți pe pagina 1din 15

GRAVIDA LA TERMEN( 38-40 saptamani)

Examenul gravidei la termen se face de catre medic si cuprinde;


 interogatoriul,
 examenulclinic general,
 examenul obstetrical ( inspectie, palpare auscultatie, tuseu vaginal, masurarea
abdomenului si bazinului)
Asistenta culege informatii utile pentru supravegherea travaliului si asistenta la nastere
Culegerea datelor
-usurarea respiratiei, uterul coboara sub apendicele xifoid
-polakiuri
-constipatie sau diaree
-pot aparea contractii uterine dureroase , ritmice, rare
-eliminarea dopului gelatinos
-modificari la nivelul colului
Probleme
-alterarea confortului datorita durerii
-anxietate legata de nastere
-deficit de cunostinte privind desfasurarea nasterii
Obiective
Gravida
-sa colaboreze cu personalul , sa aiba incredere
-sa cunosca desfasurarea nasterii, durata travaliului
Interventii
-ajuta gravida sa inteleaga ca durerea nu poate fi calmata
si ca intensitatea va creste
pe masura ce expulzia se apropie
-pregateste gravida pentru nastere, asigura igiena, indeparteaza pilozitatea,
efectueaza clismele evacuatorii, asigura golirea vezicii
-amplaseaza gravida intr-un salon linistit, o supravegheaza permanent, asigura
odihna
-asculta bataile cordului fetal, urmareste ritmicitatea contractiior, iinformeaza medic

1

GRAVIDA IN TRAVALIU- ASISTAREA NASTERII

Declansarea travaliului corespunde unui


anumit echilibru neuro-umoral si endocrin.
Durata travaliului este in medie de 8-14 ore
la primipare si de 6-8 ore la multipare.
Cuprinde trei perioade;
a) perioada de dilatatie, caracterizata prin
contractii uterine dureroase la intervale
de10-15 minute; femeia poate deveni
agitata 
b) perioada de expulzie a fatului incepe
dupa dilatatia completa si ruperea
membranelor;contractiile se succed la 1-2
minute , durata se prelungeste la 60- 90
secunde , dureriledeviin din ce in ce mai
puternice; dureaza la 30 min la 1 ½ ore la primipare si 15-30min la multipare; apare senzatia de
screamat datorita compresiunii rectului
c) perioada de delivrenta- urmeaza la 15-20 minute dupa expulzia fatului , consta in dezlipirea si
eliminarea placentei si membranelor.
Se produce in trei timpi,
 dezlipirea pacentei,
 coborarea in vagin si
 expulzia

Delivrența
placntei

Culegerea datelor

-starea de agitatie
-contractii uterine dureroase, ritmice, cu frecventa si intensitate crescanda
2
-modificari la nivelul colului ( scurtarea, stergere, dilatare) ajungand la dilatatie completa ( 10-11
cm)
-formarea pungilor apelor, ruprea membranelor 
-aparitia senzatiei de screamat
-bataile cordului fetal prezente
Probleme

-disconfort din cauza durerii


-anxietate
-posibila altereare a dinamicii uterine
-posibila modificare a ritmului cardiac fetal ( suferinta fetal colaborare ineficineta in legatura cu
lipsa de educatie sau prag scazut la durere
-posibila lezare a tesuturilor moi ( taiere, ruptura), in timpul expulziei
-posibila modificarea ritmului cardiac matern din cauza pierderilor de sange in perioada
delivrentei
Obiective

Gravida;
-sa colaboreze cu asistenta si medical
-sa nu prezinte modificari de dinamica uterina 
Nasterea sa se produca fara incidente majore.
Sa nu se instaleze suferinta fetala 
Inerventii

Asistenta;
- supravegheaza bataile cordului fetal la intervale de 30 minute la inceput, apoi la 15minute ,
urmareste succesiunea contractiior uterine, durata
-consemneaza, la indicatia medicului, modificarea colului, starea membranelor in foaia anexa
obstetricala
-semnaleaza aparitia unor fenomene ( tulburari de dinamica suferinta fetala),realizeaza
corectarea medicamentoasa conform prescriptiei medicale
-supravegheaza starea gravidei prin masurarea pulsului, tensiunii arteriale,temperaturii;
urmareste comportamentul
-urmareste aspectul lichidului amniotic, raporteaza asupra modificarilor
-pregateste materialele necesare pentru asistenta la nastere.
Campuri sterile, manusi sterile, material de dezinfectie, pense, forfeci sterile, ata pentru cordonul
ombilical,materiale pentru ingrijirea nou-nascutului, materiale pentru prevenirea oftalmiei
gonogocice, medicamente pentru dirijarea travaliului etc
-colaboreaza permanent cu gravida , sfatuind-o cum sa respire, si sa-si prelungeasca voluntar
contractile

3
-supravegheaza perineul in timpul expulziei, anunta medicul pentru perinectomie sau
epiziotomie in cazul in care opune rezistenta
-asista expulzia respectand timpii
-dezobstrueaza caile respiratorii ale nou- nascutului, sectioneaza si ligatureaza cordonul
ombilical
-observa semenele de dezlipire a placentei; pierderi mici de sange, contractii uterine
slabe, coborarea fundului uterin sub ombilic si a cordonului restant, uter dur contractat,
apasarea deasupra sinfizei pubiene nu determina ridicarea cordonului restant
-prinde placenta cu palmele facute caus, rasucste membranele pentru evitarea ruperii si
ramanerii acestora in cavitate
-verifica integritatea placentei pe ambele fete, acordand atentie deosebita cotiledoanelor aberante
-verifica integritatea tesuturilor moi materne ( col, perineu) colaboreaza cu medicul in vederea
suturarii

Lehuzia fiziologica
Lehuzia fiziologica este o conditie ce corespunde perioadei de timp ce urmeaza dupa nastere,
cand toate fenomenele generale si locale induse de sarcina, dispar. Timpul de incheiere a lehuziei
coincide cu momentul in care organismul matern revine la echilibrul din starea de negraviditate
si permite reluarea unui nou ciclu gestational.
Durata:
- de obicei: 6 saptamani
- la femeile ce nu alapteaza: sfarsitul perioadei a IV a a nasterii (expulzia placentei) pana la
primul ciclu
- la femeile ce alapteaza: prima menstruatie poate sa apara la 6-7 luni (amenoree de alaptare)
Clasificare in functie de modificarile imediate sau tardive:
- lehuzia imediata: corespunde perioadei immediate de expulzie a placentei de la nivelul uterului
si dureaza aproximativ 4 ore
- lehuzia propriu-zisa: cu durata de 10 pana la 12 zile dupa nastere
- lehuzia tardiva: dureaza pana la 30 de zile dupa nastere.
Lauzia imediata
Clinic: se caracterizeaza prin oboseala, adinamie, somnolenta, bradicardie trecatoare, hipertermie
(febra).
Fenomenele ce au loc in lehuzia imediata:
- contractiile si retractia uterului
- hemostaza vaselor uterine deschise situate la nivelul zonei de insertie a placentei (fata materna
a acesteia)
* datorita acestor fenomene uterul isi modifica forma si consistenta, devenind dur, globulos.
Conduita:
4
- se urmareste in sala de nastere, timp de 4 ore, urmatorii parametric ai femeii: tensiunea
arteriala, pulsul, curba de temperatura
- se face inspectia si palparea uterului
- se inspecteaza organele genitale externe si pansamentul vulvar steril pentru 
Lauzia propriu zisa
Semn definitor al acestei perioade: involutia uterului.
Alte fenomene: secretia de lohii, instalarea lactatiei si multiple modificari sistemice.
Involutia uterului: este accentuata in primele 14 zile, scade zilnic cu 1-1,5 cm, devine organ
pelvin, nu mai poate fi palpat abdominal si nici masurarea inaltimii fundului uterin nu mai este
posibila (acesta coborand pana la 4 cm deasupra simfizei pubiene). La sfarsitul perioadei de
lehuzie fiziologica propriu-zisa acesta ajunge la dimensiunile unei portocale.
Secretia de lohii
Lohii = scurgerile vaginale prezente la acest nivel dupa nastere, modificandu-si culoarea si
cantitatea.
Aspectul acestora este sanguinolent in primele 3 zile. Contin fragmente de tesuturi lezate si
sange necoagulat. Daca contin cheaguri se cauta sursa hemoragiei. (la femeile ce alapteaza,
eliminarea lohiilor se face mai rapid).
In urmatoarele 3-5 zile devin sero-sanguinolente, cu miros fad, culoare bruna deschisa si
continut scazut de sange.
Din ziua 14-15 devin seroase, ca la sfarsitul perioade de lehuzie sa devina albe.
Instalarea lactatiei
Sanul se inspecteaza si palpeaza atent pentru a urmari modificarile aparute la acest nivel, precum
si instalarea lactatiei. Acestea sunt mariti de volum si prezinta secretia colostrului. Aceasta are
loc in ziua 3 sau 4 postpartum.
Modificarile sistemice
Cardiovasculare:
- bradicardie
- debit cardiac, frecventa cardiaca, presiune venoasa centrala – revin la normal.
- tensiunea arteriala: normala, uneori eclamsie sau preeclamsie pe fondul unei hipertensiuni
anterioare nasterii.
Hematologice:
- hemoglobina si hematocritul au valori scazute datorita pierderilor sanguine
- leucocitoza
- volum sanguin crescut
Sistemul nervos:
- labilitate neuro-psihica, uneori cu tendinta depresiva.Sistemul respirator:
- bradinee si respiratii ample, apoi revine la normal
Sistemul digestiv:
- predispunere la constipatie si hemoroizi datorita hipotoniei intestinului

5
Sistemul excretor:
- hipotonie vezicala cu tulburari ale functiei vezicale ce pot duce la retentie de urina sau
polakiurie (urini frecvente) sau aparitia frecventa a infectiilor
- in unele cazuri exista o criza urinara imediat postpartum cu eliminarea urinii in cantitati ce
ating chiar 2 litri
Sistemul osteo-muscular:
- musculatua abdominala isi reia tonicitatea
- disparitia relaxarii ligamentelor si a articulatiilor
- la nivelul centurii pelvine pot persista tulburari in statica sau dureri la nivelul musculaturii
spatelui
Tesutul cutaneo-elastic:
-vergeturile  se cicatrizeaza
- linia alba mediana abdominala si pigmentatia fetei dispare treptat.
Aparatul genital:
- vaginul revine la aspectul, dimensiunile si pigmentatia din afara sarcinii, dispare si inbibitia
edematoasa de la acest nivel
- eroziunile mucoasei vaginale se refac ad integrum
- tonusul musculaturii perineale revine la normal.
Conduita:
- se urmaresc cu atentie elementele clinice: involutia uterina, aspectul si cantitatea lohiilor,
precum si secretia lactata.
- involutia uterina: se supravegheaza zilnic masurandu-se inaltimea fundului uterin care in ziua a
6 a se afla la jumatatea distantei dintre ombilic si simfiza pubiana, pentru ca la sfarsitul acestei
perioade de lehuzie propriu-zisa, sa ajunga sub simfiza. Uterul va fi urmarit si prin palpare
pentru evaluarea consistentei acestuia, precum si pentru constatarea eventualei sensibilitati
dureroase, prezenta sub forma de colici uterine, la primipare. Un uter marit ne pune in fata a 2
situatii: normal – la multipare sau dupa operatia de cezariana, patologic – retentie de lohii sau
endometrita.
- secretia lohiilor trebuie urmarita prin examinarea repetata a pansamentului vulvar. In caz de
modificare a consistentei sau a culorii se suspecteaza o posibila infectie si se aplica tratament ca
atare.
- secretia lactata se urmareste prin inspectie si palpare zilnica. La inspectie se cauta orice fisura
sau ragada, tumefierea mamelonului. Igiena corecta este foarte importanta inainte si dupa fiecare
supt. Dupa fiecare supt se sterge mamelonul cu sapun si cu unguent cicatrizant pe baza de
glicerina.
Alte masuri:
- toaleta perineului trebuie sa fie efectuata de cel putin 2 ori pe zi si bineinteles dupa fiecare
scaun, cu sapun sau cu antiseptic local. Dupa toaleta locala se aplica la acest nivel un pansament
steril ce va fi schimbat de 3-4 ori pe zi. Daca perineul este dureros, se recomanda supozitoare cu
antalgige antiinflamatorii.
6
- mobilizarea lehuzei ajuta la prevenirea bolii trombembolice, ajuta la refacerea tonusului
musculaturii abdominale si perineale, ameliorarea circulatiei generale.
- gimnastica respiratorie: respiratii adanci si ample intr-o camera foarte bine aerisita
- daca sindomul dedepresie  postpartum se instaleaza este necesara administrarea de
medicamente anxiolitice
- daca reluarea tranzitului intestinala nu este prezenta atunci e prescrie un usor laxativ, regim
bogat in fibre
Ingrijiri generale:
- se va masura zilnic: pulsul, temperatura, diureza si tensiunea arteriala.
Alimentatia lehuzei va fi cat mai variata si echilibrata in principiile alimentare. Nu se vor
consuma alimente condimentate excesiv, cafea, conserve, pentru ca acestea modifica consistenta
laptelui si pot determina nou-nascutului tulburari digestive.
Lauzia independenta
aceasta are o durata de 30 de zile dupa nastere.
Fenomenele care apar: involutia uterina continua, la fel si secretia de lohii (care incep sa scada
cantitativ).
Conduita:
- pana in ziua 42 post partum se urmareste ca in perioada lehuziei propriu-zise.
Masurile recomandate sunt:
- gimnastica
- igiena locala dar si dusurile generale, nu bai pana la incetarea scurgerilor vaginale
- daca se asociaza o anemie: suplimentarea cu fier continua cu inca o luna dupa normalizarea
valorilor hemoglobinei.
Atat lehuza cat si nou-nascutul vor fi urmariti periodic la cabinetul medicului de familie.

Plan de ingrijire
Ingrijiri acordate in lauzie in primele doua ore

Culegera datelor
-oboseala, tendinta de somn
- uneori frison
- puls rar, bradicardie
-uter dur, contractat, glob de siguranta, la nivelul ombilicului
-sangerare moderata
Probleme
- posibila alterarea a ritmului si frecventei cardiace in legatura cu hemoragia post- partum
-disconfort in legatura cu leziunile perineale, cu distensia tesuturilor 
-posibila infectie
Obiective

7
-lauza sa colaboreze, sa inteleaga ca somnul produce relaxarea musculaturii uterine si favoizeaza
hemoragia
Interventii
Asistenta;
-efectuaza masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retractiei si formarii globului de
siguranta
-controleaza sangerarea, anuntand medicul in cazul in care este crescuta, nu apare globul de
siguranta
-supravegheaza faciesul si comportamentul lauzei
-antreneaza lauza in discutii pentru a nu dormi
-administreaza ceai, limonada
-controleaza functiile vitale, depisteaza semnele socului hipovolemic
-transporta lauza in salon

Ingrijiri in lauzia propriu zisa

Lauzia cuprind primele 6 saptamani dupa nastere. Ciclul ovarian se reia, o noua sarcina
fiind posibilachiar daca se mentine amenoreea de lactatie. Organele genitale revin treptat la
normal.
Culegera datelor
-scurgera lohiilor; sanguinolente, serosanguinolente, seroase
-involutie uterine
-aparitia secretiei lactate
-revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale ( usor crescuta in travaliu)
-tranzit incetinit
-diureza crescut
Probleme
-deficit de cunostinete privind autoingrijirea
-posibila alterarea a ritmului cardiac din cauza sangerarii( determinata de resturile placentare sau
tromboflebitei post-partum)
-posibila stare de diconfort in legatura cu instalarea secretiei lactate
-alterarea eliminarilor 
-deficit de cunostinte privind igiena sanilor si alaptarea, alimentatia in lauzie
Obiective
-sa fie capabila sa se autoingrijeasca
-sa nu apara complicatii infectioase sau hemoragice
-sa cunosca semnele ( furiei laptelui)
-sa elimine normal, sa revina la orarul propiu
-sa-si efectueze igiena sanilor
Interventii
8
-explica lauzei importanta iingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiior puerperale(dupa
nastere)
-efectueaza toaleta locala, schimbarea tampoanelor, observa lohiile ( aspect, miros,culoare,
cantiate)
-observa aspectul plagii perineale, anuntand medicul in caz de modificari
-instrueste gravida se se autoingrijeasca
-controleaza involutia uterina ( scade cu 1-1,5 cm/ zi) devenind organ intrapelvin dupa12 zile
-involutie uterina;
-masoara, temperatura, pulsul, tensiunea arteriala,pentru depistarea
eventualelor complicatii ( hemoragii, infectii, tromboflebita)
-explica modul de instalare a secretiei lactate,a ‚’’furiei laptelui,
, care poate fi ninsotita de cresterea temperaturii pana la 37,5
- instrueste lauza sa-si spele mainile si sanii inainte si dupa supt; sa evite prelungirea suptului
pentru a nu favoriza aparitia ragadelor 
-stimuleaza mobilizarea precoce a lauzei pentru prevenirea complicatiilor 
-incurajeaza cresterea cantitatii de lichide din alimtatie
-atentioneaza lauza;
-sa nu consume bauturi alcoolice, excitante ( cafea, ciocolata, cacao, ceai rusesc)
-sa evite alimentele flatulente
-sa nu consume alimte cu fibre in cazul leziunilor perineale pentru evitarea efortului de
defecatie
- efectuaza sondaj vezical in caz de retentie urinara in primele ore dupa nastere
-instrueste lauza la externare;
-sa-si metina o buna igiena locala, sa folseasca tampoane vulvare sterile
-sa eviote raporturile sexuale sase-opt sapatamani
-sa nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece unele se elimina prinsecretie lactate
-sfauieste familia sa ajute mama in ingrijirea copilului, precum si in plan emotional, pentru a se
adapta noului rol

Ingrijiri in lauzia patologica


In timpul lauziei pot aparea hemoragii cauzate de resturi placentare, de inertia uterina. Asistenta
anunta medicul, nu paraseste lauza, se conformeaza indicatiilor medicale.

9
Infectia puerperala este prevenita astazi prin protectie cu antibiotice la gravidele si lauzele cu
risc (ruptura prematura a membranelor, infectii vaginale sau alte focare infectioase).
Manifestari, semne
-febra
-tahicardie,
-subinvolutie uterina,
-modificarea aspectului,mirosului lohiilor,
- dureri.
Infectiile glandei mamare apar mai ales, la primipare, din cauza
conformatiei anormale a mamelonului si a lipsei de igiena.
La inceput apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt porti de intrare pentru microbi, apoi,
daca nu se iau masuri, pot aparea limfangita, galactoforita, abcesul sanului.
Interventii pentru prevenirea si depistarea infectiei:
Tractului genital :
- respectarea regulilor de asepsie si antisepsie
- igiena riguroasa post-partum
- pansamente aseptice
-verificarea aspectului membrelor inferioare, asigurarea repausului pentru prevenirea
accidentelor tromboembolice in caz de tromboflebita
-controlul temperaturii si pulsului; observarea discordantei dintre acestea
Izolarea lauzei bolnave
- La indicatia medicului - tratament cu antibiotice
Glandei mamare:
Reducerea duratei suptului, in caz de ragade - suspendarea alaptarii concomitent cu golirea
sanului prin muls badijonarea fisurilor cu nitrat de Ag 1%, mentinerea sanilor la aer, evitarea
frecarii. In caz de abces mamar, alaptarea este intrerupta, medicul evacueaza colectia; ingrijirea
plagii.

10
IGIENA SARCINII
Sarcina produce multe modificări în organismul gravidei, care trebuie să se adapteze acestor
schimbări încă din primul trimestru. Important este să înţelegem că o femeie gravidă nu este o
“femeie bolnavă”, astfel lucrurile trebuie privite ca fiind fiziologice. Totuşi, de câteva aspecte
trebuie să se preocupe viitoarea mămică pentru a evita unele dezechilibre ce pot afecta atât
mama, cât şi fătul. Aceste aspecte sunt alimentația, igiena corporală, igiena sexuală și genitală,
precum și semnele minore în sarcină.
Modul de viață trebuie să fie asemănător celui dinaintea sarcinii, cel puțin până în ultimul
trimestru. Se vor evita oboseala, eforturile prelungite și călătoriile cu avionul în trimestrul al III-
lea de sarcină.
Munca: dacă presupune o solicitare fizicp ușoară sau medie, se va continua până la intrarea în
concediul prenatal, în caz de muncă grea, se recomandă schimbarea locului de muncă.
Alimentația
În contextul modificărilor homeostaziei organismului femeii gravide în timpul sarcinii,
necesitățile impuse de prezența produsului de concepție, de adaptarea diferitelor aparate, sisteme
și metabolisme la starea de gestație și – special – de modificarea intensă și rapidă a aparatului
genital cu apariția compartimentului feto-placentar, impun o dietă adecvată. Oglinda cea mai
fidelă a acestui aspect este reprezentată de creșterea în greutate care s-a dovedit a fi optimă între
10 și 12 kg în cele 40 de săptămâni ale sarcinii (greutate corelată cu datele antropometrice).
Acest spor ponderal este iferit repartizat în timpul gestațieu, fiind mini în primul trimestru
(aproxiamtiv 1 kg), de 4-5 kg în trimestrul al II-lea, ajungând la 5 – 6
kg în cel de al III-lea trimestru (0,4-0,5 kg săptămânal). Creșteri în
greutate sub sau peste aceste valori s-au dovedit a avea un răsunet
nefavorabil, atât asupra organismului matern, cât și asupra produsului
de concepție (suferință fetală cronică, dismaturitate etc.).
Aportul caloric este de aproximativ 300 cal suplimentare zilnic,
asigurându-se consumul caloric de aproximativ 2.400 cal/zi. În cazul
femeilor gravide care depun o muncă fizică foarte intensă, sporul
caloric trebuie să permită un aport caloric zilnic de 2.600 – 2.800 cal. Repartizarea aportului
caloric se face astfel:
– Proteine – 320 – 360 cal (80-100 g/zi)
– Glucide – 1400-1500 cal (350-375 g/zi)
– Lipide – 450-540 cal (50-60 g/zi).
Total: 2.170 – 2.400 cal/zi
Recomandările de regim alimentar pentru satisfacerea aportului caloric nu trebuie făcute
mecanic, ci în funcție de vârsta femeii gravide, ocupația sa, modul de viață, dar mai ales în
funcție de greutatea dinainte de sarcină (aport caloric mai mare la cele subponderale, diminuat la
cele supraponderale).

11
Proteinele – cu o creștere de aproximativ 3g/zi, ajungând de la 1g proteină/kgcorp/zi la 1,5
g/kgcorp/zi. Marea majoritate a acestor proteine (70-80%) trebuie să fie de origine animală –
carne, lapte, brânză, ouă – și numai o parte din proteine de origine vegetală, întrucât cele animale
au un aport optim de amino-acizi esențiali; dintre aceste produse, un rol fundamental în
alimentația femeii gravide îl au laptele și derivatele sale, atât pentru aportul de proteine, cât și
pentru cel de calciu (în alimentația gravidei se recomandă minimum 1 litru lapte pe zi); în cazul
în care are tulburări digestive de tip colitic, se recomandă produse din lapte mai ușor tolerate –
iaurt, lapte bătut, brânză, smântână etc.
Glucidele – 5-6 g/kgcorp/zi, cu recomandarea ca minimum jumătate să provină din fructe și
legume, favorizându-se astfel și aportul concomitent de vitamine și oligoelemente.
Lipidele – 1 g/kgcorp/zi, în general în proporție de 50% de origine animală și 50% de origine
vegetală.
Mineralele
– Sodiul – Starea de gestație poate fi considerată ca inducând o pierdere cronică de Na, astfel
încât restricția acestuie în regimul alimentar este nu numainejustificată, ci chiar periculoasă. –
Fierul – Sarcina și lactația impun femeii un consum suplimentar zilnic de aproximativ 800-1000
mg Fe, necesare fătului, placentei și modificărilor sistemice impuse de starea de gestație. De
obicei, aportul alimentar, chiar în condițiile unei absorbții intestinale normale, precum și
mobilizare Fe de rezervă sunt de cele mai multe ori insuficiente, astfel încât pentru evitarea
apariției anemiei hipocrome este necesară administrarea profilactică, începând din a doua
jumătate a sarcinii, a 30- 60 mg Fe/zi (sub formă elementală). În cazul când se instalează anemia
hipocromă, doza zilnică de Fe ajunge la 120- 180 mg/zi, minimum 60-100 mg.
În general, se recomandă ca profilaxia cu preparate de Fe să se asocieze cu administrarea de
rutină a acidului folic, ținând cont de necesitățile sporite de folați în timpul gestației (până la 1
mg per os/zi).
– Calciul – Ca și pentru Fe, necesitățile de Ca sunt sporite, fiind necesare zilnic 1.000-1.200 mg
Ca, necesarul acoperindu-se prin consumul de lapte și/sau preparate din lapte (1litru lapte de
vacă conține doza de Ca necesară); în cazurile de deficiență marcate, cu semne de spasmofilie și
intoleranță digestivă la produsele lactate (rareori intolerența interesează toate produsele din
lapte), se poate administra Ca asociat cu vitamina D în trimestrul al III-lea al
sarcinii. .Vitaminele. O dietă echilibrată și completă asigură necesarul de vitamine pentru femeile
gravide. Cu excepția profilaxiei anemiei cu fier și acid folic și a administrării de vitamina D, alte
preparate medicamentoase nu sunt utile. Vitaminele sunt procurate din aport alimenar;
administrarea lor devine necesară numai în cazurile de deficiențe evidente clinic sau paraclinic.
În general, în cazul unei sarcini normale, alimentația trebuie să respecte următoarele principii:
– gravida să mănânce ce dorește în contintăți convenabile;
– alimentele să fie sărate după cust, fără excese; să se folosească sarea iodată;
– să se evidte alimentele conservate prin sare;
– dieta să fie controlată prin urmărirea riguroasă a curbei ponderale;

12
– alimentele să fie într-un echilibru întree produsele animale (carne, ouă, laăte și preparate din
lapte) și cele vegetale (în special fructe și legume variate);
– din a doua jumătate a sarcinii să se administreze zilnic, profilactic, 30-60 mg Fe elemental și
acid folic
Igiena corporală
Îngrijirea pielii trebuie sa fie o preocupare deosebită a gravidei. Baia generală este
recomandabilă în tot timpul sarcinii, cu excepția ultimei luni, când va fi înlocuită cu dușurile.
Trebuie evitată trecerea bruscă de la o temperatura la alta. Băile cu aburi nu se recomandă.
Îngrijirea sânilor și a abdomenului: trebuie acordată o atenție deosebită îngrijirii sânilor și
mameloanelor, mai ales la primipare și la femeile cu mameloame mici și/sau invaginate. Masajul
zilnic, tracțiunea ușoară a mameloanelor, cremele emoliente pot fi utile pentru pregătirea
alăptării. În ceea ce privește mușchii abdominali, gimnastica și masajul ușor (în primele 4 – 5
luni) sunt utile. Menționăm că folosirea diverselor creme și a substanțelor grăsoase nu evită
apariția vergeturilor
Îmbrăcămintea trebuie să fie lejeră şi adaptată la anotimp. Se vor evita hainele ce comprimă
abdomenul, iar încălțămintea va fi comodă cu toc jos.
Igiena bucală trebuie respectată, iar controalele și tratamentele stomatologice sunt
recomandate, cunoscut fiind faptul că gestația favorizează apariția sau agravarea cariilor.
Activitatea sportivă: sunt permise sporturile care nu solicită excesiv capacitatea fizică, de
obicei până în luna a VI-a (excursiile, joggingul, jocuri ușoare cu mingea, tenisul, înotul).
Activitatea fizică se interzice în sarcinile cu risc crescut sau ori de câte ori apar complicații
Gimnastica ocupă un loc aparte, fiind recomandate exercițiile fizice care să antreneze
musculatura respiratorie și pe cea abdominală, făcând parte integrantă din pregătirea psihofizică
profilactică pentru actul de naștere
Fumatul, consumul băuturilor alcoolice și al drogurilor sunt strict contraindicate în cursul
gestației din cauza complicațiilor în evoluția sarcinii, dar mai ales prin răsunetul nefovorabil
asupra produsului de concepție. Studii efectuate pe loturi mari, cu valabilitate statistică, dovedesc
că procentul de dismaturitate la fumătoare este de 2 – 4 ori mai mare decât la nefumătoare. Două
– trei țigări/zi sunt la fel de dăunătoare ca și fumatul mai intens; în general, fumătoarele nasc
copii mai mici cu 200 – 300 g, cu toate inconvenientele ce decurg din aceasta. Consumul de
alcool determină subdezvoltare, maformații, întârzieri de dezvoltare psihosomatică postnatală,
până la sindromul de encefalopatie alcoolică a fătului.
Igiena sexuală şi genitală

Viaţa sexuală nu este contraindicată în primele două trimestre, iar la gravidele fără risc
obstetrical, nici în trimestrul III. Igiena genitală presupune toaletă locală după fiecare micţiune
sau scaun, fără irigaţii vaginale, avînd în vedere creşterea secreţiilor vaginale în sarcină și
acutizarea candidozei vaginale.
Toaleta externă a organelor genitale se va efectua cu apă caldă sub jet curgător, de 2-3 ori pe zi
cu un săpun sau gel intim special ce are pH neutru – 4,5 -5,5.
13
Săptămânal se va schimba lenjeria de pat, iar cea de corp zilnic. Nu se va  purta lenjerie intimă
confecţionată din material sintetic şi incomod.
Dacă apar unele simptome de discomfort vaginal, arsuri, mâncărimi, eliminări abundente
suspecte sau alte simptome inexplicabile, se consulta medicul ginecolog pentru a preveni unele
complicații cauzate de vaginozele bacteriene, micotice în sarcină.
Tratamentul simptomelor minore: deși sarcina este o stare fiziologică, totuți modificările
impuse de ea organismului matern pot determina o serie de semne și simptome minore, uneori
însă jenante, care apar în diferite perioade ale gestației, unele la începutul ei, altele la sfârșit.
Pentru toate aceste semne și simptome, o consultație prenatală corectă, respectarea regulilor de
igienă și unele măsuri medicale generale duc la dispariția sau cel puțin la ameliorarea lor.
Grețurile și vărsăturile, foarte comune, în special în primul trimestru, sunt simptome dominante
ale sindromului neurovegetativ de instalare a gestației. Formele ușoare sau moderate (cele severe
încadrându-se în disgravidia de prim trimestru) cedează de obicei spontan în luna a III - IV-a de
sarcină. Viața în aer liber, respectarea igienei alimentare, evitarea alimentelor "dificil de digerat"
și a mirosurilor violente, mesele mici și dese, fără să determine sațietatea, alcătuite mai ales din
fructe și sucuri de fructe, legume, sunt deseori suficiente.
. Pirozisul, datorat de obicei reducerii peristaltismului tubului digestic, cu reflux de suc gastric în
esofag, apare de obicei în ultimul trimestru de sarcina, favorizat de creșterea uterului ți
deplasarea stomacului. Se recomandă preparate antiacide.
Constipația, cu aceleași cauze, se combate printr-o alimentație mai bogată în vegetale cu
reziduuri chitinice (prune, pere, salată verde, varză crudă, morcovi etc.), laxative ușoare sau
substanțe ce înmoaie scaunul (supozitoare cu glicerină 1 – 2/zi). Sunt contraindicate purgativele
puternice (oleul de ricin, sulfatul de magneziu), putând provoca tulburări hidroelectrolitice sau
chiar de avorturi sau nașteri premature.
Durerea lombară, din cauza suprasolicitării coloanei lombare prin schimbarea centrului de
grutate determinată de mărirea de volum a abdomenului, se combate prin evitarea ortostatismului
prelungit, folosirea încălțămintei adecvate, plimbări scurte, odihnă. În cazurile mai intense sau
persistente, se va trata hipocalcemia și sindromul de relaxare a ligamentelor pelviene.
Polakiuria apare frecvent din cauza congestiei pelviene și/sa compresiunii asupra vezicii
determinată de uterul gravid. Nu se tratează, dar impune investigarea infecțiilor aparatului urinar.
Varicele (ale membrelor inferioare și/sau vulvare) apar în special la multipare. Evitarea
ortostatismului prelungit, purtarea ciorapilor elastici, ridicarea membrelor inferioare deasupra
planului orizontal sunt utile. Tratamentul chirurgical în timpul sarcinii este contraindicat. În
formele severe, cu insuficiență circulatorie, se poate efectua, în primul trimestru de sarcină,
întreruperea terapeutică a sarcinii. Varicele vulvare pot fi ameliorate recomandându-se a se purta
o fașă elastică în formă de "T" pe regiunea perineală.
Hemoroizii sunt accentuați deseori de încetinirea tranzitului; se recomandă igiena alimentară cu
evitarea alimentelor iritante, înmuierea scaunului, igienă locală. Tratamentul chirurgical este
contraindicat în sarcină. Sângerarea hemoroizilor poate induce sau agrava o anemie hipocromă.
Leucoreea este de obicei fiziologică, prin creșterea formării de mucus de către glandele cervicale
14
sub acțiunea estrogenilor. Nu se tratează decât prin respectarea regulilor de igienă intimă. Se
recomandă însă examem citobacteriologic și parazitologic al secreției vaginale pentru a elimina o
leucoree patologică. Tratamentul acestora impune precuații în primul trimesctru de gestație (risc
teratogen), dar după luna a IV-a este abosolut obligatoriu pentru evitarea infecțiilor puerperale
și/sau a infectării intr- sau postnatale a fătului.
Oboseala cu tendință la somn, mai ales în primul trimestru, dispare ulterior. Insomnia nu se
tratează cu tranchilizante și/sau somnifere, recomandându-se plimbări prelungite în aer liber,
sporturi ușoare etc.
Crampele în membrele inferioare pot apărea din cauza hipocalcemiei (administrare de preparate
de Ca + vitamina D).
Tratamentul simptomatic – masaj, căldură locală, mișcări de flexie-extensie ale gambelor etc. –
este util.

15

S-ar putea să vă placă și