Sunteți pe pagina 1din 36

LĂUZIA NORMALĂ

(FIZIOLOGICĂ)
Lăuzia normală (fiziologică)

Lăuzia = perioada când modificările generale ale întregului


organism şi, în special, ale organelor genitale, impuse de
starea de gravido-puerperalitate, retrocedează.

Această perioadă se termina în mod practic când


organismul este capabil să-şi reia un nou ciclu gestaţional
(reproductiv), menstrual.

Limita de timp este apreciata la 6-8 săptămâni


 Lăuzia poate fi împărţită în mai
multe etape:

-Lăuzia imediată sau postpartumul


imediat (primele 24 de ore) -primele
ore după delivrenţă reprezintă
perioada a IV-a a naşterii;
-Lăuzia propriu-zisă, care durează
circa 6 săptămâni şi din care se
delimitează lauzia imediată propriu-
zisă, cu o durată de 10-12 zile
postpartum.
Modificări generale în lăuzie
 MODIFICĂRI SANGVINE

 Se produce scăderea volumului sangvin cu diminuarea marcata a


hidremiei, ceea ce duce la normalizarea Hb.

 Dintre elementele sangvine se constată doar creşterea trombocitelor.

 Creşterea trombocitelor, a fibrinogenului şi a vâscozitâţii sangvine fac ca


riscul tromboembolic în lăuzie să fie mare.
Modificări generale în lăuzie
Modificări cardiovasculare
După naştere, apare diminuarea volemică determinată de
pierderile sanguine, diureza crescută şi transpiraţie.
 Debitul cardiac poate creşte în delivrenţă şi în
postpartumul imediat cu 30-35%, prin redistribuţie
sangvină, ca urmare a eliminării suntului arterio-venos care
este placenta (încărcare cu cca. 700 ml).
Debitul cardiac şi presiunea venoasă centrală revin la
normal în primele 2 săptămâni.
 Pulsul bradicardic din primele două zile se normalizează, la
fel ca si TA care a fost crescută în travaliu
Modificări generale în lăuzie
Modificările aparatului urinar
 Apare poliuria după naştere care se explică prin creşterea filtrării
glomerulare şi dispariţia factorilor de retenţie hidrosalină .
 Se elimină apă şi săruri din compartimentul extracelular, iar urina
femeilor care alăptează conţine lactoză şi peptone.
 In primele zile, vezica urinară este atonă, insensibilă la supradistensie
din cauza traumatismului joncţiunii uretrovezicale.
 In acest context apare frecvent retenţie de urină.
Modificări generale în lăuzie
 Modificarile aparatului respirator

 Respiraţia costală superioară din sarcină revine la respiraţie costo-


abdominală în lăuzie.
 Creşterea excursiilor diafragmatice poate duce la mobilizarea unor
focare TBC sau a unor supuraţii preexistente (deci se impune un control
radiologie al tuturor lăuzelor).

 Modificarile aparatului digestiv

 Se observă o scădere a secreţiei gastrice.


 Constipaţia atonă din timpul sarcinii se menţine şi în lăuzie, iar
hemoroizii apăruţi după efortul expulziv se micşorează treptat.
Modificarile sistemului
nervos

In lăuzie apare o stare de


labilitate neuropsibică cu
tendinta spre stări
depresive.
Apare instinctul matern
care domină
comportamentul lăuzei.
Modificări generale în lăuzie
 MODIFICĂRI METABOLICE

 In lăuzie apare o diminuare treptată a metabolismului cu


predominanţa catabolismului.

 Scăderea în greutate după naştere se face în etape:


-primele 5 kg se pierd după naştere (făt,placentă, lichid
amniotic), 3-5 kg în prima săptămână prin scăderea volumului
lichidelor interstiţiale.

In mod fiziologic, scăderea in greutate durează aproximativ 6 luni.

 Se mai constată o scădere a toleranţei la insulina prin dispariţia


factorilor hipergilcemianţi placentari (face mai uşor comă
hipoglicemică).
Histologia aparatului genital în primele
6 saptamani după naştere

 Uterul redevine în 10 zile organ pelvian, iar


la 5-6 săptămâni revine la forma şi volumul
iniţial.

 Modificările histologice ale uterului au loc pe


fondul reducerii vascularizaţiei, mai ales prin
diminuarea calibrului vaselor uterine (mult
dilatate în sarcină).

 Alte mecanisme care explică involuţia uterină


sunt:
 -retracţia fibrelor musculare,
 -resorbţia unor fibre de
neoformaţie,
 -micşorarea dimensiunilor fibrelor
musculare.
 Involuţia este asigurată şi de reducerea imbibiţiei masive din sarcină.

 Astfel uterul, care avea 1 kg după delivrenţă, are la 2 săptămâni 300


g, iar la sfârşitul perioadei puerperale cca. 100 g.

 Fundul uterin scade cu 1 cm pe/zi, astfel că la 10-12 săptămâni


ajunge organ pelvin

 Lohiile conţin în primele zile decidua.


 Endometrul trece prin următoarele
faze:

- Faza de regresie (4-5 zile)


caracterizată prin necroza şi involuţia
endometrului şi eliminarea deciduei
superficiale.
 - Faza de regenerare cicatricială (15-
25 zile) care constă în cicatrizarea
endometrului fără influenţa
hormonală.
 - Faza de proliferare hormonală (25-
45 zile), etapă în care endometrul
care a acoperit suprafaţa uterului este
supus acţiunii estrogenilor, rezultând
un endometru cu aspect de fază
proliferativă estrogenică.
La nivelul inserţiei placentei
rămâne o suprafaţă cu vase
mari, obstruate prin
retracţia stratului plexiform
(ligaturile vii) şi suprafeţele
de caduca

Endometrul de la acest
nivel nu diferă de restul
cavităţii uterine;

Se reface prin alunecare şi


acoperire de către
endometrul zonelor vecine
sau prin proliferarea zonei
bazale denudate.
Reluarea menstruaţiei

 Reluarea menstruaţiei se face la


45 de zile până la 3-5 luni de la
naştere.

 La femeile care alăptează, ciclul


poate surveni la 4-5 luni.

 Primele cicluri sunt anovulatorii la


femeile care de multe ori
alăptează.

 Intârzierea cu mai mult de 4-5 luni


a reluării menstruaţiei e socotită
amenoree patologică.
Modificările aparatului genital

 Intre ziua 18-20 a lăuziei poate apărea o sângerare mică şi


trecătoare denumită „mica menstruaţie".

 Involuţia locului de inserţie placentar se face uneori defectuos,


apărând „hemoragii puerperale tardive".
Modificările aparatului genital

Planşeul pelviperineal, parametre


Involuţia lentă a parametrelor determină o
mobilitate exagerată a uterului.
Frecvent se instalează retroversia uterină care
poate rămâne definitivă; hiatusul urogenital
rămâne mai deschis.

Peretele abdominal
Diastoza drepţilor abdominali are un caracter
tranzitoriu şi se poate corecta prin gimnastică
medicală.
Vergeturile apărute în sarcină devin albe,
sidefii.
Modificările aparatului genital

Colul

Colul îşi micşorează volumul


prin dispariţia edemului şi
reducerea vascularizaţiei.
Orificiul intern se reface după
24 de ore, dar rămâne
permeabil la index timp de 10
zile. Apar şi glande noi care
secretă mucusul, după 6-7 zile.
Modificările aparatului genital

 Vaginul şi vulva

 Revin la dimensiuni apropiate de cele


din afara sarcinii, dar niciodată la cele
dinaintea naşterii.
 Himenul este rupt profund (adevărata
deflorare) rămânând carunculi.
 Se remarcă adesea căderea peretelui
vaginal anterior numit şi colpocel
anterior.
Modificările aparatului genital

 Mucoasa vaginala

 Involueazâ în primele 15 zile după naştere.

 După 25 zile începe regenerarea sa sub influenţa estrogenilor, până la


stratul intermediar sau chiar superficial.
Ovulaţia
 Ovulaţia apare uneori mai
repede ca menstruaţia, fapt
important de cunoscut în
contracepţie

 10-15% dintre femeile care nu


alăptează pot avea ovulaţie
după 6 săptămâni, iar 30%
după 90 de zile de la naştere.

 La femei care alăptează


ovulaţia poate surveni după
100-112 zile.
Clinica şi supravegherea lăuziei

 In primele ore după naştere şi în prima zi, lăuza trebuie atent


supravegheată pentru a depista eventualele complicaţii apărute după
actul naşterii.
 Se vor urmări:

- eventualele efecte asupra mamei, datorate naşterii (efecte ale


traumatismului, hemoragiei, mai târziu, eventual, ale infecţiei);
- cantitatea de sânge pierdut, în corelaţie cu pulsul şi tensiunea
arterială,
- involuţia aparatului genital;
- temperatura;
- diureza;
 - starea generală a lăuzei (eventual evoluţia afecţiunilor preexistente
sarcinii).
Involuţia uterina
 Se face progresiv şi anume zilnic cu 1-
1,5 cm (un deget) în înălţime.

 După expulzie, fundul uterului se află


de obicei la nivelul ombilicului şi uşor
deviat la dreapta.

 Lipsa de involuţie uterina arată fie o


retenţie de lohii sau sânge, fie o
infecţie.

 O subinvoluţie poate apărea şi la


multipare, care au un uter „obosit", cu
o musculatură deficitară.
Involuţia uterina
Involuţia uterină se apreciază zilnic după ce lăuza şi-a golit
vezica urinară.

O involuţie uterina deficitară necesită stabilirea cauzei


(hemoragii, infecţii).

Tratamentul deficitului de involuţie uterină este cel etiologic


(combaterea infecţiei, a retenţiei de lohii şi sânge şi a
sângerarii), şi administrarea ocitocicelor de tip secară
cornută (ergomet) sau preparate de retrohipofiză (ocitocină).
Lohiile
Lohiile sunt secreţii ale organelor genitale care apar în
puerperium şi sunt caracteristice pentru această perioadă.

Aspectul şi cantitatea lohiilor se schimbă în timp atât


cantitativ, cât şi calitativ în timpul lâuziei.
Cantitativ: în primele zile se elimină cca 50 g/zi, pentru ca,
apoi, cantitatea zilnică să scadă la 10-20 g.
 Eliminarea se face masiv în primele zile (3-4).
Aspectul se schimbă: în primele zile (3-4), sunt sangvinolente,
apoi, în următoarele 3 zile serosangvinolente, pentru ca apoi
să devină seroase.
După 2 săptămâni devin albicioase.
Lohiile
Monitorizarea lohiilor evidenţiază în fapt care se petrece în
aceste organe.

Se vor aprecia:


-cantitatea,
-aspectul,
-compoziţia,
-mirosul lohiilor.

Un aspect modificat al lohiilor arată în fapt procese


patologice precum :endometrita,retenţia de lohii,
traumatisme şi hemoragii,hematometrie
B. ASPECTUL LOHIILOR
1. Lohii sangvinolente (RUBRA):
- caracteristice 2-3 zile dupa nastere
- contin sange necoagulat si fragmente de tesut extravazat
- se elimina mai mult in timpul zilei (in timpul alaptarii)
- au miros fad

2. Lohii sero-sangvinolente (FUSCA):


- caracteristice zilelor 3-5
- culoare brun-inchisa
- contin mai multa plasma extravazata
- au miros fad
3. Lohii seroase (FLAVA):
- caracteristica zilelor 6-7
- culoare rosietica, brun deschisa
- formate din exudat seros, putine eritrocite, mucus cervical

4. Lohii albe (ALBA):


- caracteristice dupa primele 2 saptamani pana la sfarsitul
lehuziei
- contin celule deciduale, mucus, putine bacterii si elemente de
descuamare ale epiteliului vaginal

Dupa caracterul lor: cantitate – culoare – miros se pot


aprecia fenomenele fiziologice sau patologice ce au loc in
lehuzie
Pulsul
In lăuzie, în mod normal, pulsul este bine bătut, adesea
bradicardic (70/min), ca urmare a vagotoniei.

O accelerare temporară a pulsului nu are o semnificaţie


patologică, fiind consecinţa labilităţii vasomotorii (emoţii
etc).

O accelerare a pulsului cu caracter permanent în perioada


lauziei constituie un semnal de alarmă, indicând o posibilă
infecţie sau o anemie pronunţată.
Temperatura
 In majoritatea cazurilor, lăuza este cuprinsă, după naştere, de o senzaţie de frig, uneori
de un adevărat frison („frisonul fiziologic"), cauzat de :
 -oboseala din urma travaliului,
 -pierderea de căldură,
 -hemoragie
 -activitatea musculară intensă din timpul naşterii.

 In primele zile după naştere se pot înregistra ascensiuni uşoare ale temperaturii.
 In ziua a 3-a - 4-a, intrarea în funcţiune a glandei mamare poate să fie marcată de o
creştere a temperaturii.
 Odată cu instalarea secreţiei lactate, febra cedează spontan (fenomen cunoscut sub
denumirea de „furia laptelui")..
Mamogeneza

Mamogeneza reprezintă dezvoltarea morfologică a glandei


mamare.

In sarcină, o serie de hormoni contribuie la dezvoltarea sânului,


pregătirea acestuia pentru lactaţie precum şi la susţinerea
lactaţiei.

In timpul sarcinii nu se secretă lapte pentru că prolactină este


inhibată de estrogeni şi progesteron.

Când se elimină placenta, progesteronul şi estrogenii scad


brusc,dezinhiba prolactină şi apare secreţia lactată.
Mamogeneza
Prolactina duce la dezvoltarea lobulilor canalelor şi acinilor

Factori HLP (Hormon lactogen placentar) şi HCS


(somatotropina), au un rol important în dezvoltarea glandei
mamare.

Estrogenii cresc numărul receptorilor prolactinici locali.

Mai intervin în mamogenezâ GH (hormonul de creştere),


somatomedina (sintetizată de ficat şi care activează GH),
insulina, factorii insulin-like şi hormonii tiroidreni, care au rol
în lactaţie, prin acţiunea lor asupra metabolismului general.
Lactogeneza (instalarea lactaţiei)

 In instalarea lactogenezei intervin prolactina, HLP şi


cortizol.
 Progesteronul are o acţiune antilactogena.

 Astfel iniţierea lactaţiei se face prin:


- scăderea steroizilor circulanţi, mai ales a
progesteronului;
- creşterea importantă a prolactinei şi cortizolului;
- activarea unui reflex neuroendocrin de către
primele supturi.

 Lactaţia apare la 3-5 zile după naştere, cantitatea


de lapte creşte progresiv, iar compoziţia acestuia se
modifică.
 In 1-2 săptămâni colostrul se transformă în lapte.
Galactopoieza sau lactopoieza (Întreţinerea secreţiei
de lapte)

 Intreţinerea secreţiei lactate este dată de


supt.

 Astfel stimularea mamelonului prin supt


este transmisă de SNC, care, printr-un
reflex, determină secreţia de oxitocină
(retrohipofizara), prolactină şi ACTH
(adenohipofizara).

 După 2-3 luni, cantitatea de prolactină


eliberată cu ocazia fiecărui supt diminuează
secreţia lactată continuă însă, printr-un
mecanism local automat. (prolactina are
atunci numai efect permisiv).
Lactatia şi îngrijirea sânului

 Este de reţinut faptul că evacuarea periodică a sânului prin supt reprezintă stimulul
cel mai bun, fiziologic, pentru întreţinerea lactaţiei.

 „Furia laptelui" apare în perioada premergătoare apariţiei secreţiei lactate.


 Sânii sunt turgescenţi, foarte dureroşi, există o mică ascensiune termică. Aceasta
poate dura 3-4 zile.
 Ca tratament, se pot administra analgetice sau antipiretice.

 Sânii trebuie îngrijiţi cu atenţie, deoarece prezenţa unor leziuni la acest nivel pot
constitui poarta de intrare a unor germeni responsabili de complicaţii septice.
 Imunizarea

 Lăuzele cu RH negativ care au un făt RH pozitiv şi nu sunt izoimunizate trebuie să


primească imunoglobulina anti D în primele 72 de ore de la naştere.

 Contraceptia

 Lăuzia este o perioadă favorabilă pentru educaţia contraceptivă şi pentru alegerea


metodei convenabile.

 Inceputul vieţii sexuale după naştere

 Se recomandă o abstinenţă sexuală de 6 săptămâni după naştere (până la


refacerea organelor sexuale), dar uneori lăuzele pot începe viaţa sexuală după 3-4
săptămâni.