Ochiul dureros

Generalitati
 Durerea oculara este simptomul cel mai frecvent care il poate aduce pe bolnav
in fata medicului oftalmolog
 Durerea poate imbraca grade variate, de la simpla jena oculara (sau senzatie de
“nisip in ochi” la durere atroce cu hemicranie si semne generale (greata,
varsatura)
 Caracterele durerii (circumstantele de debut, intensitatea, simtomele asociate)
sunt foarte importante si orienteaza asupra cauzei:
 Durerea oculara asociata cu cefalee ce apare dupa efort intelectual sau fizic intens
sugereaza la tineri un viciu de refractie necorectat sau HTA, iar la pesoane peste
40 ani isuficiente ale circulatiei cerebrale
 Durerea minima, descrisa ca senzatie de “nisip in ochi” este produsa de obicei de
cojunctivita
 Durerea intensa, acuta, cu caracter de arsura, insotita de fotofobie si lacrimare
excesiva e cauzata de leziuni corneene
 Durerea surda, predominant nocturna, asociata cu incetosarea vederii, fotofobie
apare in irite si iridociclite
 Durerea surda, accentuata de miscarea globilor oculari e caracteristica inflamatiilor
capsulei Tenon si prelungirilor sale
Durerea in diferite afectiuni oculare

Viciu de refractie necorectat, la tineri Durere oculara dupa efort intelectual

HTA netratata Durere oculara

Insuficienta circulatorie cerebrala Cefalee

Conjunctivita Durere oculara minima

Senzatie de “nisip in ochi”

Cheratita superficiala Durere intensa, acuta

Ulcer cornean Caracter de arsura

Cedeaza brusc la perforarea
ulcerului
Corp strain cornean Fotofobie

Lacrimare
Durerea in diverse afectiuni oculare

Irita Durere surda, predominant nocturna

Iridociclita Incetosarea vederii, fotofobie

Tenonita Durere surda, accentuata de miscarea

Celulita orbitara globului ocular
Chemozis

Flegmon orbitar Durere intensa, pulsatila

Exoftalmie

Stare generala alterata

Atac acut de glaucom Durere oculo-orbitara foarte intensa

Scaderea AV

Modificarea starii generale

Nevrita optica Durere profunda in orbita, accentuata

de miscarea globului ocular
1. Atacul acut de glaucom

 Reprezinta o crestere acuta a TIO de cateva ori fata de valorile normale din
cauza blocarii bruste a caii de drenaj a umorii apoase
 Simptome:
 Durere intensa cu debut brusc (prin stimularea nervilor corneeni de catre

TIO crescuta); poate iradia in regiunea temporala, ceafa, mandibula,

mascand astfel originea oculara
 Greata si varsaturi prin iritarea N.Vag; pot simula o afectiune abdominala

 Scaderea AV si halouri colorate in jurul surselor de lumina; aceste

simptome sunt determinate de edemul epitelial produs de crestea

marcata a TIO

! Sindromul clinic nu este intotdeauna complet in atacul de glaucom, iar

scaderea AV poate sa treaca neobservata daca ochiul congener are
vedere buna. De asemenea, perceptia subiectiva a intensitatii durerii
poate sa varieze foarte mult.
OD-Atac de glaucom
Atac acut de glaucom
Glaucom acut facolitic
Atacul de glaucom - diagnostic

 Diagnosticul se pune pe baza urmatoarelor semne:

 Ochi rosu unilateral cu injectie ciliara sau conjunctivala
 Pupila in semimidriaza fixa, ovalara
 Ochi dur la palpare
 Edem cornean si cornee cu luciu sters
 Camera anterioara ingusta sau absenta
 Tensiune intraoculara ridicata
 Fudul de ochi este dificil de vizualizat din cauza tulburarii de transparenta a
corneei
 AV este redusa la PMM
Atacul de glaucom – diagnostic diferential

1. 1. Simptomele generale (cefalee, greata, varsaturi) trebuie diferentiate de

alte afectiuni in care acestea pot sa apara: apendicita, tumori cerebrale
2. 2. Afectiuni ce se insotesc de ochi rosu: iridociclita acuta, sclerita,
conjunctivita acuta, keratita, celulita orbitara
3. 3. Afectiuni ce evolueaza cu scaderea brusca a AV: obstructia ACR sau
VCR
4. 4. Afectiuni ce evolueaza cu ochi dureros: keratopatia buloasa
5. 5. Glaucom secundar decompensat
Conjunctivita acuta virala
Keratita herpetica dendritica
Celulita orbitara
Sclerita nodulara
Tratamentul atacului de glaucom

 Atacul de glaucom este o urgenta si pacientul necesita tratament

imediat condus de medicul oftalmolog!
 Scopurile terapiei medicamentoase:
 Clarificarea corneei
 Ameliorarea durerii
 Reducerea TIO
 Principiile tratamentului medicamentos:
 Reducerea osmotica a volumului vitrosului prin solutii hiperosmotice
administrate pe cale generala (Manitol 1-2 g/kgc p.e.v; Glicerina p.o 1-1.5
g/kgc)
 Scaderea producerii de umoare apoasa prin inhibitori ai anhidrazei carbonice
(Acetazolamida i.v sau p.o)
 Administrarea de miotice (Pilocarpina 1% instilatii) pentru retragerea radacinii
irisului de la nivelul unghiului si indepartarea blocului pupilar
 Terapie simptomatica: analgezice, antiemetice, sedative
2. Iridociclita acuta

 Definitie: reprezinta inflamatia tractului uveal anterior (iris si corp ciliar)

 Etiologie: cauze imunologice, boli sistemice, infectii
 Simptome: durere oculara sau la nivelul fruntii, scaderea vederii, fotofobie,
lacrimare
 Semne: injectie ciliara sau mixta (ciliara si conjunctivala), mioza, Tyndal al
umorii apoase, precipitate endoteliale, hipopion,sinechii iriene posterioare,
camera anterioara de profunzime normala (DD cu glaucomul acut), TIO scazuta,
normala sau crescuta
 Tratament: in functie de etiologie tratament general cu antibiotice sau antivirale;
tratament topic cu midriatice (pentru a reduce riscul formarii sinechiilor) si
antiinflamatoare steroidiene (instilatii si injectii subconjunctivale)
Iridociclita acuta
Iridociclita granulomatoasa
3. Keratopatia buloasa

 Definitie: Opacifierea corneei si formarea de bule epiteliale din cauza pierderii

functiei normele a celulelor endoteliului cornean
 Etiologie: traumatism chirurgical al endoteliului (chirurgia cataractei), distrofia
endoteliala Fuchs, glaucom absolut
 Simptome: scaderea treptata a vederii (vederea este mai slaba dimineta si se
imbunatateste pe parcursul zilei), lacrimare, fotofobie, durere oculara
 Semne: ingrosarea corneei, edem epitelial si bule epiteliale
 Tratament: solutii hiperosmotice adm. topic (Clorura de sodiu 5%), transplant
de cornee
4. Nevrita optica

 Definitie: inflamatie a nervului optic in portiunea sa anterioara (Papilita) sau

posterioara (Nevrita optica retrobulbara) ce poate sa apara in cursul
proceselor inflamatorii generale, boli autoimune, ingestia de toxice, boli
demielinizante
 Simptome: scadera brusca a AV, scotom central, durere la mobilizarea
globului ocular si la presiune pe glob
 Semne: in nevrita optica retrobulbara aspectul FO este normal, pe cat in
papilita se constata edem si hiperemie papilara, hemoragii peripapilare;
scotom central la CV, defect pupilar aferent, anomalii ale vederii cromatice
in ax rosu – verde
 Tratament: depinde deetiologie; in nevrita optica retrobulbara de adm doze
mari de steroizi
Nevrita optica bilaterala in meningita virala
5. Keratita infectioasa

 Agentii patogeni care pot provoca infectii corneene (keratite) sunt: virusi,
bacterii, fungi, Acanthamoeba
 Simptome: vedere incetosata, durere oculara, ochi rosu, fotofobie,
lacrimare, secretie conjunctivala purulenta in keratitele bacteriene si
seroasa in keratitele virale
 Semne: AV scazuta, hiperemie conjunctivala mixta, cornee cu ulceratie si
infiltrat in jur, uneori hipopion, reactie iriana cu sineschii iriene posterioare;
in keratita virala hipoestezie corneana si ulceratie herpetica cu aspect
dendritic
Keratita herpetica
Keratita bacteriana cu hipopion
Keratita fungica
Keratita cu Acanthamoeba