DISGRAVIDIA EMETIZANTA (DE PRIM TRIMESTRU)

Disgravidia de prim trimestru este un diagnostic de care se abuzeaza. Limita intre acuzele
digestive ale gravidei, considerate fenomene neuro-vegetative in evolutia sarcinii normale, si
simptomatologia disgravidiei emetizante este dificil de transat, in special datorita profilului
psihoemotional al fiecarei gravide si gradului de maturitate profesionala a medicului practician.
Prognosticul celor doua entitati cu debut digestiv este insa complet diferit.

A. DEFINIŢIE
Reprezintă o afecţiune specifică sarcinii manifestată prin exacerbarea paroxistică a tulburărilor
neurovegetative de sarcină, caracterizată prin vărsături repetate, multiple, cu intoleranţă totală de
aport alimentar. Este o afecţiune auto-limitativă care dispare odată cu depăşirea primului
trimestru de sarcină.

B. ETIOLOGIE
Este necunoscută, fiind incriminate:

 deficienţa de vitamină B6
 deficienţe ale metabolismului proteic
 excesul de secreţie a hCG
 hipotiroidismul
 factori emoţionali
 reacţii de hipersensibilitate.

C. PATOGENIE
Vărsăturile incoercibile determina apariţia de tulburări hidro-electrolitice şi deficienţe
nutriţionale. Aflat în imposibilitatea de a se alimenta, organismul gravidei va utiliza într-o primă
etapă proteinele şi lipidele endogene, la 3–4 zile apărând fenomene de carenţă proteică - cu
utilizarea predominentă a lipidelor, tulburări ale ciclurilor metabolice energetice şi apariţia
acidocetozei. Ulterior apar tulburări parenchimatoase celulare care determină ireversibilitatea
procesului, ducând, in absenţa terapiei, la deces.

D. FORME CLINICE
1. PTIALISM, SIALOREE
Variază de la sialoree discretă până la salivaţii abundente (1000 ml/zi), izolate sau asociate cu
vărsături.

2. VĂRSĂTURI GRAVIDICE (DISGRAVIDIA EMETIZANTĂ)

După gravitate pot fi:
  Vărsături simple, rare, de obicei matinale, survenite pe stomacul gol. Nu împiedică
alimentaţia şi nu alterează starea generală.
 Vărsături moderate - mai dese, supărătoare, survenite atât pe stomacul gol, cât şi după
ingerare de alimente. Se însoţesc de greţuri, sialoree şi tulburări senzoriale. Permit femeii să
reţină o parte din alimente şi lichide, starea generală menţinându-se bună.
 Vărsături grave, incoercibile, caracterizate prin intoleranţă gastrică completă şi fenomene
de inaniţie consecutivă şi tulburări grave de metabolism.

E. EVOLUTIE / COMPLICAŢII
În evoluţia disgravidiei sunt descrise trei etape care corespund unor stadii bine individualizate:

1. PERIOADA I (de debut / reflexă / de slăbire)

 Vărsături repetate persistente, însoţite de efort, făcând imposibilă alimentaţia şi
hidratarea;
 Slăbirea progresivă observată prin cântărirea repetată care arată scăderea masei cu 300–
500 g/zi;
 Constipaţie;
 Dureri epigastrice datorate spasmelor musculare;
 Durată circa 8–10 zile.
2. PERIOADA A-II-A (de stare / a complicaţiilor reversibile/ tahicardică sau febrilă)
 Accentuarea vărsăturilor, însoţite de eforturi violente;
 Adinamie, astenie;
 Scăderea pronunţată în greutate;
 Tahicardie persistentă (100–120 bătăi/minut)  febră;
 Hipotensiune arterială;
 Oligurie pronunţată;
 Hipoproteinemie şi albuminurie;
 Cetonemie (apariţia corpilor cetonici în urină) - importantă pentru decelarea tulburărilor
metabolice;
 Hipoglicemie;
 Azotemie;
 Scăderea rezervei alcaline;
 Hiponatremie, hipocloremie, hipocalcemie şi carenţe vitaminice.
3. PERIOADA A III-A (terminală / a complicaţiilor tardive ireversibile / nervoasă)
 Încetarea vărsăturilor; toleranţă alimentară fără digestie;
 Diaree;
 Emaciere;
 Agitaţie intensă;
 Delir halucinatoriu, convulsii, polinevrită;
 Oligurie până la anurie, cu albuminurie intensă;
 Icter intens;
 Tulburări de vedere (nistagmus, ambliopie, amauroză).
 Femeia moare în 24–48 ore, în colaps - în această perioadă întreruperea sarcinii nu poate salva
gravida.

Parcurgerea celor trei perioade evolutive nu este obligatorie. Remisiunea spontană a tulburărilor
digestive până cel târziu la începutul lunii a IV-a de gestaţie este foarte frecventă.

F. DIAGNOSTIC
1. CLINIC
Greţuri, vărsături, sialoree, apărute la o gravidă, începând cu 5-6 SA, în absenţa unor suferinţe
digestive anterioare.

2. PARACLINIC
Important în special pentru perioada a II-a:

 hemoconcentraţia (hematocrit şi VSH crescute)

 acidoza (rezerva alcalină scăzută)
 dezechilibrele ionice (hipokaliemia, în principal)
 cetonemia (corpii cetonici urinari dozabili).
3. DIAGNOSTIC DE STADIU EVOLUTIV – prezentat anterior.
4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Apendicita, colecistita, gastroenterita acută, ulcerul gastric (anamneza sugestiva pentru o
suferinta digestiva)
 Toxiinfecţiile alimentare (ingestie recenta de alimente susceptibile de a induce toxiinfectia
alimentara)
 Meningite, tumori cerebrale, rabia (varsaturi in jet, fara efort si fara a fi precedate de greata)
 Boala trofoblastică gestaţională, sarcina multiplă (ecografie)
 Pielonefrita (leucociturie, urocultura pozitiva)

G. CONDUITA
1. MĂSURI GENERALE
a) În ambulator:

 Liniştirea pacientei
 Mese mici şi dese bogate în carbohidraţi şi scăzute în lipide. (Se vor evita mirosurile
puternice.)
 Terapie psihologică (psihoterapie sau hipnoterapie)
b) Spitalizare (in regim de urgenta) in urmatoarele situatii:

 Deshidatare severă şi intoleranţă orală la lichide

 Diselectrolitemie severă
 Acidoză
 Infecţie
 Malnutriţie
 Pierdere în greutate
Pacientele pot necesita nutriţie parenterală pentru a menţine o stare anabolică.

2. TRATAMENT MEDICAMENTOS
a) Izolarea gravidei de mediul familial sau de persoanele cu potenţială influenţă dăunătoare
asupra psihicului

b) Sedarea sistemului nervos şi diminuarea hiperreflectivităţii utero-gastrice

 fenotiazine (+ antiemetic foarte eficace) - folosite doar pentru tratament de scurtă durată, din
cauza riscului teratogen (medicament clasa C): Clorpromazina, Proclorperazina,
Tietilperazina
 antihistaminice de sinteză: Prometazina.
 Ondansetron – (antagonist serotoninic)
 Metoclopramid
 Droperidol
 Antispastice: Papaverină, Scobutil
 amestecuri litice - frecvent utilizate:

- fenotiazină (Plegomazin)
- antihistaminic (Romergan) i.m. 2–3 ml la 6h sau
în P.E.V.
- antispastic (Papavrină /
Scobutil)

 acupunctura - pentru interceptarea reflexelor nociceptive;

 combaterea hiperacidităţii gastrice, aerofagiei şi dispepsiei: bicarbonat de sodiu, bismut
subnitric, ulcerotrat, citrat de sodiu, poţiunea Rivieri, anestezină 1% în poţiune (efect
antiemetic local).
c) Corectarea tulburărilor de metabolism şi a carenţelor vitaminice

 Reechilibrarea hidroelectrolitică cu ser glucozat 5%, ser fiziologic 4000 – 6000 ml / 24h
 Corectarea hipopotasemiei: clorură de potasiu soluţie 20–40 mEq/l (maxim 3 mEg/kgc/zi),
sub controlul ionogramei sanguine / urinare, electrocardiogramei;
 Combaterea acidozei: bicarbonat de sodiu (14%), THAM;
 Combaterea deproteinizării organismului: perfuzii de plasmă şi aminoacizi (aminofuzin,
trofazin);
  Vitaminoterapia, în special vitaminele din grupa B (B1, B2, B6) şi vitamina C - pentru
compensarea carenţelelor prin lipsa de aport şi facilitarea corectării tulburărilor metabolice şi
energetice;
 Hormonoterapia - în special hormoni mineralocorticoizi (favorizează resorbţia apei /
electroliţilor la nivelul tubilor renali);
3. TRATAMENT OBSTETRICAL
Dacă evoluţia disgravidiei nu poate fi corectată şi apare riscul evoluţiei spre perioada a III-a, se
decide, ca ultimă soluţie, evacuarea sarcinii prin aspiratie / curetaj uterin.

H. PROGNOSTIC
 Tratamentul modern antiemetic şi de reechilibrare a perturbărilor metabolice se dovedeşte, de
regulă, eficace în formele severe.
 Excepţional este necesară golirea cavităţii uterine pentru a preîntâmpina evoluţia fatală a
afecţiunii. După golire vindecarea este spectaculară.
Sarcina nu este incluenţată de către disgravidia precoce - nici chiar în formele sale grave.

Probleme de ingrijire care pot aparea in timpul sarcinii

[ GHID ]

PROBLEME DE INGRIJIRE ( diagnostic de nursing) : 1)ALTERAREA CONFORTULUI-

manifestata prin greata si/ sau varsaturi in special dimineata.

OBIECTIVE ( rezultat asteptat) – Gravida sa demonstreze adaptarea alimentatiei la situatia

actuala : srie sa evite deshidratarea.

INTERVENTIILE ASISTENTEI( actiuni de nursing) Asistenta invata gravida:

-Sa evite mancarurile grase si mirosurile care ii determina greata.

-Sa manance 5 mese pe zi, in cantitati mici, bogate in proteine (branza, lapte, oua) si
hidrocarbonate bine tolerate.

-Sa bea suficient ( deoarece pierde prin varsaturi) mai ales apa minerala.

-Sa consume alimente bogate in Fe si vitamine.

-Sa incerce sa ia 50-100 mg/zi de bitamina B6 ( dupa mese) –reduce starea de greata.

-Sa manance dimineata ( la trezire) iaurt, branza, sa bea sucuri sau lapte pentru a scadea starea
de greata.
 -Sa evite miscarile bruste.

-Sa faca plimbari in aer liber, mai ales dupa mese.

-Sa nu ia medicamente antiemetice sau alte medicamente fara sa consulte medicul.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR.

-Prezenta unor tulburari digestive coexistente sarcinii accentueaza varsaturile.

-Creste aciditatea gastrica.

-Medicamentele administrate fara prescriptie pot avea influente negative asupra sarcinii.

2)ALTERAREA CONFORTULUI – din cauza cresterii in volum a sanilor si senzatiilor de

furnicatura.

OBIECTIVE :Gravida sa foloseasca tehnici de ingrijire a sanilor care reduce disconfortul:

mentine sanatatea sanilor.

INTERVENTIILE ASISTENTEI :

-          Evalueaza starea locala pentru a elimina alte cause. Informeaza femeia cu posibilitatea
scurgerii colostrului care poate fi cauza iritarii mameloanelor ( datorita frecarii ).

-          Linisteste femeia si informeaza in legatura cu modificarile sanului in timpul sarcinii.

-          Instruieste gravida sa-si pregateasca sanii in vederea alaptarii, in ultimile luni de sarcina.

-          Daca mameloanele sunt ombilicate o instruieste cum se fac exercitii de formare de 2-3
ori /zi : sa prinda mamelonul cu doua degete si sa-l traga in afara de mai multe ori.

ASISTENTA instruieste gravida : -Sa nu rupa crustele, ele pot cadea dupa baie.

-          Sa evite sapunul la spalarea mamelonului.

-          Sa-si maseze sis a-si frece usor sanii dupa baie cu o panza mai aspra.

-          Sa evite presiunea asupra sanilor folosind sutien lejer si o imbracaminte mai larga.

-          Sa-si faca examinarea regulate a sanilor.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, cauzele manifestarilor. –In timpul sarcinii glandele mamare
cresc in volum producand senzatia de greutate iar la unele femei chiar dureri si intepaturi.

-          Mamelonul se mareste, se pigmenteaza. In jurul mamelonului areola se pigmenteaza si

se bombeaza ca sticla unui ceasornic.

-          Pe suprafata areolei apar mici ridicaturi, avand marimea unui bob de mei : tuberculii
Montgomery.

-          La sfarsitul lunii a treia prin apasarea mamelonului se scurge colostrul ( lichid
transparent , lipicios).

-          La unele femei mameloanele sunt ombilicate, mici, infundate.

-          Sapunul predispune la fisuri.

3)OBOSEALA DATORITA GRAVIDIEI – Manifestata prin lipsa de energie neobisnuita,

nevoie de somn.

OBIECTIVE : Gravida sa demonstreze intelegere corecta a cauzelor oboselii evidente sis a

foloseasca mijloace proprii in vederea reducerii.

INTERVENTIILE ASISTENTEI : Asistenta face: -Evaluarea alimentatiei pentru depistarea

lipsurilor care favorizeaza anemia sau insuficiente calorii.

-          Recoltarea sangelui pentru : determinarea hemoglobinei si hematocritului, evaluarea

starii psihice a gravidei pentru depistarea anxietatii, a depresiei., - evaluarea activitatilor
desfasurate de gravida la locul de munca ( effort fizic, ortostatism, strs)sau/si in gospodarie.

-          Asistenta linisteste gravida explicandu-I ca oboseala este normala si trecatoare.

-          Recomanda gravidei mai multa odihna, sa respecte concediul prenatal.

-          Recomanda gravidei san nu renunte la relatiile sociale, sa mentina legatura cu prietenii,
sa participe in continuare la activitati pe care le prefera.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, cauzele manifestarilor.: In absenta altor cause, poate fi

determinate de modificarile hormonale, de cresterea nevoilor de odihna a sistemului
cardiopulmonary in trimestrul III.

-          Oboseala poate sa fie determinata si de o serie de alte cause : Alimentatie

necorespunzatoare ( cantitativ si calitativ ) - cresterea excesiva in greutate prin
 supraalimentatie sau din alte cause – efort fizic deosebit, prelungit, pozitie inadecvata,
cause psihice, infectii.

4)ALTERAREA CONFORTULUI – salivatie excesiva.

OBIECTIVE : Gravida sa inteleaga cauzele salivatiei, respecta si aplica sfaturile date.

INTERVENTIILE ASISTENTEI –Asistenta evalueaza ( cerceteaza ) inexistenta anterioara a

unor afectiuni gastro- intestinale, pancreatice, hepatice, ale cavitatii bucale(stomatite).

-          Linisteste gravida ca astfel de manifestari sunt frecvente si trecatoare.

-          Sfatuieste sa suga cuburi de zahar sau dropsuri tari.

-          Sfatuieste sa evite ingerarea excesiva de amidon.

-          O sfatuieste sa mentina o buna igiena a cavitatii bucale.

-          Informeaza gravida ca e mai frecventa in primele luni dar trebuie sa aiba rabdare
deoarece se poate prelungi pana in luna a VI a sau a VII a.

MOTIVATIA ACTIUNILOR - Prezenta unor afectiuni poate determina hipersalivatie

(ptialism)

- La gravida dispare in timpul somnului ceea ce este o dovada a originii nervoase.

5) DIFICULTATE IN DESFASURAREA ACTIVITATII DIN CAUZA DISPNEEI :

OBIECTIVE:Gravida sa demonstreze intelegere, foloseste tehnici adecvate pentru o respiratie
normala..

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Asistenta face: Evaluarea unor antecedente in legatura cu

deformari toracice, boli pulmonare, astm.

-Determinarea hemoglobinei si hematocritului pentru depistarea unei anemii associate.

-Linistirea pacientei explicandu-i motivele fiziologice ale dispneei in sarcina.

-SFATUIESTE GRAVIDA : sa-si mentina spatele drept ( sa adopte o pozitie adecvata)

-sa evite efortul fizic

-sa-si acorde timp de odihna dupa orice efort.

-sa faca gimnastica respiratorie, explicandu-I ca-I va folosi si in travaliu.

-sa doarma cu toracele usor ridicat.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE manifestarilor:Cresterea uterului limiteaza

miscarile diafragmului si reduce volumul cutiei toracice

-Nevoile de oxygen ale organismului sunt sporite.

6)ALTERAREA CONFORTULUI- manifestata prin durere din cauza varicelor.

Obiective: Gravida sa foloseasca tehnici adecvate de reducere a durerii si a agravarii varicelor.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Asistenta face: -Evaluarea antecedentelor personale si

familiale cu privire la existenta varicelor.

-Evaluarea activitatii desfasurata de gravida: ortostantismul prelungit, munca in mediul umed si

cald.

-Linisteste gravida explicandu-I ca vor disparea dupa sarcina ( sunt si inestetice).

-Sfatuieste pacienta: - sa se odihneasca in decubit cu picioarele ridicate, de doua sau mai multe
ori pe zi.

-seara sa faca bai caldute, la temperature corpului, urmate de masaj in sensul circulatiei de
intoarcere.

-in timpul noptii sa doarma cu picioarele ridicate fata de planul patului.

-sa faca exercitii de mers in timpul zilei: mers pe varful picioarelor sau pe calcaie de 2 ori/zi

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR.

-Cresterea volumului sanguine favorizeaza sporirea presiunii in circulatia venoasa.

-Cresterea volumului uterului favorizeaza compresiunea pe vene si impiedica intoarcerea

venoasa de la picioare la perineu determinand varice vulvare si la picioare, hemoroizi.

-Sedentarismul favorizeaza stagnarea sangelui in membrele inferioare si pelvis.

-Tocurile inalte sunt contraindicate, la fel baile de soare.

7).ALTERAREA IMAGINII DE SINE- schimbarea imaginii datorita sarcinii :
OBIECTIVE- Gravida sa inteleaga modificarile tegumentelor, foloseste tehnici de ingrijire
adecvate.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Observa pigmentatia fetei, abdomenului si sanilor.

-Linisteste gravida explicandu-I ca pigmentarea nu poate fi prevenita, dar dispare progresiv

dupa nastere.

-Sa nu stea la soare pentru a nu accentua pigmentarea fetei.

-Sa pastreze o buna igiena.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR:Se pigmenteaza linia

subombilicala.

-Pe fata apare masca de sarcina sau cloasma gravidica, pigmentatie mai evidenta pe frunte si pe
obraz.

-Vergeturile pot aparea pe abdomen, fese sau sani, ca urmare a lipsei de elasticitate a pielii
( poate fi defect genetic).

8).DEREGLAREA DIGESTIEI:OBIECTIVE: Gravida sa demonstreze constienta pentru

efectele daunatoare ale unor alimente sa regleze cantitatea pentru a nu creste mult in greutate.

INTERVENTIILE ASISTENTEI :ASISTENTA FACE: - Evaluarea cresterii in greutate.

-Evaluarea factorilor culturali sau socio-economici care determina o hranire inadecvata.

-Sfatuieste pacienta sa consume o alimentatie echilibrata, sa-si controleze cresterea in greutate.

-Sfatuieste pacienta sa manance putin dar mai des, sa evite emotiile in timpul mesei.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR:

-Gravida are nevoie de o cantitate sporita de calorii, dar prin cresterea dimensiunilor uterului
pot aparea dereglari ale digestiei.

-La inceputul sarcinii gravida poate avea pofte capricioase: var, pamant, pasta de dinti etc.. cu
implicatii asupra digestiei.
9).ANXIETATEA CAUZATA DE SANGERAREA NAZALA SI A
GINGIILOR:OBIECTIVE: Sa-si exprime anxietatea evidentiata prin discutii deschise , sa
manifeste interes pentru tehnici de combatere.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Asistenta: -Observa aspectul gingiilor pentru evidentierea

sangerarii.

-Evalueaza T.A. pentru a descoperi hipertensiunea, cauza posibila a epistaxisului.

SFATUIESTE PACIENTA:- Sa-si mentina o igiena bucala perfecta, sa se prezinte la dentist

daca are probleme, sa-si trateze cariile.

-Sa mearga la medic daca sangerarea nazala se repeta.

-Sa evite efortul fizic.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZE:Sangerarea poate fi cauzata de cresterea estrogenilor

dar si de HTA , de modificari ale hemogramei.

10)IMPOSIBILITATEA DESFASURARII ACTIVITATII (intoleranta activitatii )-

manifestata prin ameteli si lesin - gravida se plange de ameteli si pierderea echilibrului:
OBIECTIVE:

-Gravida sa cunoasca cauzele ametelilor, sa foloseasca tehnici adecvate pentru a le preveni si

reduce.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: ASISTENTA FACE: -Evaluarea cauzelor ametelilor si

factorilor asociati:

-in primele luni ametelile pot fi datorate greturilor sau starilor de voma, hipoglicemiei.

-posibila sarcina ectopica.

-in trimestrul II scade presiunea arteriala.

-in ultimul trimestru ametelile pot fi datorate schimbarilor de pozitie, hipoglicemiei sau
preeclampsiei.

-pot exista cauze oculare sau neurologice.

-Evaluarea starii de nutritie pentru anemie si hipoglicemie, greturi, si varsaturi frecvente

-Evaluarea starii emitionale (anxietatii), a semnelor unei infectii.

-Linisteste gravida explicandu-I posibilele cause ale ametelilor.

-SFATUIETE GRAVIDA:- sa se ridice incet , sa stea in pozitie adecvata (culcata) pana isi
revine

-sa manance putin si des pentru a preveni hipoglicemia.

-sa evite aglomeratiile si spatiile inchise.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR:

-Creste volumul circulant incepand din saptamana 10-14 de sarcina si atinge maximum in sapt.
34-36.

-Anemia scade capacitatea de oxigenare de pe urma careia sufera celula nervoasa.

-Compresiunea uterului asupra venei cave impiedica intoarcerea sangelui catre inima si creier,
scade tensiunea arteriala.

-Stagnarea sangelui in extremitati favorizeaza ametelile.

-Hiperventilatia, hipoglicemia, emotiile, oboseala, infectiile sunt cause de ameteli si tulburari de

echilibru.

11).ACUMULAREA EXCESIVA DE LICHIDE- manifestata prin edeme( alterarea

confortului datorita cresterii volumului circulant si acumularii edemelor).

OBIECTIVE: Gravida sa inteleaga cauzele edemelor, sa cunoasca semnele toxemiei gravidice.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Asistenta face:

-Evaluarea edemelor: localizarea, marime.

-Evaluarea alimentatiei privind continutul de sare, proteine, si lichide ingerate.

-Evaluarea simtomelor pentru o eventuala disgravidie tardiva ( proteinurie, hipertensiune

arteriala, crestere in greutate, eliminare insuficienta de urina)

-Linisteste gravida explicandu-I ca edemele pot fi favorizate de staza produsa de compresiune.

 -Sfatuieste gravida sa se odihneasca mai mult, sa stea culcata pe partea stanga cu picioarele
ridicate.

-Sa poarte imbracaminte lejera.

-Sa reduca sarea din alimentatie dar sa nu o elimine total.

-Sa consume proteine.

-Sa consume o cantitate suficienta de lichide (6-8 pahare de lichide pe zi pentru a favoriza o
diureza normala).

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR.

-Excesul de Na retine apa, favorizeaza edemele.

-Cresterea presiunii venoase,

-Tulburari de circulatie de intoarcere.

-Reducerea totala a sarii din alimentatie poate provoca dezechilibru Na/K.

-Scaderea proteinelor contribuie la retinerea apei in tesuturi.

Rolul asistentei medicale in ingrijirea gravidei cu disgravidie precoce

1 Ingrijirea gravidei cu disgravidie precoce

1.1 Rolul asistentei medicale in internarea si asigurarea conditiilor de spitalizare.

Sarcina este o asociere armonioasa intre mama si fat ,un fenomen fiziologic a carei asistenta
cade in competemta asistentei medicale de obstretica si ginecologie.

Spitalizarea in regim de urgenta in cazul disgravidiilor precoce se impune daca apare:

deshidratare severa si intoleranta orala la lichide, diselectrolitemie severa, acidoza, malnutritie.
 In timpul spitalizarii, femeii gravide trebuie sa-i fie oferita consilierea bazata pe dovezi si
suport, care ar faci-o capabila sa ia decizii informate referitor la ingrijirea sa.

Internarea se face dupa un consult prealabil de catre medicul de garda care stabileste un
diagnostic prezumtiv in urma datelor anamnezice scrise in foaia de observatie. Dupa ce medicul
hotaraste internarea gravidei , asistenta completeaza biletul de internare, foaia de observatie si
trece datele pacientului in registrul de internari.

In vederea examinarii clinice, efectuata de medicul de garda, asistenta medicala ajuta gravida sa
se dezbrace.

Dupa diagnosticului prezumtiv si repartizarea in sectie,rolul asistentei medicale este de

merge cu gravida la baie, de a o ajuta sa se dezbrace,astfel observa tegumentele si fanerele (la
nevoie deparaziteaza), de a o ajuta sa-si faca baie (daca aceasta nu poate), apoi o conduce in
camera de imbracare unde o ajuta sa se imbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci,
halat) , deasemenea hainele si efectele vor fi preluate si inregistrate cu grija in vederea
inmagazinarii, eliberandu-se gravidei un bon de preluari (la nevoie si hainele vor fi supuse
deparazitarii).

Astfel pregatita, gravida este condusa de asistenta la salon unde o prezinta celorlalte
paciente, o informeaza asupra regulamentului de ordine interioara a spitalului si o ajuta sa se
aseze in patul pregatit cu lenjerie curata.

Gravidele vor fi asezate in saloanele cele mai igienice , mai bine incalzite , mai luminoase ,
indreptate spre rasarit . Invelitoarele de pat trebuie sa fie usoare dar calduroase. Lenjeria de pat si
de corp va fi schimbata cat mai des.

Gravidei si familiei acesteia i se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a

sectiei precum si indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca este cazul
si scopul acestuia. Deasemenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si
patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic.
 Asistenta va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul alimentar,
astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca din prima zi de internare. Gravidelor cu
disgravidie precoce in care apare riscul trecerii in faza a 3-a l-i se acorda o pregatire
preoperatorie si postoperatorie in vederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei si a
procesului de vindecare precum si pentru evitarea unor complicatii grave si nedorite.

Asistenta observa si este obligat sa consemneze aspectul general, inaltimea, greutatea, varsta,
aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a gravidei. Ea va urmarii
necesitatile pacientei, manifestarile de dependenta in vederea satisfacerii acestora.Va nota
deasemenea datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale gravidei precum
si bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei (afectiuni pulmonare, cardiace, diabet
zaharat, epilepsie etc.)

1.2 Pregatirea pshiologica a gravidei

Asistenta medicala va sfatui gravida sa-si pastreze modul de viata obisnuit, sa-si continue
legatura cu familia si prietenii, toate cu conditia sa nu oboseasca, sa doarma suficient, sa evite
contactul cu persoanele bolnave. Gravidei i se va explica necesitatea supravegherii pe timpul
sarcinii de catre cadrele medicale, care o vor lua in evidenta si o vor programa pentru
urmatoarele controale periodice. I se va arata ca sarcina este un fenomen natural, cu efecte
benefice asupra organismului, trebuie linistita si asigurata ca totul va avea o evolutie buna.
Gravidei trebuie sa i se departeze teama de necunoscutul fenomenului de nastere, sa asculte
sfaturile cadrelor medicale, sa manifeste incredere in obstetricianul care-i supravegheaza sarcina
si ulterior nasterea, sa indeparteze sfaturile persoanelor neavizate. De asemenea i se va
recomanda pregatirea din timp a trusoului personal si al viitorului nou-nascut (aproximativ din
luna a 7-a de sarcina) se va informa asupra riscului efectuarii calatoriilor in apropierea
termenului de nastere

1.3 Alimentatia

Daca starea generala a bolnavei este serios alterata, se va face, de la bun inceput, hidratare
prin perfuzii intravenoase.
 Cantitatea de lichide perfuzate va fi in functie de diureza (cantitatea de urina eliminata in 24
ore), care nu va trebui sa fie sub 1 000 ml/24 ore.

Trebuie evitata hiperhidratarea, care de asemenea poate fi daunatoare organismului. Se va asocia

si o vitaminoterapie (in special vitamina B1, B6 si C).

Pentru gravidele carora li s-a recomandat tratament igenico-dietetic , regimul dietetic trebuie
sa contina alimente proaspete , in special sucuri naturale , fructe , vegetale.

1.4 Asigurarea igeniei corporale

Este de dorit ca gravida sa faca in fiecare zi o baie la temperatura de 36-37 0 C. Daca starea
gravidei nu permite baia i se va face baie partial sau total la pat.

Functiile pielii pot fi activate prin frictionarea dupa baie cu un stergar mai aspru.

Ingrijirea cavitatii bucale este obligatorie la gravide.Sarcina prin sustragerea sarurilor

minerale din organismul mamei, face dintii sa se carieze mai usor.

Toaleta organelor genitale externe se va face cu solutii dezinfectante caldute si manusi de

baie (imbracate deasupra manusilor de protectie ) sau perie moale dezinfectate prin fierbere.
Spalarea suprafetelor se face totdeauna unidirectional de sus in jos, pentru a nu readuce
impuritatile pe regiunile deja spalate.Baia la pat se va face fractionat , dezvelind deodata numai
suprafetele necesare si reacoperindu-le imediat dupa terminare.

1.5 Asigurarea tranzitului intestinal

Constipatia neglijata agraveaza starea gravidei , caci prin rebsortia produselor toxice
rezultate din fermentatia si putrefactia intestinala si prin inmultire florei intestinale neevacuate ,
gravida pierde pofta de mancare , se plange de cefalee si prezinta frisoane urmate de febra.Prin
invadarea cailor urinare de catre germeni infectiosi , in special colibacil dezvolta pielonefrita si
cistita.

Ingrijirea gravidei cu disgravidie precoce prebuie sa prevada supravegherea si normalizarea

tranzitului intestinal.
 Se va cauta sa se reglementeze tranzitul prin mijloace naturale administrand gravidei un
regim cu multe fructe, compoturi , prune uscate imbibate cu apa si multe lichide.

Metodele naturale pot fi alternate cu laxative sau clisme in functie de afectiunea pentru care
s-a facut internarea.

1.6 Administrarea medicamentelor

Administrarea medicamentelor se va face de catre asistenta numai la indicatia medicului

sau cu aprobarea lui.

Medicamentul se poate introduce in organism pe mai multe cai:

- calea digestiva-orala, sublinguala, intestinala, rectala;

- local - pe tegumente si mucoase

- calea respiratorie

- calea urinara

- parenteral - sub forma injectiilor intradermice, subcutanate, intramusculare,

intravenoase, intraarteriale, intracardiace, intrarahidiene, intraosoase.

Administrarea medicamentelor se face cu respectarea anumitor regulilor generale si anume :

identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare,culoare, miros, consistenta,
verifica si calitatea medicamentelor , respecta doza de medicament prescrisa, orarul si ritmul de
administrare a medicamentelor, administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole,
flacoane, informeaza bolnava.

2 Supravegherea gravidei cu disgravidie precoce.

Aceasta trebuie facuta cu o atentie deosebita tinandu-se seama de afectiunea sa precum si

de complictiile care pot rezulta din evolutia boli si asa suprasolicitat prin graviditate.
 Asistenta care supravegheaza gravida , va inregistra daca respiratia este modificata, cu
salturi sau daca se face cu dificultate.

a) Respiratia se masoara in scopul evaluarii functiei respiratorii a gravidei, fiind indiciu al

evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.

Elemente de apreciat sunt :

       tipul respiratiei

       amplitudinea miscarilor respiratorii

       ritmul

       frecventa

Materiale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de temperatura.

Asistenta aseaza pacienta in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi executat.
Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui si numara inspiratiile timp de un minut.

Respiratia se noteaza cu culoare verde in foaia de temperatura. Fiecare linie orizontala

corespunde la doua respiratii

b) Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele generatoare de caldura prin
dezintegrarea alimentelor energetice.

Temperatura omului se mentine constanta intre 36-37ºC, datorita proceselor de termoreglare.

Temperatura organelor interne – temperatura centrala- este mai ridicata decat temperatura
periferica, si este in functie de intensitatea si starea de activitate a organelor.

Temperatura prezinta mici oscilatii fiziologice in cursul zilei, de la 0,5 – 1 ºC, oscilatiile
fiziologice variind cu varsta, activitatea zilnica, sarcina etc.

In conditii patologice temperatura poate sa scada sub 36 ºC – hipotermie sau sa creasca

peste 37ºC – hipertermie.
Masurarea temperaturii se face

       in axila ;

       in cavitatea bucala ;

       in rect si vagin.

Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate, se sterge cu o compresa

si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala termometrul, se scutura si se introduce in
recipientul cu solutie dezinfectanta (cloramina 1%).

In foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra. Pentru fiecare

linie orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni de grad.

c) Pulsul trebuie sa urmeze curba temperaturii. Cu cat temperatura este mai mare cu atat pulsul
este mai accelerat, pana la valoarea de 100 batai / minut dar daca acest ritm se mentine si in
zilele urmatoare, pacienta trebuie tinuta sub supraveghere permanenta.

Factori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici (varsta, inaltimea, greutatea, somnul,
alimentatia, efortul fizic), factori psihologici (emotiile, plansul, mania), factori sociali (mediul
ambiant). Pulsul poate fi luat la orice artera accesibila palpatiei care poate fi comprimat pe un
plan osos : radiala, temporala superficiala, carotida, humerala, brahiala, femurala . In practica
curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.

Materiale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. La luarea pulsului, bolnava
trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute inainte de numaratoare.

Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se imbratiseaza antebratul la

nivelul respectiv.

Notarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a foii de temperatura
corespunde la patru pulsatii.

d) Tensiunea arteriala (T.A.)

 Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie
a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).

Materialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (cu mercur Riva Rocci
sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane de vata si alcool pentru dezinfectarea
olivelor stetoscopului si creion sau pix rosu pentru insemnarea valorilor in foaia de temperatura.

Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric si palpatoric.

Metoda auscultatorie : se explica pacientei tehnica si i se asigura un repaus fizic aproximativ

15 minute. Asistenta se spala pe maini, aplica manseta pneumatica pe bratul pacientei sprijinit si
in extensie. Membrana stetoscopului se fixeaza pe artera humerala, sub marginea inferioara a
mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urechi. Se pompeaza aer in manseta pneumatica cu
ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Aerul din manseta se
decomprima usor prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot arterial, care
prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime (sistolice). Se retine valoarea indicata de coloana de
mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnata. Se continua decomprimarea, zgomotele
arteriale devenind tot mai puternice. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul
manometrului in momentul in care zgomotele dispar acesta reprezentand tensiunea arteriala
minima (diastolica). Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute.

La metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale. Nu se foloseste

stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei auscultatorii. Are dezavantajul obtinerii
unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa
reducerea accentuata a compresiunii exterioare.

Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie,

socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile orizontale
cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt la
adultii 115/140-75/90 mmHg.

e) Urmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric.

 Pentru masurarea diurezei ,urina se colecteaza pe 24 de ore in recipiente cilindrice,
gradate, cu gat larg, spalate si clatite cu apa distilata. Colectarea se incepe dimineata la o anumita
ora si se termina a doua zi la aceeasi ora. Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina
cristale de timol.

Diureza se noteaza in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare

cantitatii de urina si zilei respective. Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de temperatura
corespunde la 100 ml de urina. Cantitatea de urina eliminata in 24 de ore in mod normal este de
aproximativ 1500 ml.

3 Pregatirea gravidei de catre asistenta medicala pentru examenul obstetrical ,ecografie si

electrocardiograma

3.1 Examenul obstetrical

Acest examen are ca scop stabilirea varstei sarcinii, prezentatia fatului, starea lui prin
palparea, ascultatia cordului fetal (BCF).

Asistenta medicala va informa gravida asupra necesitatii examenului general si medical,

explicandu-i importanta acestuia pentru urmarirea starii de sanatate atat a mamei cat si a
copilului

Examenul obstetrical intern stabileste starea colului uterin, starea membranelor si a lichidului
amniotic, pozitia si prezentatia, situatia craniului fatului, situatia bazinului osos si moale.
Gravida va fi asezata in pozitie ginecologica pe masa speciala, asistenta medicala va efectua
toaleta externa (vulvara),nu inainte de recoltarea secretiei vaginale pentru depistarea eventualelor
infectii. Examenul consta in: inspectia gravidei, palparea abdominala obstetricala (tehnica
descrisa de Leopold), auscultatia examenului vaginal (examenul cu valve si tactul vaginal). Se
impune a nu depasi doua tacte vaginale pe 24 de ore in caz de membrane rupte si patru tacte
vaginale pe 24 de ore in caz de membrane intacte.

Inainte de acest examen se face o dezinfectie riguroasa a zonei vulvogenitale astfel: regiunea
pubiana si vulvara sunt rase, dupa care se spala cu apa oxigenata, se usuca bine cu un tampon
fixat pe o pensa port-tampon, dupa care introitul vaginal, labiile, regiunea perilabiala si perineala
vor fi badijonate bine cu iod.

Gravidei aflate pe masa ginecologica i se goleste vezica urinara.

Dupa indepartarea labiilor cu indexul si policele, medicul va patrunde prin intritul vaginal in
vagin si apasa perineul permitand introducerea indexului. Degetele se indreapta spre peretii
vaginului si fundului de sac vaginal. Se va masura de asemenea diametrul utilizabil obstetrical
prin tact vaginal (pelvimetria interna). Se introduc in vagin indexul si mediul pana la fundul de
sac posterior. Cu cealalata mana se apasa cu unghia pana unde a intrat, aceasta distanta numindu-
se conjugata diagonala (conjugata diagonala=15,2 cm-conjugata vera).

3.1 Electrocardiograma

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din

cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezinta o metoda de investigatie extrem de pretioasa in
diagnosticul unei cardiopatii, in general, in suferintele miocardului si este o metoda care
recunoaste o boala de inima cu evolutie lenta atunci cand EKG se efectueaza la efort.
Inregistrarea electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate speciale numite
electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat printr-un cablu cablu –
bolnav; la extremitatea distala a cablului sunt atasate niste placute metalice numite electrozi in
numar de 10, necesare pentru a inregistra 4 derivatii standard si unipolare si 6 derivatii
precordiale notate cu V1-V6.

Etapele de executie:

1. Pregatirea bolnavului

- asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii
emotionali;

- se transporta bolnavul in sala de inregistrare, de obicei cu caruciorul, cu 10-15 minute

inainte de a inregistrare;
- bolnavul va fi dezbracat in partea superioara a corpului si la nivelul membrelor
inferioare;

- va fi culcat pe canapea si rugat sa-si relaxeze musculatura.

2. Montarea electrozilor

Placile electrozilor se monteaza pe partile moi, sub placa de metal a electrozilor se aseaza o
panza inmuiata intr-o solutie de electrolit( o lingura sare la un pahar de apa) , iar la aparatele noi
se foloseste o pasta speciala. Cei 10 electrozi( 4- pentru membre si 6- pectorali) se fixeaza pe
bolnav in felul urmator:

a) Montarea electrozilor pe membre:

- rosu-mana stanga

- galben-mana dreapta

- verde-picior stang

- negru-picior drept

b) La nivel precordial derivatiile precordiale se noteaza cu V1-V2;V3-V4;V5-V6.

V1- in spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului (rosu);

V2- spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului(galben);

V3- intreV2-V4(verde);

V4- spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara(maro);

V5- intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia anterioara axilara stanga(negru);

V6- intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga(verde).
O electrocardiograma normala cuprinde undele numite conventional P,Q,R,S,T,U; segmentele -
distanta dintre doua unde(PQ si ST), iar intervalele sunt portiuni de traseu care cuprind unde si
segmente P-Q si Q-T. In practica, electrocardiograma este foarte utila pentru diagnosticul
tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere, cardiopatiilor ischemice coronariene, intoxicatii
cu unele droguri ( Chinidina, Digitala).

3.3 Ecografia

Ecografia (ultrasonografia) este o tehnica de explorare imagistica tot mai raspandita, fara
de care astazi diagnosticul multor afectiuni medicale si chirurgicale este de neconceput. Este o
metoda de diagnostic in timp real, bazata pe transmiterea diferentiata a ultrasunetelor prin
diverse tipuri de tesut.

Tehnica ecografica este neinvaziva pentru organismul uman, prin urmare este repetabila
de cate ori este nevoie in monitorizarea unui pacient si a devenit un instrument extrem de util
pentru medic.

Ecografia se realizeaza cu ajutorul unor aparate numite sonde.

Exista mai multe tipuri de sonde:

- Sondele utilizate pe cale externa sunt plasate pe corpul pacientului deasupra regiunii de
explorat.

- Sondele endocavitare (utilizate pe cale interna) sunt indroduse fie in vagin (ecografie
endovaginala pentru explorarea micului bazin), fie in rect (ecografie endorectala pentru
explorarea prostatei), fie in esofag (ecografia endoesofagiana sau transesofagiana pentru
explorarea inimii).

- Sondele miniaturizate, introduse prin cateterism in vase, permit ecografia intravasculara.

Ultrasunetele, care se propaga usor in medii lichide si nu sunt reflectate de acestea, sunt oprite de
aer si de oase. Plecand de la ultrasunetele reflectate, ordinatorul produce imagini care pot fi
fotografiate. Medicul, comparand diferitele planuri, interpreteaza cliseele.
 Desfasurare - Pacienta este ajutata de catre asistenta medicala sa se intinda pe spate sau pe
o parte, cu abdomenul dezgolit. Ecografia endovaginala se desfasoara in pozitie ginecologica
(genunchii indoiti si departati, picioarele puse pe suporti). Pentru ecografiile efectuate din
exterior, zona este in prealabil unsa cu gel pentru a favoriza transmiterea ultrasunetelor. Medicul
aplica atunci sonda si o deplaseaza observand continuu organele studiate pe ecranul sau de
control. El poate da imediat indicatii privind rezultatul.

Examenul este nedureros si dureaza intre 10 si 20 minute.

4 Rolul asistentei medicale la efectuarea examenelor de laborator si paraclinice.

Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele pot fi
produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la individ e
nevoie sa se respecte o serie de reguli si conditii de recoltare. Examenul de laborator exprima in
ceea ce priveste morfologia,fizionomia si biochimia acestuia. Examenele de laborator efectuate
produselor biologice ( normale) si patologice, completeaza simptomatologia bolii cu elemente
obiective, reflectand modificarile aparute in organism.

Produsele recoltate pentru examenele de laborator pot fi produse biologice (sange, urina,
LCR) sau patologice (puroi, exudate, secretii din plaga).

Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.

- reflecta evolutia bolii

- reflecta eficienta tratamentului

- confirma vindecarea

- semnaleaza aparitia unor complicatii

De asemenea, examinarile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli infectioase

precum si persoanele purtatoare de germeni patogeni,ele avand rol in profilaxia bolilor
contagioase.
 Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum se
efectueaza examenul de laborator. Dupa modul de efectuare a analizelor intra in sarcina
personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala, in
majoritatea situatiilor.

Pentru a se realiza in conditii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte urmatoarele norme:

1. Orarul recoltarii

2. Efectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului

3. Pregatirea instrumentarului si a materialului necesar pentru recoltare.

4. Tehnica recoltarii propriu-zise

5. Completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului recoltat

6. Pastrarea si transportarea produsului recoltat

Pregatirea psihica va fi facuta cu mare atentie si consta in instruirea lui privind

comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborand cu asistenta pentru reusita recoltarii si
inlaturarea starii de teama. Din punct de vedere fizic, bolnavul este pregatit fie printr-un regim
alimentar, fie printr-un repaus la pat asezandu-l intr-o anumita pozitie, fie prin intreruperea unui
tratament medicamentos care ar putea influenta rezultatul analizelor.

Completarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor, asigura evitarea

inlocuirii rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.

Buletinul de analiza se completeaza cu numele,prenumele bolnavului,sectia si numarul

salonului,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii,numele celui care a recoltat. Pentru
anumite examinari ( serologice) se mai completeaza sexul, varsta,dispensarul medical si
intreprinderea unde lucreaza.

Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se lipesc
pe recipientele respective.
 Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiza. Recoltarea unor produse in conditii
sterile urmareste ca produsul recoltat sa nu fie suprainfectat- introducerea in produs a unor
germeni introdusi din afara. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni straini proveniti
de la bolnavi, de la asistenta, din aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta va transporta
produsele recoltate astfel incat ele sa ajunga la laborator cat mai repede si-n starea in care au fost
in organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Cand se transporta de la un spital la altul
sau dintr-o localitate in alta,se ambaleaza astfel incat sa nu se sparga, sa nu se deterioreze.
Aceeasi grija o va avea asistenta si pentru transportul de pe sectie la laborator.

Efectuarea examenelor paraclinice :

- hemoleucograma (HLG). Asistenta medicala va recolta 2 ml de sange pe anticoagulant;

- sumar de urina (50-100 ml din urina de dimineata) ;

- reactia RBW, grup sanguin si Rh-ul, secretie vaginala (recoltari efectuate de asistenta
medicala).

 
35
CAPITOLUL III3.1 Prezentarea cazurilor3 .1.1. Planul de îngrijire nr.1
  Anexa 1
 

 
Culegereadatelor
  Nume
: P.
  Prenume
: M.
Vârsta
: 22 ani
Ocupaţia
: tehnician dentar
  Naţionalitate
: română
 
Stare civilă
: căsătorită
 
Grup sanghin, Rh
: AII, Rh -
  Data internării/externării
: 6 aprilie 2015/12 aprilie 2015

 
Diagnostic: -lainternare:
 
sarcină 10 săptămâni disgravidie precoce; IG, IP
 

 
  Antecedente personale
 
  – 
 
PM = 16 ani, CM regulat, la 28 zile, flux normal, durează 3
-4zile

 
  Antecedente heredo-colaterale:
 
fără importanţă
 

 
  Manifest 
ări de dependenţă
:
 
alterarea stării generale, imposibilitate de a
-
şi indepliniactivitaţile zilnice, nelinişte, frică, scădere ponderală.
 

 
Istoric:
gravida de 22 ani se internează pentru vărsături, ameţeli. Sarcina a fostdispensarizată de la 6
săptămâni.
 

 
Problemele pacientei:
-
 
alterarea nutriţiei prin deficit, alimentaţie inadecvată
 -
 
incapacitate de a se realiza; anxietate; teamă
 
 
36

 
  Starea  pacientei la internare:
-
 
H = 1,64 m, G = 64 kg, Temperatura = 36,4
o
C-
 
FC = 86/minut, TA = 105/80 mmHg-
 
respiraţie = 18/minut;
 
micţiuni = fiziologice
; tranzit intestinal fiziologic
-
starea generală:
 
 bună, evoluţia sarcinii a decurs normal
 
 
35
CAPITOLUL III3.1 Prezentarea cazurilor3 .1.1. Planul de îngrijire nr.1
  Anexa 1
 

 
Culegereadatelor
  Nume
: P.
  Prenume
: M.
Vârsta
: 22 ani
Ocupaţia
: tehnician dentar
  Naţionalitate
: română
 
Stare civilă
: căsătorită
 
Grup sanghin, Rh
: AII, Rh -
  Data internării/externării
: 6 aprilie 2015/12 aprilie 2015

 
Diagnostic: -lainternare:
 
sarcină 10 săptămâni disgravidie precoce; IG, IP
 

 
  Antecedente personale
 
  – 
 
PM = 16 ani, CM regulat, la 28 zile, flux normal, durează 3
-4zile

 
  Antecedente heredo-colaterale:
 
fără importanţă
 

 
  Manifest 
ări de dependenţă
:
 
alterarea stării generale, imposibilitate de a
-
şi indepliniactivitaţile zilnice, nelinişte, frică, scădere ponderală.
 

 
Istoric:
gravida de 22 ani se internează pentru vărsături, ameţeli. Sarcina a fostdispensarizată de la 6
săptămâni.
 

 
Problemele pacientei:
-
 
alterarea nutriţiei prin deficit, alimentaţie inadecvată
 -
 
incapacitate de a se realiza; anxietate; teamă
 
 
36

 
  Starea  pacientei la internare:
-
 
H = 1,64 m, G = 64 kg, Temperatura = 36,4
o
C-
 
FC = 86/minut, TA = 105/80 mmHg-
 
respiraţie = 18/minut;
 
micţiuni = fiziologice
; tranzit intestinal fiziologic
-
starea generală:
 
 bună, evoluţia sarcinii a decurs normal
 

 
38
2. Nevoia de a serealizaIncapacitate de ase realiza din
cauza stării de rău
generalmanifestat prinimposibilitatea dea-
şi îndepliniactivităile Pacienta să numai prezinte stăride rău şi să
-
şi poată desfăşuraactivităţile
zilnice.-
liniştesc
 
gravida şi îi explic cauza stărilor de rău, aameţelilor 
 -
sfătuiesc gravida şi o ajut să se ridice uşor din pat
 -
o sfătuiesc să se odihnească suficient
 -
aerisirea zilnică a camerei
 -
administrez tratamentul medicamentos la indicaţia
medicului-
suraveherea funciilor vitale i notarea lor în foaia de
Pacienta a
nţeles cauzastărilor de rău, a
respectat sfaturile
date şi se simte
mai bine.3. Nevoia de aevita pericoleleAnxietate dincauza
necunoaşteriievoluţiei sarciniimanifestată prinnelinişte şi frică.
 
Pacienta să fieliniştită şi să nu îimai fie frică.
 - am incurajat gravida vorbindu-
i cu blândeţe
 -
am sfătuit
-
o să respecte s
faturile personalului medical-
să aibă încredere în echipa medicală care o îngrijeşte
 - i-
am explicat evoluţia sarcinii şi necesitatea de a sta liniştită
 -
administrarea tratamentului la indicaţia medicului
 -
supravegherea funcţiilor vitale şi notarea lor 
 în foaia de
observaţie
 În urma
discuţiilor cu
 pacienta, arencredere în personalul
medical şi se
simte bine, este
liniştită.
 
 
39
  Anexa 3
DATA
FUNCŢII VITALE
 
RECOLTĂRI
PRODUSE
BIOLOGICE ŞI
PATOLOGICE
EXAMINĂRI
PARACLINICETRATAMENT REGIM ALIMENTART.A. mmHg PULS RESP. TEMP.
06.04.2015
 
105/80mmHg
 
86p/min
 
18resp./min36,4
o
CHemoglobineExamenginecologic
(Tuşeu vaginal)
 ExamenulecograficDeterminareagrupei sanguine

 
Glucoză 5%
admin I.V.

 
 NaCl 0,9%admin I.V.

 
Sol. Ringer,Sol. KCl adminI.V.

 
Tonotil admin. per os

 
Tardyferonadmin. per os

 
Vit. B
1,
B
6,
Cadmin I.V.

 
Acid folicadmin. per osAlimente permise:l
apte, carne fiartăslabă, conopidă,salată, roşii,grapefruit, cireşe,vişine, pepenegalben, brânză de
vac
i şi biscuiţi
 
07.04.2015122/74mmHg89p/min17resp./min36,5
o
CHematocrite08.04.2015115/85mmHg76p/min18resp./min36.4
o
CLeucocite09.04.2015100/70mmHg76p/min17resp./min35.9
o
CVSH10.04.2015117/98mmHg94p/min18resp./min36.8
o
CGlicemia
Alimente interzise:
c
arne grasă,smântână,afumătură, prăjeli,varză, cafea, alcool,
sucuri acidulate
 
11.04.2015123/78mmHg89p/min18resp./min36.8
o
CUree12.04.2015113/92mmHg73p/min18resp./min36,2
o
CColesterol

 
45
  Anexa 2
ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR 
 Nevoia
deficitară
 Diagnostic de îngrijire Obiective
Intervenţii
 Evaluare
1. Nevoia de ase alimenta
Alimentaţie deficitarădatorită greţurilor,vărsăturilor şi sialoreeimanifestată prin
scădere ponderală.
 
Pacienta să aibă
o stare de bine,
fără greţuri şivărsături.
 -
susţin pacienta în timpul vărsăturilor susţinându
-
i capul şi
oderindu-
i apoi un pahar cu apă pantru a clăti gura
 -
îi recomand să evite mişcări bruşte
 -
o învăţ să respire profund, aerisesc salonul
 -
sfătuiesc pacienta să inspire şi să expire adânc, pentru aelimina senzaţia de greaţă
 -
se dă pacientei alimentaţie fracţionată, lichide la otemperatură uşor scăzută şi slab îndulcite
 -
se administrează tratamentul medicamentos la indicaţia
medicului
Dupăintervenţiile
realizate pacienta
 prezintă o starede bine, fărăgreţuri şivărsături.
 2. Nevoia de aelimina
Alterarea eliminărilordin cauza
alimentaţieinecorespunzătoare,vărsăturilor,deshidratăriimanifestată prin
modificarea tranzituluiintestinal, oligurie.
Pacienta să
 prezinte untranzit intestinal
corespunzător,diureză normală,să aibă o stare de bine şi confort.
 -
am educat pacienta să consume necesarul zilnic de licde
 -
să urmeze regimul prescris de medic cu alimente ce asigură
nevoile oganismului- am
învăţat pacienta şi am încurajat
-
o să consume mai ales
supele în timpul meselor- monitorizez diureza zilnic-
din cantitatea totală de urină prelevez circa 100
-150 ml pePe parcursul
spitalizării,
 pacienta, a avutun tranzit
corespunzăt
or.Pacienta
 prezintă o stare

 
46
care îi trimit la laborator pentru examnul sumar de urină
 -
monitorizez vărsăturile
-
cantitatea lor, conţinutul, frecvenţaacestora şi notez în foaia de observaţie
 -
se identifică deficitul de volum prin: măsurarea tensiunii
arteriale, observarea semnelor de deshidratarede bine.4. Nevoia de adormi
şi a se
odihniPerturbarea somnului
datorită durerilorabdominale, vărsăturilorşi temerilor legate de
 pierderea sarcinii
manifestată prinnelinişte, insomnie,teamă.
 
Pacienta să aibă
un somn
odihnitor şi să fieoptimistă în
eficacitateatratamentului.-
stabilesc un program de somn pentru pacientă, de 8 ore penoapte şi o oră după amiaza
 -
asigur liniştea necesară pentru ca bolnava să se poată
odihni- aerisesc zilnic camera-
respect programul de administrare al tratamentului şirăspund cu promptitudine la solicitările
pacientei
 -
asigur repaus fizic şi psihic
 -
asigur hidratarea şi alimentarea în funcţie de perioadaevolutivă
 -
administrez la indicaţia medicului trat
amentulmedicamentos- informez pacienta despre modul de producere al durerii,
despre medicamentele administrate, ritm de administrare şi
efectPacienta este
liniştită,incearcă să seodihnească şirespectăindicaţiile datede către
 personalulmedical.

 
46
care îi trimit la laborator pentru examnul sumar de urină
 -
monitorizez vărsăturile
-
cantitatea lor, conţinutul, frecvenţaacestora şi notez în foaia de observaţie
 -
se identifică deficitul de volum prin: măsurarea tensiunii
arteriale, observarea semnelor de deshidratarede bine.4. Nevoia de adormi
şi a se
odihniPerturbarea somnului
datorită durerilorabdominale, vărsăturilorşi temerilor legate de
 pierderea sarcinii
manifestată prinnelinişte, insomnie,teamă.
 
Pacienta să aibă
un somn
odihnitor şi să fieoptimistă în
eficacitateatratamentului.-
stabilesc un program de somn pentru pacientă, de 8 ore penoapte şi o oră după amiaza
 -
asigur liniştea necesară pentru ca bolnava să se poată
odihni- aerisesc zilnic camera-
respect programul de administrare al tratamentului şirăspund cu promptitudine la solicitările
pacientei
 -
asigur repaus fizic şi psihic
 -
asigur hidratarea şi alimentarea în funcţie de perioadaevolutivă
 -
administrez la indicaţia medicului trat
amentulmedicamentos- informez pacienta despre modul de producere al durerii,
despre medicamentele administrate, ritm de administrare şi
efectPacienta este
liniştită,incearcă să seodihnească şirespectăindicaţiile datede către
 personalulmedical.

 
47
  Anexa 3
DATA
FUNCŢII VITALE
 
RECOLTĂRI
PRODUSE
BIOLOGICE ŞI
PATOLOGICE
EXAMINĂRI
PARACLINICETRATAMENT REGIM ALIMENTART.A. mmHg PULS RESP. TEMP.
11.08.2015110/70mmHg71 p/min17resp./min36,6
o
CHemoglobineExamenginecologic
(Tuşeu
vaginal)ExamenulecograficDeterminareagrupei sanguineDeterminareaRh-ului
 

 
Glucoză 5%
admin I.V.

 
 NaCl 0,9%admin I.V.

 
Sol. Ringer,Sol. KCl, NaCl0,9% adminI.V.

 
Emestopadmin. per os

 
Motiliumadmin. per os

 
Vit. B
1,
B
6,
Cadmin I.V.

 
Acid folicadmin. per osAlimente permise:l
apte, carne fiartăslabă, conopidă,salată, roşii,grapefruit, cireşe,vişine, pepenegalben, brânză de
vaci, covrigei,
 biscuiţi şi ţelină
 
12.08.2015120/74mmHg80 p/min18resp./min35,9
 o
CHematocrite13.08.2015115/85mmHg76 p/min18resp./min36,7
 o
CLeucocite14.08.2015117/60mmHg70 p/min18resp./min36,5
o
CVSH15.08.2015115/98mmHg76 p/min17resp./min36,8
o
CGlicemia
Alimente interzise:
c
arne grasă,
smâ
ntână,afumături, prăjeli
,cafea, alcool,sucuri acidulate
 
16.08.2015123/78mmHg80 p/min17resp./min36,2
 o
CUree17.08.2015125/65mmHg76 p/min18resp./min36,8
 o
C Trombocite

 
48
3.2.
 
CONCLUZIILE ASUPRA LUCRĂRII
 
Disgravidia precoce este considerată, în acest moment, una din afecțiunile cele maifrecvente,
întâlnită în special la femeile tinere de vârstă fertilă. Prevenirea acestei boli este deimportanţă
majoră, deoarece, nediagnosticată la timp sau tratată incomplet poate duce la
infertilitate, sau poat
e cauza complicaţii grave.
 
Prezenta lucrare conţine
trei capitole:

 
 primul capitol tratează structura şi funcţiile aparatului genital feminin, definiţie,etiologie,
simptomatologie, patogenie, evoluţie, prognostic şi tratament.
 

 
al doilea capitol se referă la atitudinea asistentei medicale faţă de femeia gravidă,dezvoltând
atribuţiile asistentei, asigurarea condiţiilor de spitalizare, condiţiilorigienice, supravegherea
funcţiior vitale, alimentaţia, administrarea medicamentelorgravidelor internate; pregătirea
gravidei pentru examene de laborator, explorări paraclinice şi educaţie pentru sănătate.
 

 
al treilea capitol cuprinde cazurile de boală
 
În cadrul documentării pentru această lucrare am studiat simptomatologia bolii,
tratamentul, am observat
investigaţiile de laborator şi paraclinice şi îngrijirile acordate unor
gravide prezentând disgravidie precoce.
Cazul
P.M.
 
ilustrează un diagnostic de disgravidie precoce, cu sarcină de 10 săptămâniavând ca semne:
nelinişte, frică, alterarea stării generale, scădere ponderală.
 
În urma îngrijirilor acordate şi a tratamentului cu Glucoză, Tonotil, Tardyferon, vitamine,acid
folic, pacienta se externează în stare ameliorată.
 Cazul
C.M.
 
ilustreză disgravidie precoce, cu sarcină de 11 săptămâni, având ca semne
:
slăbiciune, îngrijorare, insomnie, constipaţie.
 
În urma îngrijirilor acordate şi a tratamentului medicamentos administrat, Glucoză,supozitoare
de glicerină, Plegomazin, Motilium, vitamine, acid folic, starea pacientei s
-aameliorat.Cazul
S.A.
 a fost in
ternată cu disgravidie precoce, cu sarcină de 16 săptămâni, cuurmătoarele semne: insomnie,
teamă, modificarea tranzitului intestinal, oligurie, scădere
ponderală, dureri abdominale.
 
În urma îngrijirilor acordate şi a tratamentului cu Glucoză, Emestop, Mo
tilium, vitamine,
acid folic, pacienta se externează în stare ameliorată.
 
Am ales această temă deoarece, în timpul stagiului petrecut în spital, am făcut practică pesecţia
de ginecologie. Am avut timp să observ numărul mare de femei diagnosticate cu
aceastăafecțiune. Unele, diagnosticate la timp, sunt în prezent mămici.În acelaşi timp, mi
-
am dorit să aprofundez cunoaşterea legată de factorii etiologici precumşi de metode şi tehnici cât
mai eficiente de îngrijire şi, nu în ultimul rând, măsuri profilact
ice.
Am ajutat şi eu, prin mica mea contribuţie la îngrijire, tratament şi educaţie sanitară.
 
Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de înţelegere şi cunoaştere afiinţei
umane şi al modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii in
terpersonale cooperante bazate
 pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit.
 Concluzii generale

Sănătatea, acest echilibru de bunăstare bio

-psiho-
socială, poate fi oricând perturbată deanumiţi factori negativi, care
-l aduc pe individ într-
o stare critică ce trebuie rezolvată de personalul medical cu promptitudine şi competenţă.
 
În urma cazurilor studiate, apreciem că: disgravidia precoce reprezintă un capitolimportant şi
permanent în pregătirea asistentei medicale, iar prin complicaţii şi tratament, o gravă problemă
de sănătate.
 
Funcţiile asistentei medicale sunt universale şi rămân constante, indiferent de locul, detimpul în
care îngrijirea de nursing este acordată, de statutul de sănătate a individului sau a
grupului ce este îngrijit, ori de resursele disponibile.
Aceste funcţii sunt:
 1.
 
evaluarea necesităţilor individului, ale familiei sau ale comunităţii pentru îngrijirea denursing şi
identificarea şi coordonarea resurselor disponibile pentru a preîntâmpina aceste nevoi.
 2.
 
cl
asificarea necesităţilor pe priorităţi; planificarea şi acordarea îngrijirilor de nursing
necesare.