PATOLOGIA STOMACULUI OPERAT (SUFERINTELE GASTRICE

POSTOPERATORII)

1. ULCERUL PEPTIC

Complicaţii
Anemia microcitară hipocromă secundară sâ ngeră rilor locale mici, repetate
sau malabsorbției Fe.
Hemoragia digestivă superioară.
Perforaţia în cavitatea peritoneală.
Stenoza gurii de anastomoză cu insuficienţă evacuatorie gastrică .
Fistula gastrojejunocolică este o complicaţie foarte rară care poate apă rea
în gastroentroanastomozele simple şi se manifestă prin diaree cu alimente nedigerate,
vă rsă turi şi scă dere ponderală rapidă .
Malabsorbţie cu anemie secundară , osteoporoză şi scă dere ponderală .

2. SINDROMUL DE ANSĂ AFERENTĂ

Tablou clinic
Poate debuta uneori după ani de zile de la intervenția chirurgicală și este
dominat de durere în hipocondrul drept, accentuată postprandial, asociată cu
greţuri şi vă rsă turi biliare abundente care ameliorează durerea. În timp, apar
scă dere ponderală marcată , atâ t prin tulbură ri de absorbţie, câ t şi prin dieta strictă
de teama durerilor şi vă rsă turilor repetate. Obstrucţia cronică a ansei aferente
determină stază intestinală , suprapopulare bacteriană , malabsorbția vitaminei B12,
diaree şi steatoree care agravează denutriţia.

3. GASTROPATIA DE REFLUX BILIAR

Tratament
Administrarea de acid ursodeoxicolic poate fi utilă . Utilizarea de prokinetice
(metoclopramid, domperidonă ), să ruri de aluminiu şi ră şini fixatoare de
acizi biliari (colestiramina) au fost evaluate, dar rezultatele sunt variabile. În cazurile
severe se recurge la intervenţia chirurgicală (procedeul Roux cu ansă în Y).

4. SINDROMUL DUMPING

Tablou clinic
În sindromul dumping precoce pacienţii acuză distensie epigastrică urmată
de eritem apoi paloare tegumentară , tremură turi, transpiraţii, palpitaţii şi
hipotensiune ortostatică la 15-30 minute după mese. Uneori apar vă rsă turi, eructaţii,
flatulenţă , colici abdominale cu diaree explozivă . Unii pacienți sunt imobilizați
122 Patologia stomacului operat
la pat 1-2 ore. Crizele apar mai frecvent dimineaţa, după micul dejun, în special
după alimente cu conţinut hiperton (dulciuri, gră simi) sau lichide.
Sindromul dumping tardiv apare la 1-3% din gastrectomiile subtotale sau
vagotomiile cu antrectomie. Manifestă rile includ: astenie, transpiraţii, senzaţie
imperioasă de foame la 1-3 ore după mese. Uneori se asociază palpitaţii, tremură turi
sau chiar sincope. Crizele sunt declanşate de ingestia de alimente cu concentraţie
mare de glucide.
Evoluţia este favorabilă în ambele forme. Printr-un regim alimentar corespunză tor
simptomele se remit şi pacienţii devin asimptomatici. Simptomele se
reduc în timp prin adaptarea organismului.
Tratament
Regimul igieno-dietetic este esenţial pentru remisiunea manifestă rilor
clinice. Mesele trebuie să fie reduse cantitativ și mai frecvente (la 2-3 ore), de preferat
cu alimente uscate, fă ră glucide cu eliberare rapidă (zahă r, cereale rafinate),
bogate în fibre, cereale, vegetale. Lichidele se recomandă a fi consumate la 30
minute după mese. În eventualitatea hipoglicemiei aportul rapid de glucide (zahă r,
ciocolată etc.) trebuie să fie disponibil. Unii pacienți au nevoie chiar de odihnă
imediat posprandial.
Tratamentul medicamentos are rezultate incerte și este rar necesar în cazul
regimului adecvat. Există raportă ri privind utilizarea tolbutamidei sau ciproheptadinei
în forma precoce. Tratamentul sindromului dumping tardiv include:
inhibitori de alfa-glicosidază care inhibă ră spunsul insulinic postprandial exagerat
(acarboză , miglitol), analogi GLP-1 (liraglutide), octreotid sau alți analogi de
somatostatin (lanreotide, pasireotide), diazoxid (tiazidic cu efect de încetinire a
eliberă rii de insulină ).
Tratamentul chirurgical poate fi indicat în forme refractare (de regulă
transformarea anastomozei Billroth I în Billroth II), cu eficienţă la peste 60%
dintre pacienţi.

5. TULBURĂRILE DE DIGESTIE ȘI ABSORBȚIE

Tablou clinic și modificări paraclinice

Diareea care poate avea mecanism mecanic (evacuare rapidă ), iritativ
(secreție crescută de apă și electroliți în colon prin evacuare de să ruri biliare
neconjugate), malabsorbtiv (steatoree) sau prin proliferare bacteriană .
Anemia feriprivă (hipoclorhidrie cu malabsorbție, gastrită erozivă sau
ulcer peptic cu hemoragii mici repetate).
Anemie megaloblastică prin deficit de folați sau vitamina B12.
Osteoporoza și osteomalacia (15-25%) cu posibile fracturi pe os patologic.
Tratament
Tratamentul diareei include regim alimentar, cu prâ nzuri reduse cantitativ, interzicerea lichidelor
în timpul mesei, administrarea de medicamente antidiareice (loperamida), colestiramină sau
hidroxid de aluminiu (ca fixatori ai acizilor biliari). Se pot administra enzime pancreatice, vitamine
liposolubile şi antibiotice cu acţiune pe flora intestinală în caz de suprapopulare bacteriană .
Carenţele nutriţionale pot fi combă tute prin administrarea unor soluții de aminoacizi
esenţiali. Tratamentul chirurgical poate fi rar indicat în cazurile severe și
constă în interpunerea unui segment jejunal între stomac şi duoden care controlează
atâ t fenomenele diareice câ t şi manifestă rile de dumping tardiv.
Tratamentul anemiei feriprive se face prin administrarea parenterală de
fier. În anemia megaloblastică prin carenţă de vitamină B12 se administrează
vitamină B12 parenteral în doză de 100 μg/să ptă mâ nă asociate eventual cu acid
folic 5 mg/zi per os (dacă se asociază şi deficit de folaţi).
Osteoporoza și osteomalacia se combat prin administrare de vitamina D
asociată cu preparate de calciu.
 6. CANCERUL BONTULUI GASTRIC
Tablou clinic
Este cel comun cancerului gastric. Pacienții pot acuza dureri în etajul
abdominal superior, inapetență , scă dere ponderală , vă rsă turi sau disfagie. Formele
asimptomatice, depistate prin endoscopia de supraveghere postgastrectomie, au un
prognostic mai bun, cu rate de supraviețuire la 5 ani mai mari față de formele
simptomatice în momentul diagnosticului (66,7% vs 19%).
Explorări paraclinice
Diagnosticul se stabilește prin gastroscopie cu biopsie şi examen histopatologic.
Screeningul endoscopic după gastrectomie la 2-3 ani interval a fost propus
pentru creșterea depistă rii formelor precoce, deși nu există încă un consens.
Examenul baritat poate evidenția imagine lacunară sau de infiltrare a
bontului gastric, mai rar aspect de nișă malignă .
Tomografia computerizată este utilă pentru evaluarea extensiei bolii.
Markerii tumorali (CEA, CA 19-9, CA 72-4) pot fi crescuți. Anemia,
sideropenia sau sindromul inflamator biologic pot fi prezente.