Geriatrie, gerontologie, îngrijirea

calificată a vârstnicului
Conf .Dr Ana Capisizu
Clinica de geriatrie si gerontologie
UMF Carol Davila
FMAM
Cursul 11
Particularitati de patologie,
farmacoterapie si ingrijire in geriatrie
pentru aparatul aparatul digestiv:
Semiologie digestiva-Sindroame digestive-
exemple
Patologia deglutitiei,
Boala de reflux esofagian,
Incontinenta anala
Hepatita cronica
Ciroza hepatica
 Simptome in bolile digestive la pacientul
varstnic
Anorexia- tulburare grava a apetitului, avand ca principala consecinta
tulburarea de nutritie.
digestiva (hepatopatii, afectiuni esofagiene, neo.gastric, gastrite cronice,
pancreatopatii)
extradigestiva (insuficienta cardiaca,insuficienta renala, demente, psihoze,
alcoolism, nevroze)
intricata-

Disfagia- simptom ce insoteste numeroase boli ; caracterizata ca

dificultatea in inghitirea alimentelor sau ca si perceperea senzatiei
subiective a trecerii dificile in esofag a alimentelor sau solidelor.

• organica : diverticuli esofagieni, tumori,

• motorie neuromusculara : AVC
• vecinatate : abcesul latero-faringian, gusa tiroidiana
 Varsaturile

• digestiva
• extradigestiva : de cauze
neurologice,psihice,metabolice,renale,oftal-mologice

Evolutie: conduc rapid la tulburari ionice si acidoza si la

retentia azotata extrarenala ( ionograma de control)

Tratament: trebuie sa fie luat in timp util pentru

pacient, prin rehidratare parenterala pentru
reechilibrare hidro-electrolitica
 Deglutitia
Deglutitia este procesul de inghitire, prin care bolul
alimentar este transportat din cavitatea bucala prin
faringe si esofag pana in stomac.
In mod normal, deglutitia implica o serie de contractii
voluntare si involuntare si cuprinde trei etape:
• bucala,
• faringiana
• esofagiana.
• 7 -10% din persoanele cu varste peste 50 ani acuza
dificultati la deglutitie
 
 Tulburarile de deglutitie
clasificate in:
• Disfagie = dificultatea de inghitire
• Afagie = obstructia esofagiana completa
• Odinofagie = deglutitie dureroasa
• Fagofobia = teama de inghitire si refuzul de a
inghiti
• Din punct de vedere al localizarii disfagiei se vorbeste de
disfagie
• oro-faringiana
• eso-faringiana
Disfagia oro-faringiana este mai frecventa la varstnici si este
deseori insotita de alte semne si simptome ce orienteaza spre
diagnosticul corect.

Etiologic disfagia poate fi

mecanica ( provocata de un bol alimentar mare sau de
stramtorarea luminala esofagiana)
motorie (datorata incoordonarii sau slabirii contractiilor
peristaltice sau inhibitiei deglutitive).
 Cauzele Disfagiilor
disfagiei mecanice :
 Carcinoame
 Stricturi
 inelul Schatzki, care afecteaza sfincterul esofagian inferior

disfagia motorii poate fi rezultatul dificultatii de a initia

deglutitia sau consecinta a anomaliilor de peristaltica si
inhibitie deglutitiva datorate bolilor musculaturii striate sau
netede esofagiene din
 achalazie
 sclerodermie.
 Complicatii ale disfagiilor

Cele mai frecvente:

• Pneumonie de aspiratie
• Malnutritie
• Deshidratatre
• Scadere in greutate

Diagnosticul pozitiv -investigatii

 examenul radiologic baritat eso-gastric
 endoscopia eso-gastrica
 Simptome asociate deglutitiei

• Regurgitarea nazala ( paralizie faringiana)

• Aspiratia traheo-bronsica( paralizie faringiana)
• Pierderea importanta in greutate( posibil carcinom)
• Disfonia ( asocierea lezionala a laringelui)
• Sughitul( leziune in portiunea distala a esofagului)
• Wheezing-ul unilateral ( masa tumorala mediastinala)
• Durerea toracica
• Pirozis
• Reflux
 Tratament si ingrijiri
 disfagia mecanica este o urgenta chirurgicala
 disfagia motorie este tratata cu medicamente prochinetice si
simptomatice digestive( tratarea cauzei)
Ingrijirile specifice
• cunoasterea metodelor/igienei alimentare
• cantitati mici, de consistenta semimoale( se are in vedere
calitatea masticatiei, prezenta danturii si/sau a protezei
adaptate)
• la temperatura moderata
• Alimentele de evitat : condimentate, afumate, iritante,
alcoolul
 Nursing geriatric alimentar
 Pentru pacientii imobilizati alimentatia se va face in
pozitie sezanda sau semisezanda iar asezarea la
orizontala se va face dupa minim o jumatate de ora
 Pentru prevenirea tulburarilor de deglutitie de cauza
iatrogena se va atrage atentia la hidratarea
pacientului cu lichide in cantitati de pana la 2 l/zi si
mai ales in momentul administrarii medicatiei.
 Administrarea medicatiei de seara se va face cu cel
putin 1 ora inainte de culcare.
 Asfixierea de tip alimentar
Este o patologie destul de frecventa la pacientii varstnici
Persoanele susceptibile la asfixiere de tip alimentar sunt :
 pacientii cu tulburari de deglutitie din demente , AVC,
sindroame pseudobulbare
 persoane cu proteze dentare a caror presiune de masticatie
este mult diminuata
 persoane care vorbesc si mesteca in acelasi timp o portie de
mancare
 cele care consuma alcool
 persoanele care mananca in timpul unei activitati
 Manevra Heimlich
• este o metoda de dezobstructie a cailor aeriene la care se poate apela in
cazul in care pacientul se sufoca din cauza blocarii cailor aeriene cu un
corp strain.
• Chiar daca respiratia persoanei este complet blocata, ramane o cantitate
apreciabila de aer in plamani- principiul de actiune al manevrei: compresia
asupra diafragmei forteaza plamanii sa scoata aerul rezidual din ei si astfel
este antrenat corpul strain blocat in caile aeriene.
• Cauza asfixiei este deseori rezultatul blocarii in faringe, laringe sau trahee
a unui aliment insuficient mestecat. Cel mai frecvent, cauza o reprezinta
alimentele solide, precum bucatile de carne, bomboane, fructe, coaja de
paine, etc.
Persoana care se sufoca este usor de recunoscut datorita urmatoarelor
semne:
• isi duce involuntar mana la gat
• se panicheaza
• nu mai poate respira, vorbi sau tusi; persoana care este capabila sa
vorbeasca nu are traheea complet blocata iar oxigenul poate ajunge in
plamani. Cineva care se sufoca nu poate comunica decat prin gesturi
• tegumentele isi schimba culoarea: pielea se inroseste, apoi devine
cianotica, si daca nu primeste ajutor, victima isi pierde cunostinta si
moare.
Asfixia mecanica necesita tratament urgent pentru a preveni pierderea
constiintei si moartea si din acest motiv manevra este de o importanta
vitala.
Atunci cand fluxul de oxigen la creier este intrerupt, creierul sufera leziuni
foarte grave, care pot fi ireversibile incepand din al 3-lea minut de privare
de oxigen.
 Manevra Heimlich
( descrisa de Dr. Henry Heimlich in 1972)
Fazele manevrei sunt:
 Asezati-va in spatele persoanei care se asfixiaza si
inconjurati-i mijlocul cu mainile dv. Inclinati persoana
usor inainte.
 Pozitionati pumnul uneia din mainile dvs. putin
deasupra ombilicului persoanei.
 Apucati-va pumnul cu cealalta mana si apasati
puternic cu o miscare brusca in sus.
 Repetati aceasta procedura pana ce obiectul este
eliminat din caile aeriene.
Entitati patologice esofagiene geriatrice
 diverticulii esofagieni
 "inelul Schatzki” afecteaza sfincterul esofagian
inferior
 hernia hiatala care intereseaza un organ
abdominal,stomacul, dar se exprima prin
simptomatologie esofagiana toracica indeosebi
 refluxul gastro-esofagian
 spasmele esofagiene
 Iatropatologia esofagiana ( dozele de medicamente cu putin
lichid)
 Constipatia
 Constipatia este deosebit de frecventa la varstnici si
o preocupare permanenta a lor.
organica –in cadrul unor boli : neoplasm de colon
habituala- tulburarea functiei peristaltice controlata
de sistemul vagal si SN autonom
Cauzele aparitiei constipatiei:
 Reducerea ingestiei de lichide
 Sedentarism
 Imobilizare
 Psihogena
 Iatrogena ( medicamentele analgeticele, sedativele,
anxioliticele, antidepresivele, antiparkinsonienele)
 Disfunctii endocrine( hipotiroidia)
 Organice ( fisuri anale, hemoroizi, prolaps rectal)
 Tratamentul constipatiei
 Regim alimentar bogat in fibre vegetale si celuloza
 Reducerea si scoaterea colonului de sub incidenta
purgativelor
 mobilizarea batranului
 scaune cu ore fixe
 masaje abdominale in sensul acelor de ceasornic
 Supozitoare cu glicerina
 Laxative detergente( lubrefiante: ulei de parafina)
 Laxative de contact( crusinul)
 Purgative saline( sulfat de magneziu)
 In cazul fecaloamelor( prin lipsa de motilitate a
colonului) clismele evacuatorii sau chiar extragerea
digitala
 Diareea
acuta
Cauze de aparitie :
• Infectioasa de natura alimentara( Shigella, E. Coli, Salmonela, Stafilococ
auriu)
• Abuz de laxative
• Obiceiuri alimentare( exces de bomboane)
• Intoxicatii: cafea, alcool, tutun, medicamente: citostatice, digitalice,
antibiotice
Tratamentul -implica in primul rand spitalizarea si eventuala izolare.
• Hidratarea:orala cu ceai de menta, supa de orez, plicurin cu saruri de NaCl
din ½ -1/2 ora sau PEV 1,5-2,5 l/zi sol. NaCl, KCl, Ringer
• Simptomatice cu absorbante digestive ( Smecta), antispastice
• Antibiotice cu tropism digestiv: chinolone, sulfamide, tetraciclina,
metronidazol

Complicatiile sunt din cele mai grave:

• moartea rapida prin deshidratare in cazul diareei acute
• escarele suprainfectate la cei imobilizati.
 Diareea cronica
 nu se impune printr-un pericol imediat.
 Cauzele de aparitie a diareei cronice sunt afectiunile
digestive ale:
 intestinului subtire
 Colonului
 Pancreas
 Somac
 psihogene( colon iritabil)
 Endocrine
 Neurogene
 parazitoze( giardiaza, lambliaza, entamoeba).
Tratamentul consta in tratarea bolii de baza si trat.
Simptomatic pt. prevenirea deshidratarilor si
dezechilibrului electrolitic.
 Incontinenta de fecale

• Este una din cele mai penibile patologii in geriatrie.

• Tipuri : simptomatica : boli ale sfincterului anal
secundara in constipatia cronica dupa
tratamente cu purgative
neurogena post AVC
• Tratamentul este de cele mai multe ori doar prin
regim alimentar constipant
 Hepatita cronica
Definitie-Disfuncție hepatică determinată de
inflamația hepatică și absența nodulilor de
regenerare
Polimorfism clinic și biologic.
Criteriile de definire multiple:
• Cronologice
• Etiologice
• Biologice
• Evolutive -stadializare.
 Hepatita cronică virală
• determinată de acțiunea unui singur virus sau
a mai multor viruși concomitent /combinată
virus-alți factori etiologici. 
• cea mai frecventă etiologie -virusurile
hepatitice
• Virus hepatitic B-cronicizare in 10-80% din cazuri
• Virus hepatitic D-cronicizare in 70-80% din cazuri
• Virus hepatitic C- croncizare in peste 50% din cazuri
 Hepatita B si C
• problemă majoră de sănătate publică
• se cronicizează frecvent
• simptomele sunt mai severe
• eradicarea virusului din organism este mult
mai dificilă.
• consecință distrugerea progresivă a țesutului
hepatic cu apariția cirozei, insuficiența
hepatică și cancerul hepatic.
 Biochimic
• sindromul de citoliză hepatică, sindromul inflamator, sindromul
hepatopriv ,sindrom bilioexcretor și markerii virusali exprimate
prin:
• niveluri crescute de la 2-3-20 de ori a transaminazelor serice ( ALT
>AST ,raport care se poate schimba în ciroza hepatică)
• fosfataza alcalină și gamaglutamil transpeptidaza ( GGT) -N
• trombopenia, leucopenia
• prezența factorului reumatoid indică o hepatită avansată
• nivelurile de lactatdehidrogenază și creatinkinază -N
• albumina, timpul de protrombină cresc - faze avansate ale bolii
• fierul și nivelul de feritină pot fi ușor crescute
• gammaglobuline crescute
• Ag HBs, Ac HBs, AntiHBc, Ag HBe -markerii virali HVB cr
• HVC C -anticorpi anti-HCV în sânge >de 6 luni.
Investigațiile :
Ecografia abdominală
CT abdominal care relevă hepato/splenomegalia.
Biopsia hepatică -pentru stadializarea bolii (nivelul de fibroză și
afectarea arhitecurală )

Complicații ale hepatitei cronice sunt:

• Ciroza hepatică
• Cancer hepatic :carcinom hepatocelular,carcinom colangiolar
• Insuficiența hepatică
• Encefalopatie hepatică
• Glomerulonefrita
• Crioglobulinemie (HVB,HVC)
• Hipertensiune portalaă
• Porfiria cutanea tarda
 Principiile de tratament
Măsuri generale - odihnă 12 ore/zi, reducerea efortului fizic
Dieta de protecție hepatică - fără alcool, fără prăjeli și grăsimi animale
Tratamentul medicamentos s
terapia antivirală se face cu interferon. (4 tipuri de interferoni α, β, γ, ω).
Interferonul are efect:
• antiviral numai în faza replicativă, inhibă replicarea virală, sinteza ARN-
mesager și stimulează degradarea ARN-mesager.
• Imunomodulator cu creșterea eficienței clearance-ului viral
• Antiinflamator, cu reducerea inflamației și necrozei prin inhibiția
interleuchinelor.
• Antifibrozant, antitumoral.
• Medicamente hepatotrope: silimarina, esențiale, aminoacizi
• Vaccinarea membrilor anturajului
• Interferon pegylat și Ribavirină în cazul hepatitei cronice C- la indicația
medicului specialist gastroenterolog poate asigura vindecarea
 Simptomatologia
• Hepatomegalie/splenomegalie
• Hipertensiunea portală sau un grad de insuficiență hepatică
• Ascită
• Icter
• Edem
• Circulație colaterală abdominal
• Astenie
• Gingivoragii
• Epistaxis
• Prurit
• Eritem palmar
 Investigațiile
– analize sanguine care pot releva prezența modificări ale
funcției hepatice (creșterea valorilor GOT, GPT, LDH,
fosfataza alcalina, GGT, bilirubina, creatinina, timp de
protrombină sau/și valori scăzute ale proteinelor)
– imagistice: ecografie, CT, RMN= arată aspectul neregulat
al suprafeţei hepatice, inomogenitatea parenchimului,
volumul crescut al ficatului și splinei, prezența ascitei,
valorile venei porte și a circulaței portale.
– Endoscopia confirmă prezența varicelor esofagiene
– puncţia hepatică: confirmă structura alterată a arhitecturii
hepatice, contraindicată în ascitele voluminoase, cu
tulburări de coagulare (trombocite˂60.000/mm3)
 Diagnosticul stadial
Clinic sunt descrise:
1. CH  compensate (supravieţuire 10-12 ani)
2. CH decompensate (supravietuire 2-3 ani).
Recent, consensul Baveno IV împarte cirozele în 4
stadii:
• Stadiul I: fără varice, fară ascită,
• Stadiul II: cu varice, fără ascită,
• Stadiul III: cu ascită cu/ fără varice,
• Stadiul IV: cu hemoragie variceală cu /fără ascită.
 Măsuri generale şi nutriţionale
• menţinerea/ameliorarea stării de nutriţie
(malnutriţia protein-calorică este prezentă la
majoritatea pacienţilor cu ciroză hepatică),
• ameliorarea statusului imunologic şi a
funcţiilor hepatice
• stimularea regenerării hepatice
• reducerea riscului de infecţii
• ameliorarea balanţei azotate
• reducerea morbidităţii perioperatorii, inclusiv
post-transplant hepatic.
 Măsuri generale şi nutriţionale
• Aport adecvat de calorii, proteine, vitamine şi minerale pentru a asigura o
balanţă azotată pozitivă şi corecţia deficitelor
•  Restricția de alcool este absolut necesară indiferent de stadiu şi etiologie.
• schimbarea comportamentului alimentar: utilizarea energiei şi economia
de azot sunt optim asigurate prin 6-7 mese reduse cantitativ în timpul zilei
şi o gustare constituită din hidrocarbonate complexe seara
târziu/noaptea, astfel încât să fie evitate intervalele de post alimentar mai
mari de 6 ore
• aportul proteinelor să fie uniform distribuit în cursul zilei.  
• Calea orală trebuie preferată ori de câte ori toleranţa digestivă o permite
• Alimentaţia enterală prin intermediul sondei naso-gastrice sau naso-
jejunale poate înlocui ruta orală în cazul reducerii toleranţei digestive
• Nutriţia parenterală este recomandată în situaţii particulare, în care
necesarul nutriţional nu poate fi asigurat pe cale orală/enterală:
hemoragia digestivă, ileus, postoperator
 Managementul nutriţional al pacienţilor cu retenţie
de fluide (ascită sau/şi edeme)

• dietă cu restricție sodată de 2,5 g Na/zi (6,3g sare/zi)

• Restricţia de fluide (sub 400-600 ml/zi)- nu este
neaparat necesara
• asigurarea necesarului protein-caloric (40-50
kcal/kg/zi şi 1.5-1.8 g proteine/kg/zi)
• Pentru pacientii obezi- reducerea aportului caloric cu
500-1000 kcal/zi.
• Suplimentele de vitamine hidrosolubile se
administrează sub forma preparatelor
multivitaminice.
 Sindroame digestive
Definitie= cupluri de suferinta digestiva concomitenta , la diferite etaje ale
tractului digestiv

• sdr esofagian : disfagie,durere retrosternala, regurgitatii

• sdr de hernie hiatala : regurgitari,eructatii,pirozis
• sdr gastric : pirozis,eructatii,epigastralgii,hpersialoree
• sdr duodenal : apetit capricios,greturi de scurta durata, varsaturi bifazice,
flatulenta , colici epigastrice, cefalee, migrena
• sdr intestinului subtire : intoleranta la anumite alimente, meteorism,
flatulenta, transpiratii, ameteli
• sdr colonic : meteorism,tulburari de tranzit, alternanta diaree-constipatie,
dureri postprandiale in flancul stang
• sdr rectal : tenesme rectale, dureri rectale, rectoragii, diaree
• sdr colecistic : dureri in hipocondrul drpt, meteorism, greata, varsaturi
bilioase
• sdr pancreatic : astenie,hipersialoree, epigastralgii cu iradiere in umarul
stang, scaune steatoreice, pierdere ponderala