Adenomul de prostata

Adenomul de prostată, cunoscut

și sub denumirea de hipertrofie
prostatică benignă, este una
dintre cele mai întâlnite afecțiuni
în rândul bărbaților. Aceasta apare
în special după vârsta de 40-50 de
ani și împiedică buna funcționare
a sistemului urinar. În unele cazuri
poate provoca probleme ale
vezicii, tractului urinar și rinichilor.
 Cresterea in volum a prostatei realizeaza comprimarea in
timp a uretrei, determinand modificari ale actului
mictional. Pentru golirea corespunzatoare a vezicii urinare
in cazul in care eliminarea urinei este impiedicata, muschii
vezicii si cei abdominali cauta sa depaseasca acest
obstacol printr-un efort suplimentar, in asa fel incat la
inceput fluxul si debitul urinar sa nu sufere modificari.
Ulterior, chiar daca aceasta musculatura se contracta mai
puternic, acest mecanism este depasit, instalandu-se asa
numita "vezica de lupta", cu pereti grosi, anfractuosi.
Odata depasit mecanismul de golire al vezicii urinare
apare reziduul vezical, acesta fiind responsabil de
complicatiile adenomului de prostata : infectia urinara,
litiaza, hematuria, incontinenta, retentia completa de
urina ("globul vezical") si insuficienta renala progresiva.
Factori de risc: Posibile complicații:
 Vârsta - această afecțiune nu se
manifestă în rândul bărbaților cu  Incapacitatea de a urina
vârsta mai mică de 40 de ani; (retenție de urină);

 Ereditatea - adenomul de prostată

 Infecții urinare;
poate fi transmis pe cale ereditară
dacă, de exemplu, tatăl sau fratele
are probleme cu prostata;  Calculi renali (pietre la rinichi);

 Stilul de viață - lipsa mișcării și

 Deteriorarea vezicii urinare;
obezitatea favorizează apariția
adenomului de prostată;
 Infecții la nivelul rinichilor;
 Bolile cardiovasculare și diabet -
administarea de beta-blocante este  Urinarea cu sânge (hematurie).
asociată cu probleme ale prostatei.
 Semnele si simptomele -care ar trebui sa atraga atentia asupra posibilei
existente a unui adenom de prostata sunt rezultatul interrelatiei dintre obstructia subvezicala provocata
de marirea in volum a prostatei si mecanismele adaptative ale vezicii urinare.
Aceste simptome sunt clasificate astfel :

Obstructive:  Iritative:
 Început ezitant al urinării;  Nevoia urgentă sau frecventă
de a urina;
 Jet urinar cu presiune slabă;

 Jet urinar intermitent;  Urinare frecventă în timpul

nopții;
 Picurare la finalul urinării;

 Senzația de golire incompletă a

 Pseudoincontinență
vezicii; (scurgerea unor picături de
urină înainte de a ajunge la
 Urinare prelungită. baie).
 Diagnosticul adenomului de prostata-presupune o
anamneză (istoric medical) și examinara fizică a pacientului.
Trebuie avut în vedere că este necesar un control medical de
urgență dacă există sânge în urină, durere sau senzație de
arsură la urinare ori incapacitate de a urina.
De asemenea, sunt necesare o serie de analize:
 Probă de urină - pentru a determina dacă există o infecție a tractului
urinar;
 Analize de sânge - pentru a vedea dacă există probleme ale rinichilor;
 Determinarea PSA (antigen specific prostatic) - aceasta este o
substanță produsă doar de prostată. Atunci când nivelul de PSA este
crescut, înseamnă că prostata este mărită.

Anumite cazuri necesita efectuarea urografiei

intravenoase si a examenelor urodinamice.
 Tratamentul adenomului de prostată
Tratament medicamentos:
 Blocante alfa - pentru relaxarea
mușchilor prostatei și vezicii.
 Medicamente pentru reducerea
hormonilor - împiedică schimbările
hormonale care duc la mărirea
prostatei. Efectul poate fi resimțit
după cel puțin șase luni, însă pot avea
efecte secundare, precum impotență
sau ejaculare retrogradă.
 Antibiotice - sunt indicate în cazul în
care prostata se inflamează din cauza
prostatitei bacteriene.
Intervenții chirurgicale:
Procedurile minim invazive presupun introducerea unui
dispozitiv în uretră și prostată și pot include:
 Ablație transuretrală cu ace - se folosesc unde radio
care încălzesc și distrug țesutul prostatei pentru a o
micșora;
 Termoterapie transuretrală cu microunde - este
introdus un electrod special care distruge porțiunea
internă a prostatei mărite pentru a facilita fluxul
urinei;
 Termoterapie indusă cu apă - se folosește apă încălzită
pentru a distruge țesutul în exces al prostatei.
Operația de prostată este indicată pacienților cu
insuficiență renală, pietre la rinichi, infecții urinare
recurente, incontinență urinară, golirea incompletă a
vezicii și episoade recurente de urinare cu sânge.
Pe lângă administrarea unui tratament pentru adenomul
de prostată, este recomandat ca pacienții să aibă un stil
de viață sănătos și să țină cont de câteva aspecte care
pot ameliora simptomele