URGENTELE APARATULUI RESPIRATOR

1 . Astm bronsic
2 . Edem pulmonar

URGENTELE APARATULUI CARDIOVASCULAR

3. Encefalopatia hipertensiva
4 . Infarctul miocardic acut

URGENTE ABDOMINALE
5 . Colica biliara
6 . Pancreatita acuta
7. Ocluzia intestinala
8 . Hemoragia digestiva superiara
9 . Perforatiile de organe

URGENTE RENALE
10 . Colica renala

URGENTE NEUROLOGICE
11 . A.V.C.
12. Starile comatoase

INTOXICATIILE ACUTE
13 . Cu monoxid de carbon

URGENTE PEDIATRICE
14 . Convulsiile

URGENTE IN OBSTETRICA-GINECOLOGIE
15 . Sarcina extrauterina
16 . Avortul

SOCUL
17 . Socul traumatic
18. Socul anafilactic

TRAUMATISMELE
19 . Fracturile
20. Hemoragiile

Aprecierea starii de constienta a bolnavului

 Scala GLASGOW

Parametri Evaluare Punctaj

Deschiderea ochilor Spontan 4

La solicitare 3
La stimuli 2
Absenta 1
Reactii verbale Orientat temporo-spatial 5
Dezorientat 4
Reactie inadecvata 3
Incoerente 2
Absente 1
Motricitatea Adecvata la solicitare 6
Adecvata la stimuli durerosi 5
Inadecvata la stimuli durerosi 4
Reflex flexor 3
Reflex extensor 2
Suma : 3 puncte - foarte grav, coma profunda
4 puncte - grav , coma gradul IV-I
9-12 puncte – moderat gravi ( stupor,
pseudocomatosi)
 13-14 puncte – somnolent
15 puncte - normali

METODE DE EXAMINARE IN SITUATII DE URGENTA

PRESPITALICEASCA

 INTEROGAREA PACIENTULUI ( evaluarea starii de

constienta, prezenta, intensitatea si localizarea durerii)
 INSPECTIA ( culoarea si aspectul tegumentelor, miscarile
cutiei toracice, pozitia corpului,functia motorie, produse
biologice eliminate,hemoragii externe)
 PALPAREA ( palparea pulsului, depistarea unei urgente
abdominale)
 ASCULTATIA ( pulmonara, cardiaca)

OBSERVAREA FACIESULUI, A STARII PSIHICE, A SOMNULUI

BOLNAVULUI SI A REACTIVITATII GENERALE

Scop: cunoasterea starii psihice si a reactivitatii generale a bolnavului este

necesara in stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli. Acestea
determina bolnavului un anumit comportament, tradus prin cateva elemente care,
impreuna cu caracteristicile lor, trebuie bine cunoscute si observate de asistenta,
raportate la timp medicului pentru interpretare.

          Elemente de observatie:

a)      Pozitia bolnavului in pat:

 - bolnavul cauta sa menajeze partea dureroasa (in pleurita sau fractura

costala – bolnavul sta pe partea sanatoasa; in ulcerul gastric sau duodenita –
bolnavul sta in decubit ventral sau in decubit lateral stang);
 - pozitie ghemuita (in ulcerul gastric penetrant – bolnavul exercitand si o
presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase);
 - pozitie sezanda (ortopnee) (in afectiuni cardiace insotite de insuficienta
circulatorie, in afectiuni pulmonare);
 - decubit lateral cu spatele indreptat spre lumina (foto-fobie, meningita
tuberculoasa);
 - pozitie in „cocos de pusca” (capul in hiperextensie si membrele inferioare
flectate – articulatia coxofemurala si cea a genunchiului);
 - opistotonus (bolnavul se afla in hiperextensie sub forma unui arc cu
concavitate dorsala, corpul sprijinindu-se pe ceafa si calcaie: in tetanos).

b)               Expresia fetei bolnavului:

 - fata anxioasa, cianotica (bolnavii cu insuficienta circulatorie grava);

 - fata acoperita cu sudori reci, ochii infundati si inconjurati de cearcane
albastre, nasul ascutit si privirea anxioasa – fata peritoneala) – in peritonita,
ileus, alte afectiuni abdominale grave;
 - fata congestionata, agitata, cu ochii sclipitori (boli infectioase grave);
 - fata exprima spaima (boala Basedow);
 - fata rotunda, asemanatoare cu luna plina (in mixedem);
 - trasaturile fetei din jurul gurii, ochilor si narilor simuleaza un ranjet, cu
fruntea incretita adanc, intristata (in tetanos).
c)               Starea psihica a bolnavului:
 - bolnavul isi pastreaza constienta;
 - starea tifica: constienta tulburata, privirea absenta, sta in pat nemiscat
(formele grave de febra tifoida);
 - carfologie (stare tifica insotita de miscari automate, asemanatoare cu
prinderea mustelor din aer);
 - obnubilatie – bolnavul are functiile psihice incetinite, sesizeaza numai
partial evenimentele;
 - delir – stare de obnubilatie insotita de iluzii, halucinatii, hiperexcitatii (boli
infectioase acute, afectiuni cerebrale, intoxicatii);
 - apatie – stare de dezinteres fata de mediu si propria persoana;
 - stupoare – bolnavul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi
trezit, dar nu raspunde la intrebari;
 - somnolenta – necesitatea de a dormi indelungat, bolnavul se trezeste usor,
dar adoarme imediat;
 - sopor – bolnavul poate fi trezit numai la excitatii foarte puternice;
 - coma – stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase
superioare, caracterizata prin pierderea completa sau partiala a cunostintei,
a miscarilor voluntare si a sensibilitatii, fiind pastrate functiile vegetative
fundamentale (circulatia si respiratia).
d) Durerea:
 - intensitate mica suportabila (dureri articulare reumatismale) pana la durere
de mare intensitate (colica renala, hepatica);
 - spontana sau provocata prin palpare, se poate defini ca jena, apasare,
presiune, crampe, ruptura, sfasiere, tensiune, arsura;
 - de durata, de la cateva ore la cateva zile, in functie de cauza, avand un
caracter de permanenta sau intermitenta;
 - directia in care iradiaza durerea – in ulcerul gastric sau duodenal, durerea
iradiaza din epigastru in spate, in colelitiaza din hipocondrul drept in umarul
drept, in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc.

1 – hipocondru drept si stang;

2 – flanc drept si stang;

3 – fose iliace dreapta si stanga;

4 – epigastru;

5 – zona ombilicala;

6 – hipogastru.

e) Convulsiile si contractiile (convulsia = succesiune de contractii puternice

involuntare ale unor grupe musculare; contractia musculara = punerea in tensiune
sau scurtarea fibrelor musculare): convulsii locale sau generale; convulsii clonice
(scurte);

 - convulsii tonicoclonice (scurte, ritmice asociate cu altele cu caracter

permanent).

VALORI FIZIOLOGICE NORMALE

 PULS
ADULT – 60 – 100 batai/minut
N.N - 130 batai/minut

TENSIUNEA ARTERIALA
ADULT – 120-130 mmHg( TAS ) ~70-80 mm Hg ( TAD)
N.N – 80 mmHg ( TAS) ~50 mmHg ( TAD)

RESPIRATIE
ADULT – 10-20 respiratii/minut
N.N – 40-60 respiratii/minut

TEMPERATURA
36 ° C- 37,3 °C ( oral _)
PULSOXIMETRIA
95-98-100%
Sub 90% - hipoxie
88- 85%- resuscitare respiratorie cu oxygen

ZONA SEMNIFICAŢIA DURERII SAU A

(REGIUNEA) CORESPONDENŢE INFLAMAŢIEI LOCALE
 ANATOMICE

  Colică biliară (durerea poate iradia spre

  Lobul hepatic drept, spate şi spre umărul drept), litiază biliară,
colecistul, duodenul, hepatite acute sau cronice, hepatomegalie
  Hipocondrul
unghiul colic drept, glanda , ulcer duodenal, pancreatită acută
drept
suprarenală dreaptă, (durere in bară), colică renală dreaptă,
rinichiul drept. pneumonie bazală dreaptă, diverticuloză,
tumori ale organelor corespondente.
  Ruptură de splină, splenite,
  Stomacul, splina, coada
splenomegalie, pancreatită acută sau
  Hipocondrul pancreasului, unghiul colic
cronică, colită, anevrism aortic, colică
stâng stâng, glanda suprarenală
renală stângă, pneumonie bazală stângă,
stângă, rinichiul stâng
tumori ale organelor corespondente.

Localizarea durerii abdominale in functie de cauza care o produce

 Localizare difuza: peritonite acute primitive sau secundare perforatiilor de

organ, peritonite cronice, enterocolite acute, intoxicatii, ocluzie intestinala.
 In epigastru: ulcer gastric si duodenal, neoplasm gastric, stenoza pilorica,
hernie hiatala, colecistita acuta si cronica, litiaza si diskineziile biliare, colica
biliara, hepatomegalia de staza, pancreatita acuta si cronica.
 In hipocondrul drept: hepatite acute si cronice, abces hepatic, hepatomegalia
de staza, cancerul hepatic, colecistite acute si cronice, abcesul subfrenic,
ulcerul duodenal, apendicita, pielita, litiaza renala dreapta.
 In hipocondrul stang: abcesul si infarctul splenic, ulcerul micii curburi a
stomacului, aerogastria, abcesul subfrenic, pielita, litiaza renala stanga.
 Regiunea ombilicala: ulcerul peptic, pancreatita acuta si cronica, enterocolite
acute, scleroza vaselor mezenterice sau a aortei abdominale, anevrismul
aortei abdominale.
 Pe flancuri: colite, colica reno-ureterala.
 In hipogastru: cistite acute si cronice, litiaza vezicii urinare, cancerul si
tuberculoza vezicii urinare, metroanexite, cancerul uterin.
 In fosa iliaca dreapta: apendicita, tiflita, peritiflita, litiaza ureterala
dreapta, anexita dreapta, chistul ovarian torsionat, sarcina extrauterina.
 In fosa iliaca stanga: sigmoidite, perisigmoidite, dizenterie, litiaza renala
stanga, anexita stanga, chistul ovarian torsionat, sarcina extrauterina.
 MINIM NECESAR DE MEDICAMENTE SI MATERIALE SANITARE 
OBLIGATORII PE TRUSA TIP “B2”

NR.CRT MEDICAMENT FORMA FARMACEUTICA NR.

.
1 SOLUTI CRISTALOIDE PUNGI 3
2 NO-SPA FIOLE 5
3 METOCLOPRAMID FIOLE 5
4 SCOBUTIL FIOLE 5
56 ALGIFEN FIOLE 5
7 FUROSEMID FIOLE 5
8 GLUCOZA 33% FIOLE 5
9 DIAZEPAM/ DESITIN FIOLE/SOL.IR.5/ 5+1+1
SOL.IR.10
10 ALGOCALMIN FIOLE 5
11 PARACETAMOL TABLETE 10
12 CAPTOPRIL TABLETE 10
25mg,50mg
13 ASPIRINA TABLETE 10
14 ENAP 10mg TABLETE 10
15 NITROGLICERINA TABLETE 10
16 BETA2 MIME. FLACON 1
(VENTOLIN)
17 KETONAL FIOLE 3
18 NITROMINT SPRAY 1Fl
19 ATROPINA FIOLE 5
20 ADRENALINA FIOLE 10
21 SMECTA PLIC 3
22 MANUSI PERECHI 10
23 COMPRESE STERILE BUC. 10
24 FESI (MICI SI MARI) BUC. 2+2
25 LEUCOPLAST BUC. 1
26 ALCOOL SANITAR ST. 1
27 BRANULE BUC. 10
28 SONDE IOT BUC. De diferite
mar.

6-8
29 MASCA LARINGIANA BUC. De diferite
mar.

3, 4, 5
30 COMPRESA BUC. 2
HEMOSTATICA
31 CANULE BUC. De diferite
OROFARINGIENE mar.
 1–5
32 PULBERE BUC. 1
HEMOSTATIC
33 SONDA BUC. 2
NAZOGASTRICA
34 ELECTROZI MONITOR BUC. 12
35 VATA BUC. 1
36 FOLIE IZOTERMA BUC. COPIL / ADULT 1+1
37 TRUSA DE NASTERE BUC. 1
38 PERFUZOARE BUC. 5
 TEMATICA ASISTENT MEDICAL SERVICIUL DE AMBULANTA TIMIS

URGENTELE  APARATULUI  RESPIRATOR

1 . ASTMUL BRONSIC

DEFINITIE

Astmul bronsic este o boala cronica caracterizata printr-o hiperreactivitate a cailor

respiratorii la diversi stimuli.

In functie de mecanismul declansator putem  avea urmatoarele forme clinice:      

a.astm extrinsec(alergic) - apare mai frecvent la tineri, există încărcare ereditară iar
Ig sunt crescute; poate fi sezonier (ex.alergie la polen) sau peren

b.astm intrinsec(infectios) - apare mai frecvent la adulți > 35 ani, nu există încărcare
ereditară iar IgE sunt în limite normale

c. astm de efort

d. starea de rău astmatic

e. astmul indus de aspirină

SIMPTOME

-rinoree, stranut, cefalee, lacrimare, tuse seaca iritativa.

-dispnee paroxistică expiratorie, tuse seacă, wheezing

 Pacient anxios, ortopnee

 Torace cu toate diametrele mărite
 Hipersonoritate pulmonară, MV înăsprit, raluri sibilante si ronflante
  Bolnavul sta in sezut sau in fata geamului (nu sta culcat),  cu capul pe spate şi
sprijinit în mâini, ochii injectaţi, nările dilatate, jugulare turgescente ( +/-)
 -Faciesul -exprimă sete de aer: exoftalmie, gură întrededschisă;
 -Tegument- palid-cenusiu, acoperit de transpiratii reci;

La sfasitul crizei tusea devine productiva cu expectoratie alba-vascoasa, aerata poate

apare poliuria (urineaza mult).

- dureaza aproximativ 1-2 ore apare de obicei în a doua jumătate a nopţii, de obicei brutal 
- alteori este anunţată de prodroame (strănut, rinoree, lăcrimare, prurit al pleoapelor,
cefalee).

CONDUITA TERAPEUTICA

A.-AIRWAY         mentinerea cailor aeriene libere

B. BREATHING   oxigen suplimentar si ventiatie

C. CIRCULATION abordul venos si administrarea de solutii si medicamente

 Monitorizare si stabilizare functii vitale( T.A.; A.V.; SPO2;  PP; EKG)

 -Eliminarea factorului declansator daca este vorba despre unul  alergic;
 Pozitie sezând pentru a-i favoriza respiratia;

1.-  VENTOLIN spray 2 puff-uri care se pot repeta la 10-15 min( daca A.V. NU ESTE
MAI MARE DE 130 b/min.,si daca pacientul nu si-a administrat in exces inainte de sosirea
noastra.  

ATENTIE  LA SUPRADOZAJ CU VENTOLIN SI LA ARITMII .)

2.-OXIGENOTERAPIE – oxigenul se administrează umidificat cu debit de 4-5  l/min;

( intrebam pacientul daca suporta acest volum , daca NU – se reduce  volumul)

3.-ABORD VENOS SI INSTITUIRE MEDICATIEI:

 
- HHC ( 100- 200mg IV, (fl-100 mg) )

 TOATA ACEASTA MEDICATIE - I.V. SE FACE DOAR LA RECOMANDAREA

MEDICULUI.

4. TRANSPORT LA SPITAL

 
 URGENTELE APARATULUI CARDIOVASCULAR

2. EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN (EPA)

DEFINITIE

Edemul pulmonar reprezinta un sindrom acut caracterizat de inundarea cu lichid a

alveolelor pulmonare.

Exista doua forme de edem pulmonar:

- edem pulmonar cardiogen - care apare ca urmare a stagnarii sangelui in ventriculul

stang;
- edem pulmonar noncardiogen - alterarea permeabilitatii membranei alveolo-
capilare, ca urmare a injuriei produse de un agent infectios sau toxic.

Debut brusc -cauze (ischemie,tulburari de ritm)

         insiduos-doar dispnee cu ortopnee in timp

SIMPTOME

-tahipnee

-cianoza

-transpiratii profuze

 -anxietate 

-agitatie//linistit epuizat,grav

-raluri subcrepitante de la baza care urca spre varfurile pulmonare(maree in crestere)

-tuse,expectoratie(clasic rozata)
-tiraj intercostal

TA creste si pulsul este foarte rapid

EKG cautam semne de ischemie si IMA, hipertrofie ventriculara si atriala(complexe QRS
foarte inalte), tulburari de ritm si conducere(care au putut declansa EPA)

CONDUITA TERAPEUTICA
1. OXIGENOTERAPIE 6-10l/min sau cat suporta pacientul.
2. ABORD VENOS SI INSTITUIRE MEDICATIEI:

linieIV>=cu 30 pic/min pentru mentinerea TA

Furosemid- 2ml cu 20 mg  daca TA>110 administram 40mg(2 fiole IV)
Nitroglicerina doze mici 1-2 tb sublingual dar si spray,crema ,
Trinitrosan 15 ml/h injectomat
Algocalmin 1-2 fiole IM sai IV dupa gravitate
Dopamina pe injectomat daca TA <110 mmHg
Pana la stabilirea TA se administreaza diuretice si vasodilatatoare
Atacand 8mg
Leridip10mg
Daca persoana are diabet in glucoza 5% se pun 10 unitati insulina     
                           

3. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT(IMA)

DEFINITIE
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT, DENUMIT SI ATACUL DE CORD ESTE
DEFINIT CA NECROZA (MOARTEA) MUSCHIULUI CARDIAC SI APARE ATUNCI
CAND FLUXUL SANGUIN INTR-UN TERITORIU CARDIAC ESTE INTRERUPT,
PRIN BLOCAREA UNEIA SAU, MAI RAR, A MAI MULTOR ARTERE CORONARE.
ARTERELE CORONARE ADUC SANGE INCARCAT CU OXIGEN LA NIVELUL
INIMII. BLOCAJUL UNEI ARTERE CORONARE SE FACE PRINTR-UN TROMB
(CHEAG DE SANGE).

SIMPTOME
-DURERE STERNALA (IN PIEPT)SAU PRECORDIALA CARACTERIZATA CA O
SENZATIE DE CONSTRICTIE SAU GHEARA
-SENZATIE DE PRESIUNE SAU CORSET DE FIER CE IMPIEDICA RESPIRATIA
-UNEORI SE MANIFESTA CA O JENA RETROSTERNALA SENZATIE DE
ARSURA ,GREUTATE SAU APASARE SUPORTABILA
ACEASTA DURERE POATE IRADIA IN UMAR SAU BRAT (STANG),REGIUNE
CERVICALA,MANDIBULA SAU POATE FI LOCALIZATA  EXTRATORACIC IN
EPIGASTRU,ABDOMEN,BRATE,ANTEBRATE COATE ,PUMNI.MAI POATE
IRADIA IN EPIGASTRU ,HIPOCONDRUL STANG SAU DREPT.
 BOLNAVUL ACUZA DURERE DE LA 30 MIN LA CATEVA ORE CE NU CEDEAZA
LA NITRITI,APARE DE OBICEI IN REPAUS SI DETERMINA AGITATIA
ACESTUIA
ALTE SEMNE:ANXIETATE EXTREMA,SENZATIE DE MOARTE
IMINENTA,GREATA SI VARSATURI,RAR DIAREE,DISTENSIE
ABDOMINALA,TRANSPIRATII RECI,ADINAMIE,ASTENIE SI AMETELI

CONDUITA TERAPEUTICA

1. OXIGENOTERAPIE 8-10l/min sau cat suporta pacientul.

2. ABORD VENOS SI INSTITUIRE MEDICATIEI:
-administrare nitrati sub diferite forme:rapid intravenos  
Trinitrosan sau Nitrolingual1-2 fiole in 60 ml glucoza 5% pe injectomat
-Algocalmin, 
Nitromint 1-3 pufuri,
Aspirin cardio, 
Preductal(Trimetazidina), 
Clopidogrel(Plavix)(1 in angina pectorala si pana la 4 tb in IMA), 
Clexane0.8
TRINITROSAN pe injectomat daca
       TA=10-11 mmHg/1ml/h
             =12-13mmHg/2-3ml/h
            >=14 mmHg/4-7ml/h
TA se controleaza din 15 in 15 minute
 4. ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA

DEFINITIE

Encefalopatia hipertensiva reprezinta o urgenta medicala, bolnavul prezentand o cefalee

intensa insotita de neliniste urmata de convulsii generalizate tonico-clonice. Din cauza
edemului cerebral cefaleea poate fi insotita de greturi si varsaturi incoercibile. Aceste
manifestari de obicei nu cedeaza spontan fiind necesar tratamentul antihipertensiv,
diuretic, decongestionant cerebral. Complicatia majora este AVC prin hemoragie cerebrala
sau inundatia ventriculara care este fatala. HTA maligna sau cu evolutie accelerata
reprezinta un stadiu avansat al HTA esentiala cu evolutie spre insuficienta renala. Este
insotita de valori crescute ale TA, rezistente la tratament, mai ales cea diastolica care
poate fi egala sau mai mare de 140mmHg. La aceasta forma examenul FO arata modificari
de gradul IV

SIMPTOME
-cefalee intensa
-greata
-varsaturi abundente
-confuzie mentala
-somnolenta si agitatie
-stupor sau chiar coma(fara semne neurologice de focalizare)
EKG normal sau semne de hipertrofie ventriculara stanga(complexe QRS foarte inalte)
TA>=180/130mm Hg

CONDUITA TERAPEUTICA
1. OXIGENOTERAPIE 8-10l/min sau cat suporta pacientul.
2. ABORD VENOS SI INSTITUIRE MEDICATIEI:

-Furosemid 1-2 fl IV
-Diazepam 1 fl IM
-Aspirina 1/2 tb p.o
Daca nu gasim vena sau nu avem conditiile unei linii venoase putem administra:
-Nifedipin 1 tb s.l
-Furosemid 2 fl IM(80g)
-Papaverina 2 fl IM(80g)
DIRECTIONARE
-preeclampsia,eclampsia – OBSTETRICA-GINECOLOGIE
-suspect anevrism disecant de aorta-CHIRURGIE VASCULARA
-hemoragii crebrale(AVC)- NEUROCHIRURGIE
-paroxisme necomplicate -cel mai apropiat spital
IMA Encefalopatia,HTA - IBCV
 URGENTE ABDOMINALE

5. COLICA BILIARA

 DEFINITIE

Este o durere cauzata de destinderea (umflarea) sau contractia energica a

colecistului, si are are urmatoarele caracteristici:

SIMPTOME

o apare brusc
o este localizata subcostal drept (hipocondrul drept)
o poate merge in umarul drept sau in spate
o simptomele insotitoare ale colicii biliare pot fi
o greata
o varsaturi alimentare sau biliare
o transpiratii
o mai rar de icter, urini rosietice si scaune albicioase, decolorate.
o diaree

De obicei durerea apare de obicei noaptea, la cateva ore dupa consum de alimente
ce stimuleaza excesiv contractia colecistului .

CONDUITA TERAPEUTICA

1. ABORD VENOS SI ADMINISTRAREA MEDICATIEI:

2. ANTALGICE: ALGIFEN IV/IM
3. ANTISPASTICE: NO-SPA IV/IM
4. ANTIVOMITIVE: METOCLOPRAMID IV/IM
5. PROTECTIE GASTRICA: ARNETIN IV /IM
 6. PANCREATITA ACUTA

DEFINITIE

Aceasta afectiune se manifesta ca un sindrom dureros abdominal acut violent insotit uneori
de stare de soc.
Se datoreaza unui proces de autodigestie a glandei pancreasului determinat de actiunea
enzimelor amilolitice,lipolitice si proteolitice cu revarsarea acestora in sange.
La analizele de laborator observam o crestere a amilazei si lipazei in sange si urina.
Faza de debut se produce un edem accentuat al glandei apoi apare un revarsat sero-
sanguinolent.Acesta este rezultatul leziunii hemoragice cu necroza consecutiva
Cauzele bolii
-litiaza biliara
-obstructia canalului pancreatic si a ampulei Vater(calculi,neoplasme,inflamatia sfincterului
Oddi,sau o obstructie functionala)
-consum excesiv de alcool
-modificari ale vaselor pancreatice(tromboza capilarelor si venulelor,embolizari
ateromatoase.)
-infectiile
-cauze toxice(intoxicatii cu ciuperci)
-hiperlipemia
-hipercalcemia
-traumatismele
-ulcer duodenal
-obezitatea

SIMPTOME
-durere abdominala in etajul abdominal superior"in bara",cu iradiere in spate si mai rar in
umeri simuland ulcerul perforat.
-durerea este continua de intensitate mare,bolnavul luand pozitii
antalgice(ghemuit ,imbratisandu-si practic abdomenul pentru a apasa regiunea dureroasa.
-varsaturi(alimentare,bilioase,hemoragice)
-meteorism
-constipatie sau ileus
-stare de soc(paloare,puls mic si rapid,tensiune arteriala scazuta,transpiratii,extremitati
reci,anxietate,tahipnee)
-ca si semne locale :usoara apasare epigastrica,pete cianotice pe abdomen in formele
necrotice.
CONDUITA TERAPEUTICA
1. ABORD VENOS SI INSTITUIRE MEDICATIEI:

Nu se administreaza nimic per oral

- Algocalmin i.m,

 - In stare de soc se pune perfuzie cu Dextran 40 sau ser glucozat 5%

                                                  

                           
7 . OCLUZIA INTESTINALA

DEFINITIE

Ocluzia intestinală este un blocaj al intestinului subţire sau al colonului care

stopează trecerea alimentelor şi a lichidelor. Ocluzia intestinală poate fi provocată
de numeroase afecţiuni, însă este cel mai adesea rezultatul existenţei herniilor sau
a tumorilor.

SIMPTOME

Simptomele depind de nivelul la care este localizata ocluzia.

Atunci cand blocarea este situata la nivelul intestinului subtire, bolnavul poate
acuza:
- Dureri abdominale, de regula sub forma unor crampe intestinale, care debuteaza
in jurul ombilicului. Intensitatea lor este mai mare daca se asociaza cu strangularea
intestinului.
- Varsaturile de aspect verzui daca obstructia este situata in prima parte a
intestinului subtire si de culoare maronie daca obstructia este situata in partea
distala a intestinului subtire.
- Constipatia si incapacitatea de a elimina gazele. Daca obstructia este incompleta
poate aparea diareea.
- Distensia abdominala cu zgomote de tonalitate inalta care se pot auzi la nivel
abdominal, in jurul ombilicului.

CONDUITA TERAPEUTICA
8. HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA                                           
9 PERFORATIILE DE ORGANE
 
 URGENTE  RENALE

10 . COLICA RENALA

 
 URGENTE NEUROLOGICE

                  11.ACCIDENTUL CEREBRAL VASCULAR ACUT

Se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta (ictus apoplectic)cu tulburari de :

Motilitate(a functiei motorii
musculare):pareze,paralizii(plegie),sensibilitate,sfincteriene,trofice.
Simptomatologie
 -hemiplegie stanga sau dreapta
 -hemipareza hemiparestezii(furnicaturi) in partea hemiplegica extremitatile ridicate cad
rapid
 -tulburari senzitive;subiective -arsuri,furnicaturi,senzatie de caldura,rece
                            obiective-se pun in evidenta de examinator
 -tulburari senzoriale:vaz-pierderea vederii mono sau binoculara,scaderea acuitatii
vizuale,diplopiede auz de gust de tact si miros
 -tulburari de vorbirein leziuni ale emisferei stangi(disfazie,afazie)
 -tulburari sfincteriene:pierderi incontrolabile de urina si scaun
Ischemia cerebrala:semne-pareze sau parestezii
                                      -defecte de vorbire
                                      -tulburari de vedere,vertij
daca apare coma-este superficiala
Hemoragia cerebrala:la bolnavii in varsta de 50-60 ani cu HTA
 debut brusc,cefalee violenta unilaterala,ameteli care preceda coma
coma profunda,apare in plina activitate(efort ,stres psihic)
Semne si simtome
-varsaturi,transpiratii profuze,facies vultuos,respiratie steartoroasa(ca un sforait) sau
Cheyne-Stokes,tahicardie.Acestea nu apar in ischemia cerebrala
-ROT disparute
-semn Babinsky prezent bilateral
-pupile dilatate,nu reactioneaza la lumina
Hemoragia subarahnoidiana coma profunda si crize de rigiditate prin decerebrare
Semne si simptome
   -cefalee violenta urmata de instalarea comei
   -coma superficiala (1-2 zile)
   -varsaturi,cefalee,fotofobie,rigiditatea cefei,semnul Kernig(flexia coapselor pe bazin si a
gambelor pe coapse la incercarea de ridicare a trunchiului in pozitie sezanda
 -semnul Brudzinski(flectarea puternica la un membru inferior a gambei pe coapsasi a
coapsei pe bazin determina in mod reflex o miscare similara la membrul opus.
Debutul subacut si insiduos:-cefalee violenta,sindr meningean,LCR hemoragic
Tratament in urgenta
-Daca TA sistolica e mai mare de 15 se pune
 Osmofundin,
Vit B1,B6
,Memotal
,Cerebrolisyn si 
Dexametazona 2 fiole IV.
-Daca TA e mai mica de 15mmHg se pune un ser fizioloc sau Ringer in loc de Osmofundin
+celelalte.
Nu se face Furosemid daca TA=21.
     -se face Furosemid daca TA e mai mare de 22

                             

                     
 12 . STARILE COMATOASE

 
 INTOXICATIILE ACUTE

13 . INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON

 URGENTE  PEDIATRICE

14 . CONVULSIILE

 
URGENTE IN OBSTETRICA-GINECOLOGIE

15 . SARCINA EXTRAUTERINA
 16. AVORTUL

 
 SOCUL

17. SOCUL TRAUMATIC

 18 . SOCUL ANAFILACTIC

 
TRAUMATISMELE

19 . FRACTURILE
 20. HEMORAGIILE