lSUBIECTE SEMIOLOGIE 2013

1. Durerea – Definitie+Clasificare
R:
Durerea este o perceptie cu o reactie psihica sistematizata;
Se clasifica in : Durere periferica(durere somatica, superficiala,durerea somatica
profunda,durerea viscerala); Durerea neurogena(durerea neurogena periferica,durerea
centrala);Durerea Psihogena(durere imaginara).
2. Caracteristici durerea in cefalee
R:
Se caracterizeaza prin crize dureroase,,cu localizare sau numai debut unilateral,de
intensitate variabila,care se repeta la intervale variabile.Crizele se insotesc de
anorexie,greata,varsaturi,alte fenomene vegetative si deseori familiale.
3. Caracteristici durerea pulmonara(cardiace)
R:
1)Durerea miocardica ischemica – pt aparitia durerii trebuie ca gradul de ischemie sa
depaseasca prin durata intinderea teritoriului ischemiat,iar intensitatea ischemiei un
anume prag.Durerea poate iradia in spate, subscapular sau interscapulovertebral
stang,in regiunea cervicala anterioara pana in arcadele dentare sau in
epigastru.Durerea este constrictiva,sau compresiva.
Infractul miocardic – durere ce apare in repaos,durerea are intesitate variabila
interindividual,se poate asocia cu fenomene vegetative,ca transpiratii profunde,
greata,varsaturi pe langa dispnee si anxietate.Este o durere retrosternal constructiva,cu
iradieri specifice dar cu durata de peste 20 de minute.
2)Durerea aortica – durerea este foarte intensa daca diseectia incepe in aorta
ascendenta cu localizare toracica anterioara si iradiere catre umeri,dar foarte rar in
brate.Pe masura ce disectia inainteaza, durerea o urmeaza catre spate, interscapular, si
apoi catre lombe.Intensitatea este foarte mare de la inceput si ramane constanta pe tot
parcursul evolutiei, iar durata este prelungita,ore sau zile in functie de evolutie.
3)Durerea pericardica – Inflamatie pericardica, da o durere relativ surda, dar uneori
destul de intensa, localizata toracic anterior si accentuata de miscarile respiratorii si
relativ putin de presiune.Durerea poate fi confundata cu cea ischemica miocardica,dar
este continua.Durerea pericardica, caracterizeaza inflamatiile pericadice – pericarditele
– primare sau secundare.
4. Caracteristici durerea nervoasa(exp: de nerv periferic)
R:
Porfiria acuta intermitenta,pe langa manifestari neuropsihice si eruptie cutanata,
caracteristica,prin dureri abdominale intense, ce pot simula abdomenul acut;
Intoxicatia saturnina(cu plumb),poate fi cauza colicii saturnine,intensa, cu localizare in
epigastru;
Tabesul, cu durere intensa in epigastru insotita de varsaturi;
Cetoacidoza dibaetica, poate fi cauza unor dureri abdominale difuze,predominant
epigastrice,foarte intense, cu varsaturi si dilatatie gastrica;
Drepanocitoza(siclemia), anemie ereditara cu deformarea hematiilor in secere la
hipoxie,intalnita la populatie de origine africana, da si dureri abdominale intense,posibil
prin obstructii in microcirculatie.
 Unele boli supradiafragmatice pot fi cauza de dureri abdominale:
Pneuomonia,infarctul miocardic.
5. Diagnosticul diferential al durerii cardiace (hernie hiatala)
R:

Sindrom coronarian acut;

Angină pectorală instabilă;

Infarct miocardic;

Disecție aortică;

Pericardită și tamponadă cardiacă;

Aritmie cardiacă.

Angină pectorală instabilă

6. Subregiunile ferestrei abdominale
R:
 Cele 9 regiuni topografice ale peretelui abdominal sunt:

  1,2. Hipocondrul drept şi hipocondrul stâng (regiunea hipocondrică dreaptă şi regiunea

hipocondrică stângă)

  Hipocondrul drept se corelează anatomic cu: lobul hepatic drept, colecistul, duodenul,
unghiul colic drept, glanda suprarenală dreaptă, rinichiul drept.
  Hipocondrul stâng se corelează anatomic cu: stomacul, splina, coada pancreasului, unghiul
colic stâng, glanda suprarenală stângă, rinichiul stang:

ZONA CORESPONDENŢE SEMNIFICAŢIA DURERII SAU A

(REGIUNEA) ANATOMICE INFLAMAŢIEI LOCALE

  Colică biliară (durerea poate iradia spre

spate şi spre umărul drept), litiază biliară,
  Lobul hepatic drept,
hepatite acute sau cronice,
colecistul, duodenul, unghiul
  Hipocondrul hepatomegalie , ulcer duodenal,
colic drept, glanda
drept pancreatită acută (durere in bară), colică
suprarenală dreaptă,
renală dreaptă, pneumonie bazală
rinichiul drept.
dreaptă, diverticuloză, tumori ale
organelor corespondente.
  Hipocondrul   Stomacul, splina, coada   Ruptură de splină, splenite,
stâng pancreasului, unghiul colic splenomegalie, pancreatită acută sau
 cronică, colită, anevrism aortic, colică
stâng, glanda suprarenală
renală stângă, pneumonie bazală stângă,
stângă, rinichiul stâng
tumori ale organelor corespondente.
  3. Epigastrul (regiunea epigastrică)

  Epigastrul se corelează anatomic cu: pilorul, duodenul, pancreasul, lobul hepatic stâng (
Cu privire la epigastru, corelaţiile anatomice şi patologice, ultimele exteriorizate prin
dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

ZONA CORESPONDENŢE SEMNIFICAŢIA DURERII EPIGASTRICE SAU

(REGIUNEA) ANATOMICE A INFLAMAŢIEI LOCALE
  Gastrite acute şi cronice, ulcer gastric
(durerea iradiază spre stânga) şi duodenal
(durerea iradiază spre dreapta şi spre spate,
dacă este puternică), stenoză pilorică,
pancreatite cronice şi acute (durere irardiantă
  Pilorul, duodenul, "în bară" spre hipocondrul drept şi
  Epigastrică pancreasul, lobul stang), tromboză mazenterică, anevrism sau
hepatic stâng ocluzie aortică, spasme pilorice (hipoglicemie,
foame, nevroza), tumori ale organelor
corespondente, intoxicaţii (se manifestă adesea
prin senzaţie de arsură) cu ciuperci
otrăvitoare sau cu substanţe chimice, toxiinfecţii
alimentare.

  4,5. Flancul drept şi flancul stâng (regiunea flancului drept şi regiunea flancului stâng,
regiunile abdominale laterale - dreapta şi stânga)

  Flancul drept se corelează anatomic cu: colonul ascendent, duoden, jejun, rinichi drept.
  Flancul stâng se corelează anatomic cu: colonul descendent, ileon, rinichi stâng
Cu privire la Flancul drept şi flancul stâng, corelaţiile anatomice şi patologice,
ultimele exteriorizate prin dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

SEMNIFICAŢIA DURERII ÎN REGIUNILE

ZONA CORESPONDENŢE
LATERALE ALE ABDOMENULUI SAU A
(REGIUNEA) ANATOMICE
INFLAMAŢIILOR LOCALE
  Ulcer duodenal, enterite şi colite ale
  Duoden, colon porţiunilor intestinale corespondente, nefrită,
  Flancului
ascendent, jejun, rinichi colică renală dreaptă, rinichi polichistic,
drept
drept. ptoză renală, tumori ale organelor
corespondente.
  Enterite şi colite ale porţiunilor intestinale
  Flancului   Colon descendent, corespondente, nefrită, rinichi polichistic,
stâng ileon, rinichi stâng. ptoză renală, colică renală stângă, tumori
ale organelor corespondente.
  6. Mezogastrul (regiunea mezogastrică, regiunea ombilicală sau periombilicală)

  Mezogastrul se corelează anatomic cu: epiplonul, mezenterul, duodenul, jejunul, ileonul,

aorta abdominală
Cu privire la mezogastru, corelaţiile anatomice şi patologice, ultimele exteriorizate
prin dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

SEMNIFICAŢIA DURERII
ZONA CORESPONDENŢE
MEZOGASTRICE SAU A INFLAMAŢIEI
(REGIUNEA ANATOMICE
LOCALE
  Hernie ombilicală, duodenită, ulcer
duodenal, pancreatită acută (iradiază în
  Epiplon, mezenter, bară spre hipocondrul drept şi stang),
  Mezogastrică duoden, jejun, ileon, enterită, boala Crohn tromboză
aorta abdominală mezenterică, anevrism aortic, uneori
apendicită acută în faza de debut, a sau
obstrucţi ale organelor corespondente.

  7,8. Fosa iliacă dreaptă şi fosa iliacă stângă (regiunea iliacă dreaptă şi stângă, regiunea
inghinală dreaptă şi stângă)

  Fosa iliacă dreaptă se corelează anatomic cu: apendicele, cecul, porţiunea terminală a
ileonului, ureter drept, ovar drept - femei, cordon spermatic drept - bărbaţi.
  Fosa iliacă stângă se corelează anatomic cu: colonul sigmoid, ureter stâng, ovar stâng -
femei, cordon spermatic stâng - bărbaţi
  Cu privire la fosele iliace, corelaţiile anatomice şi patologice, ultimele exteriorizate
prin dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

CORESPONDENŢE
SEMNIFICAŢIA DURERII ÎN FOSA
ZONA ANATOMICE
(REGIUNEA) în funcţie de sex ILIACĂ DREAPTĂ SAU STÂNGĂ
generale ORI A INFLAMAŢIILOR LOCALE
♀ ♂
  Apendicită, perforaţie de cec,
enterită regională (ileită),
  Apendice,
diverticulită Meckel, anexită dreaptă,
cec, porţiunea   Cordon
  Iliacă   Ovar chist ovarian drept, sarcină
terminală a spermatic
dreaptă drept extrauterină, salpingită, hernie
ileonului, ureter drept
inghinală dreaptă, litiază
drept.
renoureterală dreaptă, tumori ale
organelor corespondente.
  Iliacă stângă  Colon   Ovar   Cordon   Colită (sigmoidită), colită
sigmoid, ureter stâng spermatic ulceroasă, perforaţie de colon,
 hernie strangulată, anexită stângă,
chist ovarian stâng, sarcină
extrauterină, salpingită, hernie
stâng stâng
inghinală stângă, litiază
renoureterală stângă, tumori ale
organelor corespondente.

  9. Hipogastrul (regiunea hipogastrică, regiunea pubică)

  Hipogastrul se corelează anatomic cu: ileonul, vezica urinară, uterul - femei, prostata -
bărbaţi (
Cu privire la hipogastru, corelaţiile anatomice şi patologice, ultimele exteriorizate
prin dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

SEMNIFICAŢIA DURERII
ZONA CORESPONDENŢE
MEZOGASTRICE SAU A INFLAMAŢIEI
(REGIUNEA) ANATOMICE
LOCALE
  în funcţie de
  Ileită, cistită, litiază a vezicii urinare,
  generale sex
endometrioză, anexită, metroanexită,
  ♀   ♂ fibrom uterin, apariţia fluxului menstrual,
  hipogastrică   ileon,
sarcină, avort, prostatite, boli venerice
vezică
  uter   prostată avansate, tumori şi obstrucţii ale
urinară, organelor aferente.
uretere

7. Diagnostic diferential in Artrita/Artroza

R:
Durerea de atroza este predominant diurna(in timpul zile),accentuata de efort si calmata
de repaos si insotita de redoare matinala sub 30 de minute.Atrozele sunt cele mai adesea
de cauza degenerativa(imbatranirea articulatiei),dar pot fi si secundare unor
traumatisme(majore sau minore dar repetate),suprasolicitari(la sportivii de performanta
si in unele profesii care presupun munca fizica),boli metabolice(ocronoza
hemocromatoza),endocrine(acromegalie,hiperparatirodism,obezitate).
Durerea de artrita este accentuata de repaos si ameliorata de miscare, si prezinta
adesea exacerbari nocturne.Este insotita de redoare peste 1 ora si manifestari
imflamatorii articulare(tumefactie, roseata,caldura,impotenta functionala).Cele mai
tipice dureri inflamatorii sunt cele din artrita reumatoida,spindilartropatiile
seronegative(spondilita anchilozanta) atrita reactiva si artrita septica.In cazul afectarii
articulatiilor axiale(ale coloane vertebrale), in diagnosticul diferential trebuie luata in
calcul si durerea mecanica(ex. hernia de disc).
8. Manifestarile clinice in Spondilita Anchilopoetica(SPA) si Poliartrida
Reumatoida(PR)
 R :
Spondilita achilopoetica este o boala cronica sistemica, progresiva, ce afecteaza
predominant articulatiile sacroiliace, articulatiile coloanei vertebrale si partile moi
alaturate. Boala afecteaza, in special, tinerii, sub 40 de ani, in special barbatii, dar si
femeile cu o incidenta mai mica.
Poliartrita reumatoida este o boala inflamatorie care afecteaza articulatiile mainilor si
picioarelor, de unde rezulta tumefactii, dureri si distructie articulara.
Incidenta poliartritei reumatoide este mai mare in randul femeilor decat in randul
barbatilor, iar statisticile arata ca se instaleaza intre 25 si 50 de ani. Poate sa apara si la
copii, iar atunci vorbim despre poliartrita reumatoida juvenila, insa simptomatologia si
prognosticul sunt usor diferite fata de adulti.

9. Mecanismul sindromului Reynoud

R :
Această afecțiune a vaselor sangvine produce contractarea bruscă a micilor artere care
alimentează degetele de la mâini și de la picioare, de obicei în urma expunerii la
frig. Nasul și urechile pot fi afectate și ele. Rezultă o încetinire a circulației sângelui,
care produce o succesiune de schimbări în culoarea pielii, însoțite, eventual, de durere,
amorțeală și furnicături.
Simptomele sindromului Raynaud apar când mușchii care înconjoară minusculele vase
de sânge din degete se contractă, reducând alimentarea cu sânge a acelor zone. Un
mediu rece, munca cu anumite scule electrice vibratoare sau unele medicamente (ca
beta-blocantele) pot provoca un acces. Pielea devine albă din lipsa sângelui, apoi vânătă
când fluxul sangvin începe să revină; în fine, pielea se înroșește și poate fi dureroasă.
Sindromul Raynaud apare uneori împreună cu artrita reumatoidă sau boala arterială.

10. Inflamatia – Definitie si Manifestari

R :
Este un proces care poate afecta toate organele si structurile corpului. El este un
sindron, format din mai multe manifestari (unele semne unele simptome).
Manifestarile sunt:
-simptomul – dolor – durere
-calor – caldura locala
-tumor – cresterea de volum
-rubor – rosata locala
-functiolesa – perturbarea functionala a zonei inflamate.
11. Descrierea inflamatiei articulare -manifestari clinice
R :
Manifestari :
Roseata,durere,tumefactie,cresterea temperaturii locale dar si a simptomelor sistematice.
Bolile reumatice determina inflamatii la nivelul articulatiilor, manifestate prin durere si
prin limitarea miscarilor.
12. Semn – Definitie si Clasificare (Exemple)
R :
Manifestare obiective produsa de boala, observate de bolnav si completat de medic prin
propiile simturi.
13. Simptom – Definitie si Clasificare (Exemple)
R :
Simptomele, au caracter subiectiv, fiind relatate de bolnav,sunt variabile de la caz la caz,
dupa modul de perceptie si nu intotdeauna au o traducere obiectiva(febra,
cefalee,insomnie,astenie,sughit,dispnee,etc.)
14. Sindrom – Definitie si Clasificare (Exemple)
R :
Grup de simtome si semne care expirma o stare patologica,care au mecanism
fiziopatologic comun ; permit prin sumarea lor orientarea spre un diagnostic ;
15. Facies – Definitie si Exemple
R :
Aspectul figurii corespunde in general starii psihice a pacientului si este in corelatie cu
gravitatea bolii.
Faciesul hipocratic – o fata trasa, cenusie, cu ochii infundati in orbite, cu santuri nazo-
labiale adancite,cearcane si nas ascutit.Apare in afectiuni grave cu atingere peritoneala
de tipul peritonitelor prin perforatie.
Faciesul basedowian – este caracteristic afectiunii de baza, boala Basedow cu exoftalmie
bilaterala sa asimetrica, fanta palpebraila larg deschisa, privire vie, inteligenta, uneori
clipire rara ;anxietatea cu aspect de spaima inghetata.
Fasciesul Mixedematos – apare ca o luna plina, cu fata
rotunda,infiltrata ,palida,inexpresiv,alopecia jumatatii externe a
sprancenelor,macroflosie cu amprentele dintilor, voce aspra si groasa,par rar,
aspru,uscat,decolorat,friabil,specifica hipotiroidismului,.Acest aspect este denumit facies
buhait.
Faciesul Agromegalic – apare in hipersecretia de hormon somatotrip hipofizar si apare
cu o dezvoltare accentuata a arcadelor orbitale, nasului,urechilor,buzelor si mentonului.
(prognatism)
Faciesul Mitral – apare la pacientii cu afectarea valvelor mitrale si este tipic, cu cianoza
obrajilor, nasului,buzelor si urechilor, pe un fond palid al restului tegumentelor.

16. Fisa de Observatie – Rubrici (ce contine)

R :
Foaia de observatie clinica,reprezinta un act cu tripla semnificatie : document medial si
stiintific,medico-judiciar si contabil.
El cuprinde 5 parti :
partea I – datele personale ale pacientului
partea II – anamneza
partea III – examenul obiectiv la internare
Partea IV – foaia de evolutie si tratament
partea V - epicriza
17. Sindromul de Hipertensiune Intracraniana – Cauze si Manifestari clinice
 R :
Hipertensiunea intracraniana (H.T.I.C.) poate sa apara, in inflamatii si in acumulari de
lichid cefalo-rahidian(hidrocefalie).
Malformatii Congenitale
Tumori cranio-cerebrale,beningne sau maligne
Traumatisme cranio-cerebrale
Parazitoze cerebrale.
Afectiuni inflamatorii :
Stari alergice, intoxicatiile, compresiuni medulare care interefera cu drenajul lichidului
cefalorahidian.
18. Tipuri de diagnostice in Hipertensiunea intracraniana
R :
Cefalee puternica
Greata cu sau fara varsaturi
Fotofobie
Redoarea cefei
19. Tipuri de tratament in hipertensiunea intracraniana
R :
Tratament-chirugical :
Ablatitia procesului ce comprima ;
Evacuarea hematoamelor ;
Extirparea abceselor ;
Extirparea chistului hidatic.
Tratament-farmacolog :
Se administreaza furosemid ;
Durerea se trateaza cu analgezice ;
Se pot da anticonvulsive.
20. Anamneza – Definitie, Forme
R :
Definitie : Totalitatea informatiilor pe care medicul le ia de la bolnavi si insotitorii
acestuia,pentru a le utiliza in vederea stabilirii diagnosticului.
Forme : 1)Relatarea : in care lasam pacientul sa povesteasca dara sa intervenim,tot ce il
dereanjeaza si tot ce a observat de la debutul bolii pana la preentarea la
cabinet ;2)Interogatoriul : cu varianta sa chestionarul, in cazul caruia intrebarile sunt
tintite,urmaresc obtinerea unor raspunsuri precise si in care putem pierde informatii
care ne pot ajuta la diagnosticul diferential ;3) Metoda combinata : cea mai buna
metoda,ideal ar fi sa avem un chestionar cu date prelucrate pentru a avea o mai buna
orientare pentru ce sufera, dupa care sa intrebam pacientul.
21. Antecedente – Definitie, Clasificari si Importanta
R :
Definitie : Reprezinta informatiile primite de la pacient sau apartinator referitoare la
evolutia si dezvoltarea lui normala si patologica de la nastere pana la consultul prezent ;
Clasificari : Antecedente heredo-colaterale ; Antecedente personale ;
Importanta : Antecedentele pot ajuta in diagnosticul si tratamentul pacientului.
22. Patologia pe grupe de varste
R :
Perioada si viata intrauterina : in aceasta perioada , paologia este gentica sau poate fi
din caue materne ;
Perioada de perinalata : pot aparea complicatii grave,care pot afecta fatul cat si mama.
Perioada de nou-nascut : nou-nascutii pot prezenta tulburari digestive,molformatii
congenitale,traumatisme obstetricale care pot afecta in principal aparatul locomotor.
Perioada de sugar(o luna pana la 1 an) : in perioada de sugar se pot diagnostica
afectiuni grave, de tipil fibrozei histica pulmonare(are componente ereditare).
Perioada de copil mic(prima copilarie-de la un an pana la 3 ani) : in aceasta perioada
pot aparea primele semne de rahitism,si tot in aceasta perioada se inmultesc
traumatismele si accidentarile.
Perioada de copil mare(de la 3 ani pana la 9-10 ani) : in aceasta perioada expunerea la
germeni se intensifica,traumatismele la fel.Din aceasta perioada se pot dezvolta anumite
sociopati care se pot dezvolta in continuare.
Perioada de prepubertara(de la 9-10 ani pana la 12-13 ani) : Apar modificari normale
datorate maturarii organelor genitale,pot aparea modificari ale comportamentului social
si sexual.Pot aparea afectiuni legate de activitatea acestorr glande.
Perioada pubertara(de la 12 ani pana la 17ani) : In aceasta perioada apar profunde
transformari endocrine permitand aparitia unor afectiuni endocrino-
metabolice(obezitate,nanism,gigantism).
Adolescenta(de la 17 ani pana la 21-22 de ani) : caracteristic pentru aceasta perioada
este debutul schizofreniei(are si componenta ereditara),si scleroza in placi sau
LEUCONEVRAXITA.
Perioada adulta(varsta a II-a,de la 20 de ani la 40 de ani) : apar totate bolile generate
de stres si afectiunile profesionale.
Perioada matura : dupa 40 de ani, agravarea apartului locomotor,poliartrita
reumatoida,lupus eriohematos sistematic sau difuz.In jurul varstei de 40-50 debuta
parapremiile,iar la 50 de ani paranoia.
Perioada batranetii (de la 65 la 85 de ani) : evolueaza bolile existente si apar boli
precum hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica,insuficienta
cardiaca,osteoporoza,diabet.
23. Profesiunea si conditiile de munca
R :
Conditiile in care pacientul isi desfasoara profesiunea pot explica aparitia unor
deficiente fizice(cifoze,lordoze),leziuni traumatice,boli profesionale datorate noxelor de
la locul de munca,care pot fi raspunzatoare pentrul boli respiratorii,boli cardio-
vasculare,boli digestive sau boli psihice.
24. Locul nasterii, conditiile de viata
R :
Dau informatii privin climatul unde s-a dezvoltat pacientul.In functie de zona geografica
pot aparea afectiuni endorcrine,afectiuni articulare,anomalii congenitale.Exista
deasemenea modificari ale factorilor de mediu,care difera in mediul urban fata de cel
rural(stres-ul si poluarea specifice mediului urban).
25. Predispozitia familiala
R :
Hipertensiunea arteriala ;Cardiopatie ischemica ;Vislipidemiile ;Boli autoimune ;Boli
Circulatorii ;Boli ale sangelui ;Boli degenerative ale apartului locomotr(artroze).In
cadrul acestor predispozitii familiale mai intervin si alti factori care pot influenta
patologia individula.

26. Afectiuni cromozomiale si genetice

R :
Afectiuni cromozomiale
Pot fi de 2 feluri :
1)Afectiuni care pot fi date prin cei 44 de cromozomi(22 mama si 22 tatal),care poarta
toate trasaturile organismului si mai putin pe cele sexuale,si toate predispozitiile catre
anumite afectiuni.Boala autozomala,in functie de modul de transmitere este autozomala
recesiva sau autozomala dominanta.
2)Boli cromozomiale : datorate modificarilor de cromozom x sau y,legate de cromozomii
sexuali(lincate) ,care din cauza asta poarta numele de boli sexlincate.
Afectiuni Genetice
Sunt afectiunile in care sunt implicate fragmente de cromozomi.
Cu transmitere autozomala dominanta :Osteogenesis imperfecta(boala oaselor de
sticla) ;Acondroplazia(anumite dipuri de nanism,toti au diverse forme de reumatism)
Cu transmitere autozomala recisiva : Mucoviscidoza(afecteaza glandele endocrine)
Cu transmitere recisiva x lincata : se manifesta doar daca nu este acoperita de o gena
sanatoasa( hemofilia A- este mai grava si purtatorii au risc mare de hemoragie ;
Hemofilia B.)
27. Patologia prenatala
Patologia prenatala este genetica sau din cauze materne.In primul trimestru de viata
intrauterina se produc cele mai mari diferentieri celulare si se definitiveaza schita acelui
organism.
28. Antecedente personale
R :
Sunt informatiile primite de la pacient sau apartinator despre evolutia si dezvoltarea lui
normala si patologica de la nastere pana in momentul consultului.
29. Istoricul afectiunii – Debut, Evolutie, Factori favorizanti
R :
Debutul poate fi : acut, brusc, cu caracter brutal sub forma de accident ; Debut
lent,insidos, caracteristic bolilor cronice ;
Evolutie : bolile pot avea o evolutie diferita, astfel unele au o evolutie progresiva
constanta(neoplasmul),unele au o evolutie intermitenta(spondilita,periartrita scapulo-
humerala),unele au o evolutie ciclica(malaria,boala ulceroasa),unele au o evolutie
regresiva(fibromul uterin dupa menopauza)
Factori favorizanti : Daca la un episod trecut al bolii, un tip de tratament a avut efect
favorabil se va repeta acelasi tip de tratament si la episodul actual.
30. Patologia tiroidiana – Manifestari Hipotiroidiene/Hipertiroidiene
R :
Patologia Tiroidiana : Afectiunile tiroidei sunt diverse si pot varia de la modificari
anatomice ale dimensiunilor,pana la importante dezechilibre de functionare, care se
rasfrang asupra intregului organism si chiar cancer.Cea mai frecventa afectiune legata
de tiroida este cea de secretie inadecvata de hormoni,in exces(hipertiroida) sau in
minus(hipotiroida).
Manifestari Hipotiroidiene : pot varia in functie de de severitatea hipotiroidei – astenie
matinala,edeme palpebrale,tegumente uscate.Iar in forme severe : constipatie, infiltratie
mucoida a tegumentelor si a mucoaselor,caderea parului, ragusala, crampe musculare,
tulburari de memorie,scaderea randamentului intelectual, cresterea in greutate, scaderea
frecventei batailor inimii,uneori cresterea in volum a tiroidei(asa numita gusa).
Manifestari Hipertiroidiene :manifestarile sunt : pierdere in greutate,transpiratie
excesiva,astenie/oboseala, nervozitatea,iritabilitate, tegumentele sunt moi,fine si
calde,parul este moale,fin si uneori cade,edeme la membrele inferioare,
prurit(mancarime),apetit crescut,diaree, fine tremuraturi ale mainilor, exoftalmie,
anxietate, gusa, marirea extremitatilor, tahicardie,palpitatii, osteoporoza insotita de
dureri osoase generalizate.
31. Adenopatiile – Definitie, Forme, Semnificatii
R :
Definitie : Adenopatiile sunt modificari de volum ale ganglionilor limfatici
Forme : Adenopatiile inflamatorii ; Adenopatiile metastatice ; Adenopatiile din
hemopatiile maligne si bolile tesutului limfatic.
32. Spina Bifida
R :
Definitie : Spina bifida este o suferinta in care arcul vertebral este incomplet
posterior.Spina Bifida poate interesa una sau mai multe vertebre si este localizata cel
mai frecvent la nivel lombo-sacrat.In spina bifida sunt afectate apofizele spinoase,cele
doua parti ale crestei vertebrale nu sunt lipite iar maduva ramane neacoperita.
33. Deposturari vertebrale
R :
Scolioza,ciofza,lordoza

34. Dezaxari articulare(+ modificari la nivelul mainii)

R :
Valgum,Valgus,
35. Leziunile de postura
R :
LEZIUNI DE DECUBIT/DE POSTURA
Leziunile de decubit apar la persoanele imobilizate la pat cu afectiuni osteo-articulare
grave, cu paralizii, hemoplegii, tetrapareze, tetraplegii, persoane in varsta-neglijate,
persoane cu catatonii(=tulburari neuropsihice), pacienti comatosi.
Leziunile sau escarele de decubit sunt necroze localizate tegumentare, care se formeaza
la contactul planului de sprijin cu repere osoase superficiale, cel mai frecvent la nivelul
 sacrat, la nivelul omoplatilor, la nivelul crestelor iliace si la nivelul calcaneelor. Aceste
escare sunt foarte periculoase deoarece in urma formarii lor, se elibereaza in organism,
produsi toxici din cauza carora pacientul poate muri daca nu este ingrijit – evolueaza ca
placi atone de sine statatoare.
Bronhopneumoniile - pot fi de staza sau de aspiratie. Absolut toata populatia prezinta
secretie bronsica, la fumatori insa, este mai pronuntata. Secretiile bronsice se
acumuleaza in zonele declive ale plamanului la persoanele imobilizate la pat.
Foarte predispusi la bronhopneumonia prin aspiratie sunt pacientii comatosi, hraniti
prin gavaj nazogastric si/sau copiii mici(pozitia decubit ventral este periculoasa
deoarece copilul saliveaza si ulterior risca sa aspire propria saliva). Tot in cazuri
asemanatoare, o data cu mancarea, in stomac poate fi introdus aer, moment cand se
recomanda eructatia, pentru a elimina aerul in exces si pentru a evita astfel
bronhopneumonia prin aspiratie.
36. Metodologia examenului general
R :
Bolnavul va fi dezbract in intregime.Pentru examinare sunt necesare respectarea unor
conditii optime privind luminozitatea, temperatura si aerisirea incaperii unde are loc loc
examinarea.Examinarea generala are rolul de a face un bilant general al pacientului.
37. Inspectia tegumentului
R :
Se urmareste culoarea tegumentulelor.Aceste culori pot interesa ,corpul in intregime sau
se pot manifesta in anumie regiuni.Se mai urmaresc eventualele cicatrici
tegumentare,europtii tegumentare,prezenta unor pete pigmentare,prezenta unor noduli
sau tumefactii care pot fi expresia unor afectiuni genetice,unor pragmatisme
antecedente,unor interventii chirurgicale,sau unor afectiuni trecute sau cu caracter
cronic.
38. Tesutul celular subcutanat
R :
Se apreciaza cantitatea,repartitia uniforma sau preponderent in anumite
regiuni,consistenta testului celular subcutanat,sensibiliatea acestuia,desenul vascular pe
tegumentul supradiacent si respectiv anumite formatiuni de tesut gras,numarul si
localizarea lor.
39. Examinarea respiratorie
R :
Examinarea respiratorie se face prin :
Inspectie
Palpare
Percutie
Auscultatie
40. Examinarea cardiovasculara
R :
In cadrul examenului obiectiv, se recolteaza : pulsul periferic dar si frecventa
cardiaca,se masoara tensiunea arteriala,se apreciaza calitatea zgomotelor cardiace si se
urmareste,permeabilitatea sistemelor periferice arteriale si venoase.Deasemenea se
 apreciaza capacitatea functionala a circulatiei de intoarcere prin cercetarea
perifericelor.
41. Examinarea aparatului respirator/digestiv
R :
Prin examinarea diferitelor segmente ale tubului digestiv si a glandelor sale anexe se
obtin informatii care se refera la sediul real al unor dureri abdominale si mecanismul de
producere ale acestora,calitatea tranzitului intestinal,aprecierea diametrelor,glandelor
anexe notandu-se simptomatologia pentru afectiuni la acesti nivel .Ulcer gastro-
duodenal ,colicistita acuta sau cronica, hepatita, apendicita,ocluzii intestinale, etc.
42. Tipuri de mers
R :
Mersul antalgic, Mersul Cosit(artroza sau durere), mersul stapat(calca de pe varf pe
calcai)
43. Miscari patologice/Modificari de repaus
R :
Miscari Patologice :
Tremur,existand unul intentionat si unul neintentionat,convulsiile,ticurile, sindromul
tourette.
44. Modificari de tonus
R :
Hipotonia musculara,Hipertonia musculara.
45. Palpare/Percutie/Auscultatie
R :
Palparea – este metoda semiologica bazata pe informatiile care le obtinem in cadrul
examenului obiectiv cu ajutorul simntului tactil si cel al volumului.
Percutia – este metoda de investigatie clinica ce consta in a lovi ritmic(percuta)
suprafata corpului uman, cu scopul de a obtine sunete, cu ajutorul carora, putem evolua
starea fizica a teritoriului percutat.
Auscultatie – este metoda de investigatie,clinica cu ajutorul caruia percepm transmiterea
la suprafata corpului a fenomenelor acustice produse in interiorul corpului uman in
timpul functionarii anumitor aparate si organe,in conditii fiziologice si patologice.
46. Examenul clinic general
R :
Se face o evaluare succesiva a tuturor structurilor si partilor corpului, pentru evaluarea
starii generale a pacientului si pentru depistarea regiunilor structurilor corpurilor,
aparatelor sau sistemelor carora exista modificari de tip patologic.
47. Edemele – Definitie, Clasificare, Cauze, Diagnostic diferential
R:
Diagnostic Diferential : reprezinta acumulari de lichid interstitial in cantitatea
crescuta ,la nivelul hipodermului sau tesuturilor subcutanate,ele pot avea cauze multiple
de tipul dezechilibrelor hidroelectrolitice si/sau a dezechilibrului proteic.

48. Tipuri de torace

 R:
Torace aplatizat antero-posterior,torace in platosa sau scut, torace aplatizat in sens
lateral,torace butoi,piept de porumbel,pipet de pantofar.
49. Palparea pulsului periferic
R:
Se realizeaza prin palparea diferitelor artere accesibile: carotida, brahiala, radiala,
femurala, poplitee, tibiala posterioara,pedioasa.
50. Tulburari in afectiunile urinare
R:
Poliurie – eliminarea de urina in cantitatea mai mare decat cea normala
Litiaza urinara – aparitia calculilor,prin cresterea excretie de sodium
hematurie – sange in urina
Enurezis Nocturne – urinat in pat
Disurie – urinare dureroasa.