1

Examen chirurgie generala 2011-2012

1.Apendicita acută: etiologie,clasificare, tablou clinic.
*Apendicita ac-inflamatie ac nespecifica a apendicelui vermiform.
*Etiologie:
-infectia gasita normal in apendice;
-obturarea apendicelui, se mareste presiunea intraluminala provocind dereglari de circulatie cu instalarea
ischemiei, la nivelul mucoasei apar microulceratii-poarta de intrare pentru bacteriile diin lumen cu instalarea
procesului inflamator;
-tromboza primara a apendicelui mai des la virstnici in patologia CDV. Apare necroza totala a apendicelui,in
3-5 ore forma grava cu peritonita si perforatii;
-sensibilizarea: alergie alimentara, helminti;
-efect reflexogen : afectiuni a stomac, intestin, vezicula biliara;
-iritare parietala directa prin corpi straini din apendice iloececalic, calculi stercorali, defecte de pozitie.
*Clasificare:
-colica apendiculara: dureri surde in fosa ileaca dreapta, stare generala satisfacatoare, palpator durere
moderata in fosa ileaca dreapta , semn Scetkin-Bliumberg neg, dureri se sting spontan dupa 2-3 ore.
-apendicita acuta simpla (catarala): dureri moderate, greata, voma unica, simptomul „deplasarii durerii”,
limba umeda, t=37,2-37,4, puls accelerat. Palpator durere in fosa ileaca dreapta, incordare musculara slaba,
semn Scetkin-Bliumber neg, semn Rowsing (durere in fosa ileaca dreapta la lovituri in cea stinga pe zona
proiectiei colon descendent, colon sigmoid fiind compresionat cu cealalta mina la perete abdominal
posterior), semn Sitcovschi (intoarcere de pe spate in decubit lateral sting provoaca durere in fosa ileaca
dreapta), semn Bartomie-Mihelson (la palpare in decubit lateral sting durere din fosa ileaca dreapta se
intensifica brusc), semn Obraztov (palparea fosei ileace drepte in decubit dorsal durere se intensifica prin
ridicarea membrului inferior drept in extensie)- toate sunt pozitive. Leucocitoza moderat, VSH usor crescut.
-apendicita distructiva flegmonoasa: dureri pronuntate ,permanente in fosa ileaca dreapts, greata, uneori
voma, indispozitie, slabiciune. La inspectie imobilizarea respiratorie a peretelui abdominal drept, t=38-38,5,
puls 80-90, limba umeda, saburata. Palpator dureri violente,incorcare musculara pronuntata. La musculosi si
uscati-ombilic deplasat spre stinga, Setkin-Bliumberg si restu pozitive.Leucocitoza, VSH crescut.
-apendicita distructiva gangrenoasa: calmare sau disparitie dureri, voma multipla, t=norma, puls 100=120
(semn de intoxicatie),limba saburata ,uscata. Palpator dureri violente in fosa ileaca dreapta, incordare
musculara, semn Scetkin-Bliumberg si rest poz. Leucocitoza moderata deviere spre stinga. In urina proteine,
hematii, cilindri(semn nefrita toxica).
-apendicita distructiva perforanta:intensificarea durerii in fosa ileaca dreapta, raspindita e tot abdomenul,
dureri slab delimitate, uneori pulsatile. La evolutia peritonitei perete incordat nu participa la respiratie.
Hipertermie tip hectic, limba saburala,uscata, hiperleucocitoza spre stinga, VSH crescut.

2.Complicaţiile preoperatorii ale apendicitei acute: tabloul clinic, diagnosticul.

 2
*Plastronul apendicular (infiltrat periapendicular): conglomerat de anse intestinale si sectoare de epiploon
inflamator modificat, fixate aderintial cu peritoneul parietal, limiteaza de cavitatea peritoneala libera
apendicele si exudatul din jur;Se formeaza in 3-5 zile de la debut, dureri surde, de tractiune,temperatura
subfebrila, incordare musculara uneori lipseste,palpator dureri in fosa ileaca dreapta si o formatiune
imobila,consistenta,contur clar;Leucocitoza ,deviere spre stinga, creste VSH;Evolutie resorbtie sau supuratie.
*Abcesul periapendicular: febra hectica, frisoane la prabusirea brusca a temperaturii, intensificare dureri in
fosa ileaca dreapta, se palpeaza formatiune patologica dureroasa ce creste, se ramoleste,mai putin conturata;
Semn Scetkin-Bliumberg in zona abcesului pozitiv, leucocitoza crectuta cu deviere spre stinga, creste VSH;
Puroi in jurul apendicelui ileocecalic, reg cavitatii peritoneale se contureaza abcese intestinal, pelvian,
subfrenic, subhepatic, in fosa ileaca stinga;abcesul depistat prin tact rectal sau vaginal.
*Peritonita purulenta generalizata: starea generala se agraveaza brusc, dureri difuze in abdomen, vome
multiple, tahicardie pronuntata, fara sa concorde cu ascensiunea termica; limba uscata, saburata, abdomen
imobilizat respirator, balonat, palpator dureri pe tot abdomenul, rezistenta muschilor parietali, iritatie
peritoneala; auscultativ nu sunt garguimentele intestinale, leucocitoza marita cu deviere spre stinga, creste
brusc VSH.
*Pileflebita ( tromboflebita purulenta a ramurilor trunchiului venei porte): stare generala grava, semne de
intoxicatie, hipertermie, febra hectica(oscilatii mari 3-5 grade si scaderi bruste la normal sau subnormal),
icter, ficat marit; evolutie spre abces intrahepatic, septicemie, letalitate inalta in urma insuficientei
hepatorenale.

3. Complicaţiile postoperatorii, după apendectomie.

-infiltratul si supuratia peretelui abdominal sau in cavitatea peritoneala;
-fistule intretinute de un fir de legatura;
-hemoragia din plaga abdominala sau in cavitatea peritoneala libera;
-ocluzia inteestinala, fistule intestinale;
-desfacerea suturilor de bont apendicular.

4.Diagnosticul diferenţiat al apendicitei acute (ulcer perforat, colecistită ac, pancreatită).

*Ulcer perforat: durere sincopala(cad de dureri )de intensitate maxima in epigastru, „abdomen de lemn”,
lovitura de pumnal; la palpare dureri violente in epigastru si hipocondru drept; percutor disparitia matitatii
hepatice datorita prezentii gazelor libere in cavitatea peritoneala , sau Rg (fascicul luminos falciform intre
ficat si cupola diafragmatica dreapta); in primele ore dupa perforatie temperatura normala, semn Scetkin-
Bliumberg (intensificarea durerii prin decompresiune brusca dupa palpare profunda)poz in epigastru si
hipocondru drept; la tuseu rectal bombarea peretelui anterior al rectului si durere.
*Colecistita acuta: durere in hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept, omoplat; voma biloasa(cul
galben maroniu) multipla fara usurare; dureri apar la incalcarea regimului alimentar; palpator durere,
incordare musculara, semn Scetkin-Bliumberg poz in hipocondru drept, uneori vezica biliara marita,
tensionata; temperatura mai ridicata.
 3
*Pancreatita: voma multipla, durere puternica in epigastru, aici palpator durere acuta si incodare
musculara pronuntata; temperatura normala; balonare moderata a abdomenului datorita parezei intestinale;
Rg: dilatarea cu gaze a colonului transvers imobilizat; durere la apasare in reg unghiului costovertebral sting;
in singe si urina amilaza crescuta.

5.Particularităţile clinice ale apendicitei acute la copii,vârstnici,femei gravide.

*La copii: debut mai acut, dureri puternice nelocalizate, voma repetata,diaree t=38-39 C, puls 100-120/min;
nu putem determina incordarea musculara; hiperleucocitoza, repede se instaleaza apendicita distructiva si
peritonita; se realizeaza examenul in dinamica timp de 4-8 ore, USG: ingrosarea peretelui apendicelui.
*La virstnici: dureri slab pronuntate, incordare musculara lipseste; leucocite normal, deviere spre stinga,
puls accelerat,temperatura norma, limba uscata, semn Bliumberg negativ; in clinica 2 forme: pseudotumorala
(plastron apendicular), ocluzie intestinala paralitica cauza peritonita purulenta difuza.
*La gravide: primele 3-4 luni la fel; dupa 4-5 luni uter marit, durere in fosa ileaca dreapta si hipocondru
drept; lipsest incordarea musculara, semn Bliumberg neg, semn Mandel neg in decubit lateral pe stinga spre
dr; palpator in decubit lateral pe dreapta spre stinga palpam cecul si determinam dureri, la palpare rebord
sting dureri in profunzime; examen in dinamica ½-1 ora.

6.TC al apendicitei acute în funcţie de localizarea apendicelui vermicular.

*Retrocecala (apendice in contact cu peretele abdominal posterior): debut si TC atenuat, durere in fosa
ileaca dreapta , poate fi in reg lombara dreapta cu iradiere spre coapsa; greata, voma, ascensiune termica;
incordare musculara slaba sau lipseste , poate fi in reg lombara dreapta sau lomboabdominala; semn
Pasternatchi poz, Obraztov ( la palpare fosa ileaca dreapta in decubit dorsal se intensifica durerea prin
ridicarea membrului inferior drept in extensie) constant; in urina hematii; des liza peritoneului parietal dorsal
cu deschidere abces in spatiu celular retroperitoneal formind flegmon retroperitoneal; la situare retrocecala si
retroperitoneala se raspindeste inflamatia spre tesutul adipos retroperitoneal, prezenta contractura in flexie a
coapsei drepte si disurie (urinare dureroasa);
*Pelviana: TC sters, atipic, dureri slabe in hipogastru suprapubian; diaree, tenesme (contracturi spastice
dureroase a sfincterului striat anal sau a colului vezicii urinare) daca apendicele linga peretele rectal anterior,
disurie daca e linga vezica urinara; usoara incordare a peretelui abdominal; la tuseu rectal sau vaginal zona
de dureri vii, uneori infiltrat consistent si dureros in fundul de sac Douglas.
*In stinga sau cec mobil: simptomele atestate in fosa ileaca stinga.

7.Tratamentul apendicitei acute şi ale complicaţiilor ei.

*Apendectomie: anestezie loco regionala, generala la copii, cu psihic labil.Incizie fosa ileaca dreapta, la
diagnostic neclar incizie pararectala sau laparotomie mediana. Cupola cecala cu apendicele
extraperitonizeaza, ligatura vaselor mezoapendicelui. Extirpare apendice prin ligaturareaa si rezectia pe
locul de insertie in cec, bontul se infunda, sutura in bursa, forma „Z”. Se introduce mesa ingusta si lunga in
 4
directia bazinului mic. Sutura etansa a peretelui abdominal. In apendicita dustructiva se lasa un
microirigator pentru a introduce antibiotice. In apendicita retrocecala –extragere retrograda a apendicelui.
-plastron apendicular: daca se resoarbe se recomanda repaus la pat, dieta Nr 4 dupa Pevzner, punga de
gheata pe fosa ileaca dreapta, antibiotice. Dupa 2-3 luni apendectomie.
-abces: operatie de urgenta cu deschiderea si drenarea colectiei purulente, cale de acces extraperitoneala.
-peritonita: lichidare focar de contaminare, toaleta cavitatii peritoneale, drenarea si lavaj, corectare
dezechilibru hidroelectrolitic.

8. Manifestările clinice şi diagnosticul boliii ulceroase a stomacului şi duodenului.

*Clinica ulcer duodenal: durere epigastrica, evolutie periodica cu acutizari sezoniere, ritmicitate diurna a
durerii. Dureri dupa 1,5-3 ore dupa masa, dureri nocturne si de foame, se alina dupa ingestie a alimentelor,
dupa voma,dupa antacide. Pirozis cu ritmicitate diurna. Voma la moment maxim dureros, cu mult continut
gastric fara resturi alimentare, gust acru. Hipotonie, bradicardie, sudoratii excesive, dermografism rosu.
Limba saburala. Palpator durere si hipertonie musculara in partea dreapta a epigastrului, percutie dureroasa.
*Diagnostic ulcer duodenal: Rg- relief de nisa cu deschidere e contur, covergenta radiara a pliurilor
mucoasei spre ulcer, deformare cicatriciala a bulbului duodenal (frunza de trifoi, stenoza de forma tubulara).
Esofagogastroduodenoscopie. Analiza sucului gastric-hipersecretie, indici crescuti de acidopoieza pe
nemincate si dupa stimulare cu histamina.
*Clinica ulcer gastric: durere epigastrica dupa mincare 15-45 min. Se prelungeste 1-1.5 ore, dispare cind
hrana e evacuata din stomac. Durere intre apendice xifoid si ombilic, stinga liniei mediane, iradiaza in
retrostern, hemitorace sting, in spate. Pirozis, eructatii acide, voma cu fragmente de hrana. Palpator durere
difuza pe epigastru, percutor durere in zona stingaa a liniei mediane.
*Diagnostic ulcer gastric: Rg –nisa pe perete gastric cu aspect de crater umplut cu substanta de contrast sau
nisa in platou aspect de pata de bariu, plicile mucoasei converg. Stomac bilocular (in clepsidra, forma de
melc prin cicatrizare masiva a ulcerului de pe mica curbura in directie longitudinala si transversala, stomac
in cascada). Endoscopie cu biopsie. Examen histologic.

9.Principii generale ale tratamentului conservativ şi chirurgical al ulcerului

gastric şi duodenal.Indicaţiile intervenţiilor chirurgicale:absolute,relativ absolute,
relative.
*Tratament conservativ: principiu general bazat pe indepartarea actiunii agresive a factorului acidopeptic
asupra mucoasei gastrice. Exclude alimente picante, cafea, alcool, fumat. Utilizarea sistemica a inhibitorilor
de secretie (blocatori H2 receptori-Quamatel, blocatori ai pompei de protoni-Aprazol, Omez, ) , antacide –
Maalox, Almagel, preparate antibacteriene .
*Tratament chirurgical: pentru a reduce secretia acida. Rezectia gastrica, Billroth I-pasajul alimentelor
prin anastomoze gastroduodenale, Billroth II-nastomoza gastrojejunala, vagotomie tronculara cu
piloropplastie si proximala fara.
 5
*Indicatii absolute: perforarea ulcerului, hemorgie gastroduodenala massive ce nu pot fi stopate
conservative sau endoscopic, hemoragii abundente, profunde si recidivante, stenoza piloroduodenala,
deformarea stomacului cu dereglarea functiei evacuatorii a stomacului, malignizarea ulcerului.
*Indicatii relative: ulcer recidivant rezistent la tratament conservativ, ulcer cronic recidivant rezistent la
tratament cu dureri, voma, hemoragii oculte; ulcer recidivant dupa efectuarea operatiei de suturare a
ulcerului perforat; ulcere multiple (Kissing) cu hiperaciditate.
*Indicatii relativ absolute: hemoragii repetate in anamneza, ulcere caloase, ulcer gastric penetrant ce nu se
cicatrizeaza dupa tratament conservativ adecvat timp de 6 luni.

10.Tipuri de intervenţii chirurgicale în boala ulceroasă a stomacului şi

duodenului.
*Rezectie gastrica: se indeparteaza portiune antrala si o parte din corpul gastric, ramurile nervilor vai,
stomac mobilizat si disecat pe linia micii curburi, apoi anastomoze dua Billroth.
*Vagotomie tronculara: sectionare trunchi vagal pe perimetrul esofagului mai sus de locul de plecare a
ramurilor hepatice si celiace.
*Vagotomie gastrica selectiva: sectionate toate filetele gastrice a trunchiului vagal anterior si posterior,
pastrtnd ramurile ce pleaca spre ficat si ple celiac.
*Vagotomie proximala selectiva: denervatie patiala a stomacului corp ortiune fundica.
-la toate se completeaza cu operatie de drenaj gastric: piloroplastie Heineke-Miculicz, Finney,
gastroduodenostomie Jaboulay, gastrojejunostomia.
*Vagotomia completa : la bonavi cu ocluzie duodenala cronica.

11.Complicaţiile bolii ulceroase a stomacului şi duodenului.

-hemoragiile : 20 %, perforatie :10%
-stenoza pilorica : 10%, penetratia
-malignizarea ulcerului (ulcer duodenal 0,3%, gastric 3-10% ).

12.Ulcerul perforat al stomacului şi duodenului,tabloul clinic,diagn şi tratamentul.

*Clinica si diagnosticul:
-etapa de soc primar: (3-6 ore) durere violenta „lovitura de pumnal”, brusc in epigastru, bolnav ramine tintit
pe loc. Durerea se raspindeste pe tot abdomenul, iradiaza spre omoplat, reg supraclaviculara. Fata palida,
exprima spaima, acoperita cu sudoare rece. Bolnav imobilizat decubit dorsal sau lateral cu genunchii strinsi
spre abdomen. T=norma sau hipotermie. Puls incetinit sau accelerat.,respiratie tip toracic superficiala
accelerata, limba umeda,” abdomen de lemn”, semn Scetkin-Bliumberg poz, pneumoperitoneu (gaz liber)-la
percutie in reg hepatica sunet timpanic (semn Spijarnii). Lichid liber prezent cind percutor submatitate in
zona decliva a abdomenului. Rg: gaz liber.
-etapa de falsa ameliorare: (dupa 6 ore) HCl se dilueaza cu exudatul din cavitatea abdominala plus
endorfinele atenueaza simptomele. Puls accelerat, ascensiune termica, pareza intestinala.
 6
Leucocitoza.respiratie libera, accelerata. T=norma sau subfebrila. Stare de euforie, greata, voma,
xerostomie, retentia gazelor. Limba uscata, abdomen balonat, meteorism, atonie intestinala, contractura
abdominala scade. Semn Scetkin-Bliumberg poz, gaz si lichid liber prezent in cavitatea abdominala. La
tuseul rectal peritoneul pelvian dureros.Rg: pneumotoza intestinala.
-etapa de peritonita: (6-12 ore) durere moderata abdominala, voma repetata, hipotermie sau febra 38-40,
puls mic, accelerat, stare de colaps.Fata devine ascutita, ochii intra in orbite pierd sclipirea, respiratie
superficiala frecventa, tegumente, limba sunt uscate, meteorism, tensionare elastica a abdomenului indolor la
palpare si percutie. Scetkin-Bliumberg foarte pronuntat. Lichid liber in cavitatea abdominala. Cumulatii de
exudat in micul bazin determinat prin tuseu rectal sau vaginal. .diureza scade, leucocitoza crescuta deviere
spre stinga, hemoglobina si hematocritul crescut, hiperkaliemie, acidoza metabolica. Rg: gaz liber circulant
in abdomen, pneumotoza intestinului subtire si colon, diafragma inalta cu limitarea mobilitatii.
*Tratament:
-sutura ulcerului in peritonita generalizata, bolnavi cu ulcer proaspat fara semne de procese cronice si
antecedente de ulcer, eruperea ulcerelor de stres si medicamentoase. Suturi seromusculare separate acoperite
cu ciucure din marele epiploon.
-vagotomie cu excizia ulcerului peforat si pilorolastie: in ulcer perforat din perete duodenal anterior , ulcer
iloric cu infiltratie si deformatie minima la nivel Canalis egestorius.
-antrumpilorectomie cu vagotomie: ulcer asociat , cu semne de duodenostaza.
-castrectomia economica: ulcer gastric cronic
-conservativ: (exceptional) aspiratie continua prin sonda a continutului gastric, antibiotice spectru larg,
preparate ce micsoreaza secretia sucului gastric, masuri antisoc, alimentatie parinterala.

13.Semiologia hemoragiilor digestive: manifestările clinice, diagnosticul, principii

de tratament chirurgical.
*Clinica si diagnostic: slabiciune, virtej, palpitatii, lesin. Voma cu singe si melena mai tirziu. Mase
vomitive cu singe rosu-aprins si cheaguri de singe visiniu inchis sau lichid culoarea zatului de cafea.
Hematemeza (voma cu singe) poate lipsi. In hemoragii masive e prezenta si aditional scaun lichid ca pacura.
Voma in intervale scurte-hemoragie continua, cu pauze lungi-recidivanta. Inainte de hemoragie durere
crescind in epigastru care dupa ce se porneste hemoragia isi pierde din intensitate. Bolnav anxios, agitat.
Tegumente cianotice sau palide, umede, reci. Puls accelerat. TA scazuta su norma. Indice de soc depaseste
0,5. bolnav ce pierde mult singe simte sete si uscarea mucoasei bucale.diureza scazuta. Se controleaa
hemoglobina, hematocritul, coagulograma, starea acido bazica, creatinina, ureea.
*Tratament chirurgical: initial perfuzie intravenoasa a substituentilor de singe. (fibrinogen)cataterism vena
subclava , compensare deficit VSC, masurarea presiunii venoase centrale; tubaj gastric, spalatura stomac cu
apa rece; EGDS; oxigenoterapia, autotransfuzia, cardioterapia, apreciere pierderi de singe, cataterism
permanent al vezicii urina. Operatie este indicata : tratament conservator esuat, hemoragie masiva, recidiva
de hemoragie. Metode: suturi transfixiante pe vasul lezat, cu piloroplastie si vagotomie.
 7
14.Stenoza de etiologie ulceroasă: manifestările clinice, diagnosticul, principii de
tratament chirurgical.
*Clinica si diagnostic:
-stadiu de compensare: bol alimentar usor trece portiunea stenozata, , stare generala satisfacatoare,
plenitudine si greutate in epigastru, pirozis, eructatie acida, episodic voma cu continut gastric supraacid.
Dupa vome dureri dispar.
-stadiu subcompensat: senzatii de greutate si plenitudine in eigastru mai accentuate, eructatie cu miros
neplacut de oua clocite, dureri violente cauza hiperperistaltismul. Clopotaj si garguimente in abdom. Vome
abundente aduc usurare, cu resturi alimentare vechi. Astenia, fatigabilitatea, scadere ponderala, dereglari a
metabolismului hidro electrolitic si echilibrului acido bazic. Se vad ondulatii peristaltice a stomacului.
-stadiu de decompensare: senzatie de distensie in epigastru, voma zbundenta zilnica, cu resturi vechi si miros
fetid. Sete, scade diureza. Constipatii, diaree. Casecsie, adinamie, piele uscata, limba si mucoasa uscata, pe
perete abdominal contur a stomacului dilatat, supraumplut, miscari de peristaltism. La sucusiune se aude un
clipocit, hipokaliemie, hipocloriemie, alcaloza metabolica, virtej , lesin, puls frecvent, tendinta de colaps,
paloarea si hipotermia tegumentelor.
*Tratament: tratament antiulceros, aspiratii sistemice ale continutului gastric 1-2 ore. In ultimele doua stadii
se combate tulburarile volemice (dextran, albumina, proteina), sol de crastaloizi pentru echilibru acidobazic,
sol izotonica de glucoza, alimentare parietala. Chirurgical vagotomia proximala selectiva, pentru stadiul
subcompensat aditional si drenajul gastric. In stenoza decompensata rezectia a 2/3 stomac sau vagotommie
cu antropilorectomie.

15.Diagnosticul diferenţial al ulcerului perforat gastric şi duodenal.

*Tumori gastrice perforate: scade ppofta de mincare, pierde in greutate, gastrita akilica precedenta.
Palpator tumoare in epigastru.
*Colecistita acuta: durere la consum mincare grasa si prajita, in hipocondru drept cu iradiere omoplat sau
umar drept. Durere permanenta, voma repetata fara usurare. Leucocitoza, hipertermie, puls accelerat.
Antecedente de colica hepatica sau colecistita cuta cu ascensiune termica, uneori cu icter. Palpator incordare
musculara cadranul drept superior al abdom. Vezica biliara marita si dureroasa, poz semn Ortner –Grecov
(durere la ciocanire usoara cu muchia miinii pe rebord costal drept), semn frenicului (durere la apasare
supraclavicular drept, intre pilierii muschiului).
*Colica hepatica: durere acuta, paroxisitca in hipogondru drept sau epigastru jugulata cu sasmolitice. Fara
semne inflamatorii acute.
*Pancreatita acuta: dureri brutale permanente in epigastru in centura. Vome repetate cu continut gastric
apoi duodenal fara usurare. Abdomen balonat. Palpator durere in zona proiectiei pancreasului. Semn
Voscresenschi (atenuat puls aorta abdominala din cauza edem pancreatic), semn Maye-Robson ( durere la
palpare pe unghi costo vertebral).
 8
*Apendicita acuta: dureri in epigastru ce trec in fosa ileaca dreapta, fara contractura musculara acuta in
epigastru. Rg pneumotoza cecului si portiunea terminala de ilion. In cazuloperatie din compartimentele
abdomenului superior se scurge exudat turbit cu resturi de bila si alimentare, iar apendicele norma.
*Tromboza si embolia vaselor mezenterice: durere atroce brusca in abdom, , bolnav agitat schimba des
pozitia. Atesta leziune valvulara cardiaca cu fibrilatie atriala. Puls accelerat, evolutie rapida spre colaps.
Hipotermie, melena mai des ,voma mai rar. Abdomen balonat, suplu. Leucocitoza crescuta.
*Anevrism disecant: brusc durere violenta in jum superioara a abdomen, palpator o formatiune imobila
dureroasa, pulseaza deasupra auscultativ suflu sistolic aspru. Incordare perete abdominal, puls accelerat,
hipotensiune, pulsatie artere ileace si femurale atenuate.
*Colica renala: durere acuta, paroxistic in reg lombara dreapta sau stinga cu iradiere inghiogenitala cu
tulburari disurice. Agitatie, striga de durere. Abdomen usor incodat, balonat, fara lichid liber , zgomote
peristaltice. Confirmare prin cromocistoscopie.
*Infarct miocardic: forma gastralgica. Criza dureroasa acuta in epigastru, iradiaza spre reg precordiala,
intre omoplati.puls frecvent, aritmic, TA scazuta. Pe ECG dereglari recente in focar ale circulatiei coronare.
*Pneumonie bazala si pleurita:dureri acute in superiorul abdom,mai intense la respiratie si tuse.
Auscultativ frecaturi pleurale,raluri t=38-40.puls accelerat.Abdomen moderat incordat.Hiperleucocitoza.Rg
se confirma.

16.Penetrarea ulcerului gastric şi duodenal: manifestările clinice, diagnosticul,

principii de tratament chirurgical.
*Clinica si diagnostic: 3 etape- penetratia intramurala a ulcerului, stadiu de aderenta fibrotica, penetratie
definitiva in organ vecin. Dispare ritmicitatea durerii epigastrice, creste intensitatea sindromului dureros cu
iradiere in spate, spre hemitorace sting , spre inima. Icter cind ulcer penetreaza capu pancreasului. Incordare
muschi perede abdominal, durere localizata. Leucocitoza, creste VSH. Rg: nisa adinca din stomac sau
duoden care depaseste limitele organului. Penetratie ulcer in organ cavitar determina aparitia fistulei precedat
de durere violenta, t subfebrila leucocitoza. La comunicare cu vezzica biliara durere iradiaza in omoplat
drept, voma repetata cu bila, eructatii amare. Rg: deasupra vezicii nivel orizontal de lichid si gaz. In fistule
gastrosigmoidiene-vome fecaloide, eructatii cu miros fecaloid, defecatie rapida dupa ingestia hranei cu
fragmente nedigerate, pierdere in greutate. Rg trece contrast sin stomac in intestin gros. Penetratie ulcer in
tesut retroperitoneal-semne de proces septicopurulent-hipertermia,intoxicatia.
*Tratament in dependenta de caz clinic atit conservativ cit si chirurgical.

17. Semiologia chirurgicala în colecistita acută.Etiopatogenia,tabloul clinic şi

diagnosticul colecistitei acute.
*Colecistita: inflamatia veziculei biliare.
*Etiopatogenie: flora microbiana variata, lambioza. Etiologie virala, toxica, alergica. Cai de patrundere a
florei: enterogene din intestin, hematogena, limfogena. Factor predispozant-staza bilei in vezica biliara.
Actioneaza si diverse stari emotionale, tulburari endocrine, si vegetative. Staza mai poate fi de terminata de
 9
ptoza organelor interne, de graviditate, mod de viata seentar, nerespectare regim alimentar.
Supraalimentatia cu alimente grase si picante, supraraceala.
*Tablou clinic si dignostic: dureri in hipocondru drept si epigastru iradiaza in umar drept si omoplat drept.
Bolnavul ocupa pozitie fortata pe partea dreapta ori pe spate. T creste, frisoane. Limba uscata, saburala.
Acces cu vome si greturi, balonarea abdomenului, retinerea scaunului. Pozitive semn Ortner, Zaharin,
Obraztov-Merfi, Vasilenco, fernicusului, semne de iritatie peritoneala. La palpare superficiala dureri in
hipocondru drept, incordare muschilor abdominali. Tahicardie pronuntata, leucocitoza neutrofila, accelerare
VSH, ecografia, TC. Coledococolangiografia.

18. Diagnosticul diferenţial al colecistitei acute. (ulcer perforat, infarct miocardic

formă abdominală, pancreatită acută).
*Colecistita acuta vs ulcer perforat: durere la consum mincare grasa si prajita, in hipocondru drept cu
iradiere omoplat sau umar drept. Durere permanenta, voma repetata fara usurare. Leucocitoza, hipertermie,
puls accelerat. Antecedente de colica hepatica sau colecistita cuta cu ascensiune termica, uneori cu icter.
Palpator incordare musculara cadranul drept superior al abdom. Vezica biliara marita si dureroasa, poz semn
Ortner –Grecov (durere la ciocanire usoara cu muchia miinii pe rebord costal drept), semn frenicului (durere
la apasare supraclavicular drept, intre pilierii muschiului).
*Colecistia acuta vs pancreatita acuta: semne similare sunt durerile violente, iradierea lor, atenuarea
peristltismului, insa in colecistita durerile sunt in hipocondrul drept. ( in pancreatita sunt in epigastru forma
de centura), e prezenta contractia musculara, palpator colecistul marit si dureros, infiltrat sub rebord costal,
indicii diastazei in singe si urina in norma.
*Colecistita acuta vs infarct miocardic forma abdominala: dureri in epigastru, iradiaza in spatiu
retrosternal, lipsa simptomelor de iritatie peritoneala, reducere tonus muscular. Ce poate duce la hiperemie
paralitica poate duce la ulceratii acute cu hemoragii gastrointestinale. La efectuarea ECG se observa semnele
de infarct.

19. Complicaiile colecistitei acute, complicaţiile postoperatorice după

colecistectomie.
*Complicatii: perforatia veziculei biliare in cavitatea abdominala cu dezvoltarea peritonitei, raspindirea
infectiei in organele interne cu formarea fistulelor biliare interne, colangita ascendenta, abcese hepatice.
*Complicatii postoperatorii: sindrom postcolecistectomic:
-afecţiunile căilor biliare şi ale papilei duodenale mari: litiaza căilor biliare şi a PDM, stenoza PDM;
insuficienţa PDM; bontul lung al canalului cistic, bont infundibulocistic, stenozele căilor biliare intra- şi
extrahepatice, stenozele anastomozelor bilio-digestive, dilatarea chistoasă căilor biliare intra- şi
extrahepatice,
tumorile căilor biliare şi a PDM.
-afecţiunile ficatului şi ale pancreasului: hepatita, ciroza biliara hepatică, afecţiuni parazitare ale ficatului,
pancreatita cronică.
 10
-afecţiunile duodenului: diverticulii, duodenostaza cronică.
-afecţiunile ale altor organe şi sisteme: maladii ale tractului digestiv, sistemului urinar, nervos etc.

20. Tratamentul colecistitei acute.Indicaţiile tratamentului chirurgical, tipurile

intervenţiilor chirurgicale.
*Tratament conservativ: limitare consum de alimente, ingerare de lichide alcaline, analgetice pentru
jugularea durerilor, local-punga de gheata pe proiectia vezicei biliare. Antibiotice cu spectru larg de actiune,
detoxicare cu perfuzii terapice,
*Indicatii :
-colecistectomie: stare generala grava, inflamatii massive in perimetrul colecistului, virsta inaintata.
-laporoscopia :cind tratamentul conservativ e ineficient, starea bolnavului se agraveaza: persista dureri,
pulls accelerat, febra, persista inca incordarea musculara, creste leucocitele.
-papilotomia de urgenta cu endoscopul: cind pe fonul colecistitei acute persista icterul mecanic, prezenta
intoxicatiei determinata de insuficienta hepato renala.

21. Colecistita cronică calculoasă, tabloul clinic, metodele de investigare a

pacienţilor.
*Clinica: dureri surde in hipocondru drept, permanente, sau dupa 1-3 ore de la alimentare, cu iradiere in
umar drept, git, omoplat drept. Senzatie de greutate, presiune in hipocondru drept si epigastru. Senzatie de
amaraciune si gust metalicin cavitatea bucala, eructatii cu aer, greata, meteorism, defecatie dereglata,
alternarea constipatiilor cu diareea. Iritabilitate, insomnie. Meteorism moderat. Palpator superficial
sensibilitate sau dureri mai puternice in regiunea vezicei biliare. Uneori o rezistenta usoara a muschilor.
*Metode de investigatie:
-laborator: leucocitoza neutrofila, accelerat VSH.
-sondaj duodenal: nu se poate obtine portia B veziculara din cauza dereglarii functiei de concentrare a
vezivulei si reflux vezicular.
-colecistografia: schimbarea formei vezicei, imagine neclara datorita dereglarilor functiei de concentratie a
mucoasei, insuficienta contractilitatii colecistului.
-USG: ingrosarea peretilor vezicei, prezenta concrementilor in ea.

22. Complicaţiile colecistitei cronice calculoase (mecanice,infecţioase, degenerativ)

Tratamentul.
*Complicatii: coledocolitiaza, stricturile cicatreciale pe segmentul terminal al canalului coledoc, fistule
biliodigestiv interne, colangita, colecistopancreatita, hidropsul colecistic, empiemul veziculei biliare.
*Tratament: conservator consta in administrare antibiotice cu spectru larg de actiune (eritromicina,
ampicilina), spasmolitice si colinolitice (imbunatateste reflux bila), sondaje duodenala (1-2 zile), tubaje
 11
oarbe, fizioterapie. Preparate colagoge (acid dehidrocolic, colenzim). Chirurgical in caz de tratament
conservativ ineficient: colecistectomie.

23. Icterul mecanic: manifestările clinice, diagnosticul diferenţial, principii de

tratament
*Clinica si diagnostic:
-in icter mecanic litiazic: sindrom algic, debut brutal cu dureri in regiunea epigastrica. Iradiaza retrosternal
9sd Botkin), in omoplat si umar drept (sd Eleken), gresturi, varsaturi fara bila. Stare generala medie sau
usoara, t norma, puls bradicardic, dupa 24-12 ore apare icter , sclere icterice, urina hipercroma, scaun
decolorat, abdomen moale suplu, moderat dureros in epigastru sub rebord costal drept. Bilirubina generala
crescuta din constul fractiei directe., fosfataza alcalina crescuta.
-in icter mecanic tumoral: lipsa sindrom algic. Durere surda, icter apare spontan, mase decolorate, stare
generala satisfacatoare, prurit chinuitor, tegumente icterice, bradicardie, urina colorata, abdomen suplu, la
palpare vezica biliara marita, tensionata, nedureroasa. Semne de cancer: scade masa corporala, inapetenta,
oboseala, pierdere interes. Anemie, VSH marit.
*Diagnostic diferentiat:
-cu icter nemecanic: icter neinsemnat, fosfataza alcalina, bilirubina, transaminaze norma, splina marita, USG
caile biliare in norma, mase fecale intens colorate, anemie.
-cu hepatita virala: mai des la tineri, t subfebrila, varsaturi, greturi, dureri musculare, discomfort abdominal,
urina mai intunecata, scaun mai deschis, leucopenie, transaminaze mult marite. USG cai biliare norma, ficat
si splina marita , analize imunologice-antigeni.
*Tratament: chirurgical-coledocolitotomia. Operatii de anastomoze colidoc, duoden, , coledoco jejuno, vez
biliara-colicistoduoden. In cancer rezectia duodeno pancreatica sau anastomoze.

24. Ocluzia intestinală: etiopatogenie, clasificare.

*Ocluzia intestinala: oprirea partiala sau totala a tranzitului intestinal.
*Clasificare:
-etiologie: congenitale (vicii de dezvoltare ca atreziile intestinului subtire si gros, atrezia anusului) si
dobindite.
-mecanism: mecanice si functionale;
-ocluzia mecanica poate surveni prin obstructie (fara compresiune vase de mezou), prin strangulare (si
compresiune vasculara), prin obstructie concomitenta cu accidentul de strangulare (invaginatie);
-nivelul ocluziei: inalta (la nivel intestin subtire), joasa (intestin gros);
-tablou clinic: completa sau partiala, acuta sau cronica.

25. Ocluzia intestinală mecanică: manifestările clinice, diagnosticul.

 12
*Clinica si diagnostic: durere apar la unda peristaltica, voma, hiperperistaltism, retentia gazelor si materii
fecale. Durerile apar brusc in forma acuta. La obturatie durere caracter de colice, intre accese durerea trece
complet. In strangulare dureri violente. Voma multipla in inalta, si rar in cele joase. Retentie de scaun si
gaze, initial are loc evacuarea insa fara usurare, senzati de defecare incompleta. Bolnavi agitati, initial t
subnormala sau normala daca se complica cu peritonita creste. Limba uscata saburala, la etapa finala pe
limba fisuri ce denota intoxicatie, deshidratare.Meteorism abdominal. Asimetrie abdominala mai exprimata
in ocluzii de colon. La palpare superficiala abdomen suplu si indolor. La cea profunda durere in zona
strangulatiei, palpare zona de intestin dilatata in gorma de para (semn Wahl), la percutie sunet timpanic cu
nuanta metalica in aceasta zona (semn Kivul). La supradilatare de intestin rigiditatea peretelui abdominal
(semn Mondor) cu consistenta unei mingi umflate. Auscultativ –hiperperistaltism (clopotaj, garguimente),
cu evolutia peritonitei dispar (semn tacerii de mormint), la abdomen clar murmurul respirator si zgomote
cardiace (semn Loteisen). Percutor in anse dilatate sunet timpanic inalt, clopotaj-semn de cumulaj de gaze si
lichid in ansa aferenta. In singe creste hematiile in caz de deshidratare, creste hemoglobina si hematocritul,
leucocitoza. Hipokaliemie, hipocloriemie, hipoproteinemie, azotemie. Rg: anse umplute cu lichid (in cuib de
porumbei), si gaz. Cind e blocat jejunul, nivele hidroaerice in hipocondru drept si epigastru. In segment
terminal al ileonului-in mezogastru. Ansele au aspect de arcade si tuburi de orga. In ocluzii joase nivelele
spre periferia cavitatii abdominale, mai putine, se deslusesc haustre.

26. Semiologia chirurgicala şi diagnosticul sindromului ocluziv.

*Clinica si diagnostic: durere apar la unda peristaltica, voma, hiperperistaltism, retentia gazelor si materii
fecale. Durerile apar brusc in forma acuta. La obturatie durere caracter de colice, intre accese durerea trece
complet. In strangulare dureri violente. Voma multipla in inalta, si rar in cele joase. Retentie de scaun si
gaze, initial are loc evacuarea insa fara usurare, senzati de defecare incompleta. Bolnavi agitati, initial t
subnormala sau normala daca se complica cu peritonita creste. Limba uscata saburala, la etapa finala pe
limba fisuri ce denota intoxicatie, deshidratare.Meteorism abdominal. Asimetrie abdominala mai exprimata
in ocluzii de colon. La palpare superficiala abdomen suplu si indolor. La cea profunda durere in zona
strangulatiei, palpare zona de intestin dilatata in gorma de para (semn Wahl), la percutie sunet timpanic cu
nuanta metalica in aceasta zona (semn Kivul). La supradilatare de intestin rigiditatea peretelui abdominal
(semn Mondor) cu consistenta unei mingi umflate. Auscultativ –hiperperistaltism (clopotaj, garguimente),
cu evolutia peritonitei dispar (semn tacerii de mormint), la abdomen clar murmurul respirator si zgomote
cardiace (semn Loteisen). Percutor in anse dilatate sunet timpanic inalt, clopotaj-semn de cumulaj de gaze si
lichid in ansa aferenta. In singe creste hematiile in caz de deshidratare, creste hemoglobina si hematocritul,
leucocitoza. Hipokaliemie, hipocloriemie, hipoproteinemie, azotemie. Rg: anse umplute cu lichid (in cuib de
porumbei), si gaz. Cind e blocat jejunul, nivele hidroaerice in hipocondru drept si epigastru. In segment
terminal al ileonului-in mezogastru. Ansele au aspect de arcade si tuburi de orga. In ocluzii joase nivelele
spre periferia cavitatii abdominale, mai putine, se deslusesc haustre.

27. Principiile de tratament ale ocluziei intestinale mecanice.

 13
*Lichidare obstacol mecanic sau creare pasaj de ocolire pentru evacuarea continutului intestinal.
Lichidarea cauzei, rezectia intestinului cu montarea de entero-enteroanastomoze la intestin subtire. In
tumoare cu sediu drept ce obtureaza sediul sigmoidei la tineri se aplica hemicolectomie dreapta montind
ileotransversanastomoze. Operatii in doua etape prevede extragerea segmentului intestinal purtator de
tumoare modelind anus pe capat aferent de intestin. Apoi se aplica anastomoze de comunicare intre ansa
aferenta si capat eferent de intestin. Operatia in trei etape: cecoderivadia externa sau anus in sens proximal
de obturatie, excizia segment de sigmoid cu tumoare si anastomoze intre capetele ramase, inchiderea
cecoderivatiei sau orifiu anal artificial.
*Excizia portiunii de intestin necrotizata su cu suspectii pentru distrucite necrotica;
*Descarcarea intestinului dilatat pentru restabilirea circulatiei capilare din peretele intestinal, tonicitatea si
motilitatea. Decompresiunea segmentului dilatat cu sonde transnazale perforate prin intestin subtire, sonde
prin gastro sau cecostomie.

28. Ocluzia intestinală dinamică: semiologia chirurgicala, diagnosticul şi principii

de tratament.
*Clinica si diagnostic: meteorism uniform al abdomenului la examen se urmaresc miscari peristaltice.
Dureri permanente cu accentuare paroxistica putin accentuata. Abdomen meteorizat uniform, suplu,
peristaltism diminuat sau lipseste. Rg: nivele hidroaerice atit in intestin subtire cit si in sigma.
Intestinoscopie, cu contraste hidrosolubile, irigoscopia. Voma repetate,regurgitatie, cu miros fetid. Des vome
cu singe. Abdomen uniform balonat, peretele abdominal rigid, peristaltism slabit sau se asculta silentiul
abdominal perfect (semn tacere de pamint). Dupa 3-4 ore hipovolemie.
*Tratament: depasirea procese patologice care au fost cauza. Stimulare peristaltism activ, aminazina,
anticolinesterazice (prozerina), electrostimularea intestinului. Catetirism nazogastral cu sonda Miller-Ebbot.
Chirurgical dupa principiile generale a tratamentului ocluiei intestinale ( 27).

29 Volvulusul intestinal: emiologia chirurgicala, iagn.şi principii de tratament.

*Volvulus: torsiunea intestinului si mezoului sau in jurul axului longitudinal.
*Clinica si diagnostic: dureri violente in profunzimea abdomenului si spatiile paravertebrale cu dureri in
criza, miscari peristaltice. Bolnavii striga de durere, sunt agitati. Vome repetate fara usurare initial caracter
reflex, mai tirziu fecaloid. Evacuare de fecale din segmentul inferior al intestinului fara usurare. Tulburari de
metabolism hidro salin, protidic , glucidic, dereglari hemodinamice, scade diureza, semne toxice. Abdomen
moderat balonat, meteorism. Radioscopic: imagini hidroaerice.
*Tratament: operatie de prima urgenta, cu repozitia la norma a intestinelor detensionate , decompresiunea
lor, segment de intestin devitalizat se rezectioneaza.

30. Semiologia chirurgicala în pancreatitele acute, etiopatogenie, clasificare.

*Etiopatogenie: plurietiologica. Apncreatita secundara datorita infectiilor generale, afectiuni inflamatorii in
organe interne vecine, in febra tifoida, tifos exantematic, hepatita, jejunite, ileite. Patrundere infectie pe cale
 14
hematogena, limfogena, direct, translocare ductogena ascendenta. Pancreatita traumatica: din leziuni
deschise sau inchise de ppancreas, interventii operatorii pe organe din etaj abdominal superior. Pancreatita
determinata de colelitiaza, stimulatie neurogena sau umorala a secretiei pancreatice. Mecanism patogenic
influentat de sistemul kalicreinic. Tripsina si kininele duc la suprapermeabilizarea capilarelor, staza,
ischemie, hipoxie, acidoza, dereglari de hemocoagulare.
*Clasificare:
-pancreatita acută interstiţială (edematoasă), care corespunde fazei de edem;
-pancreatita acută necrotică (cu sau fără component hemoragic), care corespunde fazei de necroză;
-pancreatita infiltrativ-necrotică şi supurativ-necrotică, care corespunde fazei de liză şi sechestrare a
focarelor necrotice.
*Semiologie:
-percuţia este dureroasă în epigastru, în hipocondrul drept şi stâng, este slab pozitiv “semnul clopoţelului”
(Razdolski). Matitatea hepatică este păstrată.

-alparea abdomenului: rezistenţa musculară în proiecţia pancreasului (semnul Körte), absenţa pulsaţiei aortei
abdominale (semnul Voscresenski). Dar se va menţiona că abdomenul rareori prezintă o rezistenţă musculară
generalizată, cu excepţia cazurilor de peritonită fermentativă precoce.

-auscultaţia abdomenului depistează o “linişte abdominală” Nu se percep zgomote hidroaerice şi nici alte
tonalităţi.

31. Evoluţia şi tratamentul pacncreatitei acute.

*Evolutie: depinde de caracterul modificarilor morfologice din pancreas, graviditatea disctructiilot, virsta
bolnavilor, leucocitoza, hiperglicemie, hipotensiunea.
*Tratamentul:
-conservativ: pentru suprimarea durerilor analgezice si spasmolitice (nospa, platifilina, papaverina).Se face
blocada peridurala.Pentru combaterea toxemiei enzimatice deprimarea functiilor de secretie externe a glandei
prin aspiratia continutului gastric si spalaturi gastrice cu sol. Rece de bicarbonat,administrari de
atropina,asigurarea unei evacuari normale de enzime prin injectari de spasmolitice, drenarea canalului
limfatic toracic cu limfosorbtie,stimularea diurezei,antibiotice cu spectru larg de actiune.
-chirurgical:drenarea bursei omentale,rezectia de corp si coada a pancreasului,pancreatectomie.
Mai des se practica laparotomie mediana si discizia larga a ligamentului gastro-colic.Dupa denudarea
pancreasului tesutul adipos din perimentru se infiltreaza cu novocaina,antibiotice cu spectru larg de actiune
si inhibitori ai proteazelor.Dupa ce sau evacuat tesuturile necrozate si sa spalat cav. peritoniala cu sol
antiseptice se tamponeaza bursa omentala cu epiploonul mare

32. Diagnosticul şi tratamentul complicaţiilor sistemice ale pancreatitei acute:

precoce şi tardive; toxice, postnecrotice, viscerale.
precoce:insuf card acuta...soc,peritonita
 15
tardive:abcese pancr,flegm struct retroperitoniale,subfrenice,intestinale,hemoragii
prin erodarea vaselor,insuf renala acuta,diabet zafarat,fistule

*Diagnosticul:
-datele anamnestice (consumuri abuzive de alcool si alimente,traumatisme.etc)
-semnul abdomenului suplu in primele ore de la debut care este totusi balonat si fara zgomote
peristaltice.Uneori semnul Mayo- robson este pozitiv
-radiografia de ansamblu se distinge dilatatie gastrica,stomacul avind continut lichedian.Ansa duodenului
este si ea dilatata in stare de pareza.In cavitatea pleurala stinga se determina adesea exudat.
-tomografia computerizata si scintegrafia cu ultrasunete apreciaza cresterea dimensionala a
pancreasului,neomoginitate in structura lui
-laparoscopia :in cav abdominala se vede exudatul hemoragic.
*Tratament complicatii: pot aparea abcese difuze in pancreas, peripancreatita, flegmon retroperitoneal,
empiemul bursei omentale, tromboflebita venei pancreatice. Intoxicatie acuta cu produsele autolizei
pancreasului, socului, colaps vascular. Pot aparea pseudochisturi si calcinate. Cronicizare. Este indicat
tratament chirurgical : tamponarea si drenarea bursei omentale mici cu incizia capsulei pancreasului, rezectia
focarelor necrotice.

33. Diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute (ulcerul gastroduodenal,

perforat, infarctul miocardic, pneumonia bazală).
*Ulcerul gastroduodenal perforat:apare la virsta tinara ,durerile in lovitura de pumnal,lipsa
vomei,abdomenul lemnos,disparitia matitatii hepatice la percutia abdominala.In pancreatita acuta afecteaza
persoanele mai invirsta,durerile in centura,vomele repetate,lipsa incordarii musculare,balonarea abdominala.
*Infarct miocardic: in pancreatita durerea e in centura, meteorism si palpator durere in regiunea epigastrica.
Diferenta o face ECG .
*Pneumonie bazala:este prezenta febra, tuse cu sputa sau seaca. Rg pune in evidenta schimbarile in plamini.

34. Peritonita: etiopatogenie , clasificare,diagnostic.

*Peritonita: inflamatie a peritoneului insotita nu numai de modificari locale ale invelisului peritonial ,dar si
de o reactie generala grava a organismului provocata de intoxicatia purulenta.
*Clasificare:
-dupa etiologie-aseptice si infectioase;
-dupa agentul patogen-stafilococica,streptococica,provocata de bacilul coli,etc;
-dupa gradul de extindere a procesului patologic-generalizata,difuza,locala.
-dupa cauza declansarii-prin perforatie,prin traumatism,postoperatoare,hematogene,criptogene,etc.
-dupa evolutia clinica-acuta ,subacuta,cronica.
-dupa caracterul exudatului-seroasa,serofibrinoasa,purulenta,hemoragica,putrida,etc.
 16
*Diagnostic: date anamnestice, examen clinic, laparoscoia, laparacenteza (strapungerea peretelui
abdominal cu trecerea unei sonde subtiri prin care se poate aspira exudatul peritoneal), ecolocatia cu
ultrasunete ( determina cumulatia exudatului), analiza generala a singelui (leucocitoza, neutrofilie,
accelerare VSH. Rg: cumulatii gazoase sub cupola diafragmatica dreapta sau stinga, limitare mobilitate
diafragma,pleurita consensuala.

35. Simptomatologia peritonitei difuze purulente: stadiul reactiv, toxic, terminal.

*I faza rectiva –bolnavii acuza dureri intense shi permanente, ce se intetesc la schimbarea pozitiei
corpului. Durerea este generata de excitatia numeroaselor terminatii nervoase de pe aria peritoniala.
Bolnavii poseda o tahicardie pina la 100-110bat/min, poate fi crescuta si TA, xerostomia. Examenul
abdominal atesta limitari de mobilitate in peretele abdomenului mai exprimate in zona focarului
principal de infectie. Percutoric se va determina o zona dureroasa, timpanism superior si
submatitate(abdomen de lemn), auscultatia-zgomote peristaltice atenuate
*II toxica -are loc slabirea intensitatii senzatiilor dureroasedin abdomen, se produc eructatii shi
voma cu lichid de culoarea bruna, retentia maselor fecale shi gazelor, pulsul devine accelerat
120bat/min, apare hipotonia, hipertermia(este 38grade), bolnavii au facies cu trasaturi ascutite,
limba uscata, abdomenul este foarte balonat pe seama parezei intestinale
*III terminala –adinamia, care alterneaza cu euforie, si excitatie psihomotorie, confuzie mintala,
delir. Apare paloarea tegumentelor cu acrocianoza, devin ascutite trasaturile fetei, cad in orbite
globioculare(fata lui hipocrat), tahicardie, hipotonie, respiratia superficiala, voma cu cantitati mari
de continut gastric si intestinal, abdomenul este balonat, lipseste peristaltismul, durere difuza pe
intregul abdomen.

36. Tratamentul peritonitei difuze purulente: local şi general.

-tratamentul chirurgical este laporotomia mediana. Pentru decompresiunea intestinului se va trece prin
gura o sonda dubla cu numeroase orificii spre intestinul subtire sau o sonda in rect, prin care se va aspira
lichidul si gazele aflate in lumenul intestinal dupa se injecteaza 100 -120ml sol. De novocaina 0,25% pentru
dimenuarea durerilor din perioada postoperatorie si a preveni pareza intestinala. Apoi se face drenajul cav.
Abdominale cu 4-5 drene groase: in spatiul subhepatic drept spatiul subfrenic sting, in canalul lateral drept si
in cavitatea pelviana. In cav. Abd. Sint lasate 6-8 microirigatoare pentru atintibioticoterapie regionala.
Terapia cu antibiotice mai include cefalosporine, peniciline semisintetice, aminoglicozite.

37. Peritonita localizată: manifestările clinice, diagnosticul, tratamentul în funcţie

de localizare.
 17
*Abcesul subfrenic :durerile permanente in hipocondrul drept si sting cu iaradiere in spate, omoplat,
regiunea umarului. Sunt prezente greturile, sughitul. Temperatura corpului-fibrila, pulsul 100-110bat/min,
limba uscata cu depuneri gri murdare. Abdomenul este balonat dureros la palpare pe hipocondru.
-tratament: chirurgical-deschiderea si drenajul colectiei de puroi
*Abcesulin fundul de sac recto-uterin: dureri permanente si intense in partea inferioara a abdomenului,
tenesme, papatoric pe abdomen nu se va constata incordare musculara,nici semne peritoniale,examenul rectal
descopera prolabarea peretelui rectal anterior,dureri intense la palpare pe acest sector.La femei prin tact
vaginal se va aprecia bombaj pe fundul de sac vaginal,senzatii dureroare,violente la deviatia colului uterin.
-tratament chirurgical:anestezie generala , se face dilatarea fortata a anusului, pentru punctia si deschiderea
abcesului, prin orificiul format se trece o sonda pentru drenaj.
*Abcesul cu sediu intre ansele intestinale :dureri surde moderat intense in abdomen , periodic balonarea
abdominala. Abdomenul ramine suplu, semnele iritatiei peritoniale lipsesc, doar cind apcesul este situat
aproape de peretele abdominal anterior, se observa incordare musculara
-tratament: chirurgical:deschiderea si drenajul cavitatii purulente.

38. Herniile abdominale: definitie, etiopatogenie, clasificare.

*Hernia : iesirea viscirelor prin orificii natural sau patologice din cavitatea in care isi au sediul obisnuit spre
alte cavitati sau subtegumente.
*Etiopatogenia:
-factorii regionali: particularitatile structurilor anatomice pe sectorul de iesire a herniilor(canalul
inghinal,canalul femural,regiunea ombilicului si linia alba a abdomenului )
-factorii generali: predispozanti(eriditatea,virsta,sexual,particularitatile constitutiei,starea de nutritie(slabirea
rapida),nasterea frecventa ,traumatismele peretelui abdominal,cicatricile postoperatorii,paralezia nervilor ce
inerveaza peretele ventral); determinant:munci fizice grele,nasteri laborioase,mictiuni
dificultate,constipatiile,tusea indelungata.
*Clasificare:
-dupa localizare:inghinala,femurala,ombilicala,a liniei albe,postoperatorii,procesului xifoid, lombara
,ischiatica, obturatorie,periniala,diafragmala.
-dupa tabloul clinic: reductibile, ireductibile, strangulate.

39. Hernii: elementele herniei, semne clinice, diagnostic.

*Elementele:
-orificiul herniar: formate pe sectoare slabite a peretelui musculoaponevrotic abdominal, pot devein canale
naturale sau fistule: canal inghinal, femoral, ombilical,fisuri dintre fibrele aponevrotice din care se compune
linia alba abdominala , linia semilunara, gaura obturatoare, orificii sciatice.
-sacul herniar: proeminenta din peritoneul parietal prin orificiu herniar. Deosebim ostium (se deschide in
cavitatea abdom), colet ( portiune ingusta in grosimea sacului parietal), corp (cea mai mare parte), fund
(segmentul distal).
 18
-continutul sacului herniar: organe interne deplasate in sac, exceptie pancreasul; mai des epiploon mare si
intestin subtire.
-tunica herniara..
*Semne clinice: durerea din sectorul prolabarii si abdomen la efort fizic, mers, miscari bruste, prezenta
proeminentei care se contureaza la efort sau in pozitie verticala , scade sau dispare la pozitia orizontala.
Greturi,eructatii, balonari de abdomen, constipatii.evolutie lenta. Daca apare brusc sunt dureri pe sectorul
herniei, bombaj cu hemoragie in tesuturile inconjuratoare. In pozitie verticala asimetrie in regiunea inghinala
si sub ligament inghinal. La tuse si sfortari proemina. Percutor-sunet timpanic cind in sac sunt intestine cu
continut aeric, submatitate cind e epiploonul sau alt organ ce nu are gaze. Palpator –consistenta elastica (ansa
intestinala), structura lobulara moale (epiploon mare).
*Diagnostic: simptom vasului tusic –hernia se impinge cu degetul prin orificiu herniar, cind bolnavul tuseste
degetul simte imbolduri produse de peritoneu ce se bombeaza. Rg tubului digestiv, vezica urinara.

40. Semiologie şi principii de tratament chirurgical în hernii.

*Semiologie: examenul vizual:bolnavul este examinat in pozitie ortostatica si in decubit dorsal dupa ce se
denudeaza abdomenul si treimea superioara a ambelor coapse.In pozitie verticala se pot distinge uneori
asimetrii abia percepute in regiunile inghinale si sub ligamentele inghinale.
Percutor pe bombajul herniar se ausculta sunet timpanic,daca in sac au coborit intestine cu continut aeric si
submatitate kind continutul sacului herniar a devenit epiploonul sau alt organ ce nu contine gaze. Palpator
se poate determina consistenta continutului herniar.
* Principii de tratament: accesul catre portile herniare; prepararea sacului herniar,sectionarea peretelui
lumenului,determinarea viabilitatii si reducerea in cavitatea abdominala; ligaturarea colului sacului herniar si
inlaturarea lui; plastia portilor herniare.

41. Semiologia şi tratamentul herniilor ireductibile.

*Ireductibilitatea este o complicatie cronica care se caracterizeaza prin imposibilitatea de a reduce
spontan/manual continutul sacului herniar in cav. Abdominala.se produce prin 2 mec.:
-prin aderente: aprare in cazul herniilor mari tratate indelungat cu bandaje ortopedice.Epiploonul aderent
poate impiedica reducerea intestinului.Aceste hernii aderente sunt dureroase si greu suportate.
-apare in herniile gigante,care contin o mare parte din organe abdominale.Continutul visceral ramas foarte
ult timp in afara spatiului peritonial nu mai poate fi introdus in cav.abd.,au volum mult mai mic adaptat la un
nou regim presional.Reintroducerea anselor ridica mult presiunea intraabdominala,provokind senzatii de
intoleranta ,manifestare prin dureri abdominale ,dispnee,tahicardie.
*Tratamentul: chirurgical: rezectia sacului herniar,enterectomie la nevoie,refacerea peretelui abdominal.

42. Hernia strangulate. Mecanismul strangulării,tipurile strangulării.

*Hernia strangulata: constrictia brutala,strinsa si permanenta a unuia sau mai multor viscera in interiorul
sacului herniar.
 19
*Mecanismul :
-conditii de ordin anatomic-sunt reprezentate de inelul fibros relative strimt si rigid,ce exercita o constrictie
circulara a sacului si a continutului sau,precum si de ghitul sacului adherent la acest inel ce se sclerozeaza si
se ingusteaza.
-conditii de ordin functional-I faza reprezentata de efortul fizik de mare intensitate masa musculara se
contracta adukind la tractionarea marginilor inelului fibros pe care il largeste concomitent ,concomitent
presiunea intraabdominala creste apreciabil si goneste prin orificiul hernia in sacul herniar o ansa mai
voluminoasa dekit in mod obisnuit.II faza consta in incetarea efortului de relaxare a masei musculare si de
revenirea inelului fibros la dimensiunile initiale,aceasta insa prinde si comprima brusc continutul herniar
evaginat la nivelul colului herniar fakind imposibila reintroducerea organelor herniate in cav.abd.
*Tipurile strangularii:
-strangularea prin inel elastic,prin ocluzie intestinala cu fecalom
-strangularea retrograda:prezenta a doua anse intestinale in sacul herniar si o a treia intraabdominala ce
reprezinta continuitatea intestinala intre cele 2 anse din sac si printr-un inel orificiul de strangulare ce
comprima 2 picioare de anse.

43. Semiologia şi tratamentul herniilor strangulate.

*Semiologia: la palpare se constată o tumoră rezistentă în tensiune şi foarte dureroasă. La percuţie se
constată matitate daca în sac se găseşte mult lichid transudat, sau dacă conţinutul este epiploonul. Se
determină timpanism, când în sac se găseşte intestinul destins de gaze. Obiectiv se determină lipsa
simptomului de impulsiune la tuse. Simptoamele -oprirea tranzitului gazofecal, apariţia greţurilor şi a
vărsaturilor. Semne generale includ: tahicardia, febra, dehidratare, hipotensuine. Bolnavul este agitat, anxios.
*Tratamentul: anestezia generala,sau locala, incizia larga a zonei herniare, deschiderea pungii herniare si
extragerea likidului herniar, discizia inelului strangulant sub control vizual, deskidere inelului constrictiv se
instaleaza novocaina in mezoul intestinului, daca nu sunt discoperite semne evidente ne necroza intestinul
strangulat este irigat cu sol.izotonica cloruro-sodica, exterparea intestinului devitalizat, operatia se finiseaza
cu intarirea peretelui abdominal si drenajul(drenajul se monteaza pentru lavajul prelungit si continu cu
sol.antibacteriene).

44. Particularităţile tratamentului chirurgical al herniilor strangulate.

*Chirurgical: se executa sub anestezia generala,locala.Se efectuiaza o incizie larga in reg,zonei herniare
centrata pe masa tumorala strangulata .Se deschide punga herniara,se extrage mai intai lichidul herniar .Se
interzice a dechide inelul stragulant pina la sectionarea sacului herniar,intrukit organele strangulate ne
examinate se pot transloca in cav .abdominala impreuna cu likidul herniar.Dupa aceasta se face discizia
inelului strangulant sub control vizual.Apoi se determina vizualitatea viscerului incarcerat.Dupa deskidere
inelului constrictiv se instaleaza novocaina in mezoul intestinului ,dupa aceea din cav.abd. se scot portiunile
de organ incarcerat.Daca nu sunt discoperite semne evidente ne necroza intestinul strangulat este irigat cu
sol.izotonica cloruro-sodica.Apoi exterparea intestinului devitalizat.Operatia se finiseaza cu intarirea
 20
peretelui abdominal si drenajul.Drena cu perforatii se aseaza pe fundul plagii,capetele ei sint scoase prin
tesuturile sanatoase.Drenajul se monteaza pentru lavajul prelungit si continu cu sol.antibacteriene.

45. Hernie inghinala: anatomia canalului inghinal, clasificare, diagnostic,

tratamentul chirurgical.
*Anatomia: regiunea inghinala e situata in partea inferointerna a abdomenului.Canalul inghinal este un
traiect ,lung de 5-6 cm,situat intre straturile musculo-aponevrotice prin care la barbat cordonul spermatic,iar
la femeie ligamentul rotund.Acest traiect are o directie oblica,paralel cu arcada femurala,corespunde unei
linii care uneste spina pubisului cu un punct situat la 1 cm inauntrul spinei iliace antero-superioare.Canalul
inghinal este constituit din 4 pereti:anterior-aponevroza oblicului mare;posterior-fascia transversala dublata
de peritoneu;sup.-marginea inferioara a muschiului transversal abdominal si oblic mic; inferior-lig. inghinal.
*Clasificare:
-herniile inghinale congenitale
-herniile inghinale dobindite:hernia oblica externa si hernia inghinala directa
-hernii preperitoneale-cu sacul herniarintre fascia parietala si cea transversala
-hernii intermusculare-sacul herniar este situat intre diferite straturi musculoase si aponevroza
-herniihernii superficiale-sacul herniar este asezat dupa inelul inghinal superficial intre aponevroza
musch.oblic extern de abd. si fascia superficiala.
*Diagnostic: tipica este anamneza patologiei:iesirea brusca a herniei in momentul solicitarii fizice sau
cresterea treptata a bombajului herniar,proeminenta conturata pe abd. la sfortare,la pozitia ortostatica a
bolnavului si reducerea defectului in poza orizontala a bolnavului.Bolnavii acuza dureri in regiunea herniei
,in abd. Bolnavul este examinat in pozitie verticala,kind se atesta asimetria regiunilor inghinale.Astfel se pot
aprecia forma si dimensiunile unei proeminente daca exista.Palpator se determina suprafata,consistenta
bombajuilui herniar,garguimente intestinale.Percutor-timpanita,submatitate.Dupa ce bolnavul culcat pe spate
i se reduce mai intii hernia ,se trece la tactul digital a orificiului inghinal extern.Diagnosticul herniei
inghinale la femei se bazeaza pe rezultatele de examen si palpare.
*Tratament: I etapa:anestezia generala,incizia oblica a canalului inghinal,discizia aponevrozei muschiului
abdominaloblic extern, II etapa:separarea si rezectia sacului herniar. III etapa:micsorarea prin sutura pina la
dimensiuni normale inelul inghinal profund.(0,6-0,8 cm) IV etapa:plastia canalului inghinal.

46. Herniile femurale: anatomia, manifestările clinice, diagnosticul diferenţial

(hernia inghinală, limfadenite inghinale), , tratamentul chirurgical.
*Anatomie: intre lig. inghinal si oasele bazinului exista un spatiu divizat prin ligamentul pectinial in 2
lacune:una musculara si alta vasculara.Cea musculara contine muschiul psoas –iliac si nervul femural. In cea
vasculara se afla artera femurala si nervul femural.Limitele inelului femural:superior-ligamentul inghinal
;inferior-creasta pubiana;spre exterior-vena femurala,pe linie mediana-lig. Gimbernat.Sacul herniar este
acoperit de tesut adipos,fascia superficiala si tegument.
 21
*Manifestarii clinice:3 stadii evolutive:incipient,de angajare in canalul femural,complet.
-la etape initiale bombarea herniara trece peste limitele inelului femural intern.In stadiul incomplet bombajul
herniar se afla aproape de paketul vascular.Bolnavii acuza dureri inghinale, in etajul abdominal inferior,pe
segmentul superior de femur,accentuate la mers,efort fizic,la shimbari meteorologice.Semnul clinic pentru
hernia femurala completa este proeminenta herniara in regiunea flexiunii inghino-femurale de forma ovalara
sau rotunda si marime mica.
*Diagnosticul diferential:cu hernia inghinala care e situata mai sus de ligamentul inghinal.In raport fata de
spina pubelui hernia inghinala se situiaza supero-posterior iar cea femurala infero-anterior. Cu limfadenita
inghinala: nodul limfatic il tragem cu degetul pentru a ne convinge sa e independent de canalul femural.
*Tratamentul:
-Procedeul Bassini:incizie paralela si sub ligamentul inghinal deasupra tumorii herniare,deschiderea
sacului,suturarea kit mai sus si sectionarea .Aplicarea a 2-4 suturi portilor herniare,apoi se inchide canalul
femural cu cel de al 2-lea sir de suturi.
-Procedeul Ruggi- incizie,deschiderea aponevrozei oblice externe,dezvelind spatiul inghinal. Se fereste
grasimea preperitoniala si se dilimiteaza colul sacului herniar,dupa care se extrage din canalul femural,se
deschide se sutureaza si se exterpeaza.

47. Hernii ombilicale: manifestările clinice, tratamentul.

*Hernia ombilicala:iesirea viscerelor abdominale prin defectul de perete abdominal in regiunea ombilicului.
*Clinica: proeminenta oviforma de la 1-3 pin la 30 cm crescind pe ombilic , dureri abdominale la efort si
tuse. In pozitie orizontala scade sau dispare proeminenta. Prin tegument ce o acopera se disting ondulatii
peristaltice intestinale. In hernii reductibile se determina marginile si dimensiunile orificiului herniar cu
expansiune si impulsiune la tuse. Mai des sunt ireductibile.
*Tratament:dupa extragere sac herniar si sutura peritoneului parietal se face autoplastia perete abdominla
dupa procedee Sapiejco sau Mayo.
-Sapiejco: 2 incizii longitudinale in jurul herniei, se excizioneaza tegumentul efilat cu ombilicul. Orificiu
herniar se deschide in sus si in jospe linia laba pin unde se ingusteaza . se desdchide sacul, viscerele se repun
in cavitatea abdom. Peritoneul dezlipit de teaca posterioara a muschiului drept abdom. Sacul sectionat,
marginile suturate-o parte a marginii aponevrotice a liniai albe alta de teaca medio post a muschiului drept,
se face duplicatura din lambouri musculo aponevrotice.
-Mayo: 2 incizii circulare se extrage tegument cu ombilic. In jurul orificiului se curata grasimea subcutana pe
5-6 cm. Se deschide sacul, se desprind aderente, se rezeca marele epiploon ,viscere transpuse in cav abdom,
sacul sectionat, margini suturate transvers. Transvers se largeste portile herniare cu 2 incizii peste linia l;aba
si perete anterior al tecii muschiului drept pin la extremitatea interna. Sutura in „U”, fixare in plica.

48. Herniile liniei albe: manifestările clinice, tratamentul.

*Herniile liniiei albe: juxtaombilicala, periombilicala, subombilicala.
 22
*Clinica: dureri epigastrice dupa ingestia alimentelor datorita strangularii temporare sau tractiunii gastrice
cu epiploonul fixat de sac herniar. Formatiune indurata dureroasa pe marginea laterala a linie albe. La unii
simptomele lipsesc. Daca e hernie reductibila se poate palpa orificiul despicat al herniei.
*Tratament: decolare, extragere sac, includere orificiu de pe aponevroza cu suturi in bursa sau fire separate.
Se utilizeaza procedeu Sapiejco. Daca sunt deplasari a muschilor drepti abdominali tehnica Napalkov-dupa
delimitareea portilor si sacului herniar se deschide teaca dreptilor abdominali dea lungul liniei interne, sutura
pe marginile interne a tecilor disecate apoi pe cele externe. Se formeaza dublare a liniei albe.

49.Herniile ventrale. Eventraţii şi evisceraţii: anatomie patologica, diagnostic,

indicatii de tratament.
*Herniile ventrale externe-transpozitia organelor interne impreuna cu peritoneul parietal din cav.
abdomenului prin orificiile naturale sau artificiale din peretele abdominal spre tesuturile celulo-adipoase
subcutanate cu pastrarea invelisului tegumentar.
*Herniile ventrale interne se constituie in interiorul cavitatii peritoniale kind viscerele trec in pungile
peritoniale.
*Eventraţia se caracterizează prin ieşirea viscerelor sub tegument pe traiectul cicatricei de laparotomie în
perioada postoperatorie imediată.
*Evisceraţia se caracterizează prin ieşirea în afară a viscerelor abdominale, printr-o breşă completă a
peretelui abdominal (inclusiv pielea) realizată de un traumatism sau de o laparotomie recentă, necicatrizată.
*Diagnostic:examen vizual, palpatia, percutia, metoda speciala manuala (cu degetul se impinge prin orificiul
herniar,cind bolnavul tuseste degetul resimte imboldurile-semn valului tusic), Rg tub digestiv,vezicii urinare.
*Tratament: conservativ indicat in hernii ombilicale ale copiilor, restul au indicatii la tratament chirurgical.

50. Boala varicoasă a membrelor inferioare: manifestările clinice, diagnosticul,

principii de tratament.
*Boala varicoasa alungirea si sinuozitatea venelor superficiale,dilatarea sacciforma a lumenului acestora.
*Manifestari clinice-in cazul circulatiei venoase compensate bolnavii acuza doar prezenta venelor
dilatate,75-80% din pacienti se prezinta cu leziuni pe trunchiul si ramificatiile marii vene subcutanate,la 5-
10% este afectata vena safena mica.Dilatarea varicoasa a venelor poate fi de forme: cilindrice,
șerpuite,sacciforme si combinate.La palpare acestea sint de consistenta elastic,temperature invelisului cutanat
pe nodulii varicosi este mai inalta dekit pe alte sectoare.Chind procesul avanseaza bolnavii
acuza:fatigabilitate rapida,senzatie de greutate si distensie in picioare,contractii cnemiene,parestezii,edem pe
gamba si la picioare.Edemele apar de obicei seara,dupa mers sau timp indelungat stat in picioare,apoi dispar
dupa repausul nocturn.Cu timpul apare pigmentatie pe tegumentele treimii inferioare de gamba .
*Diagnosticul:
-probele, care carecterizează sistemul venos superficial: proba Schwartz; proba Brodie-Trendelenburg-
Troianov; proba Sicard.
 23
-care permit aprecierea sistemului venos profund: proba Pertes, proba Delbet.
-cu explorarea concomitenta a sistemului venos su perficial si profund: proba celor trei garouri ,Pratt- II.
-metodele paraclinice sunt indicate numai in stadia avansate: Flebografia ( flebografia distala şi cea
proximală (sau pelvina). Flebografia distala e folosita pentru studierea a)permeabilitatii venelor profunde
a gambei si femurului; b)functiei aparatului valvular; c)starii venelor superficiale si comunicante.
Flebografia proximala e folosita pentru studierea vv.iliace si cava inferioare. Fotopletizmografia permite
de a stabili prezenţa insuficienţei vv profunde. Limfografia permite determinarea schimbarilor sistemului
limfatic al extremitatii la bolnavii cu insuficienta cronica venoasa.

*Tratamentul bolii varicoase trebuie să fie complex, individual, şi de lungă durată. În alegerea metodei de
tratament se iau în consideraţie stadiul afecţiunii, starea generală a bolnavului, afecţiunile concomitente,
complicaţiile bolii varicoase etc.

51. Tratamentul chirurgical şi conservativ al bolii varicoase.

*Tratamentul chirurgical:
-operatia Babcock- se rezecteaza vena safena mare si prin ea se trece sonda Babcock.Printr-o incizie mica
in proectia capatului inferior de instrument se denudeaza vena,se sectioneaza si prin aceasta taietura se scoate
capatul instrumentului in plaga.Pe traiectul venei extrase se aplica un val de vata si tifon,extremitatea se
infasa strins cu bandaj elastic.
-operatia Narath- inlaturarea v.safene mari din citeva incizii etajate, ce se efectuiaza la distante de 10-20
cm. unul de la altul.
-operatia Linton- consta in ligaturarea venelor comunicante,se face incizie trasata pe fata interna a gambei
cu lung. de 12-15cm,se deschid pielea ,tesuturile subcutanate,fscia proprie a gambei ,se gasesc si se
ligatureaza si se rezeca venele comunicante.
-Cockett -ligatura venelor perforante la nivelul treimei inferioare a gambei.
*Tratamentul conservativ: indicat în faza incipientă a bolii varicoase şi se efectuiază în condiţtii de
ambulator. Scopul acestui tratament e stoparea progresării afecţiunii. Sunt recomandate medicamente, care
contribuie la tonizarea venelor, ameliorarea microcirculaţiei: Gincor fort, venoruton, escuzan etc.
Bolnavilor se recomanda purtarea bandajelor elastice sau ciorapi elastici pe membrul lezat.Bolnavii trebuie
sa poarte incaltaminte comoda,sa evite ortostatismul prelungit,supraeforturile fizice.Este bine de efectuat
mers pe lok sau sa se execute 10-15 ridicari pe virful degetelor,aceasta imbunatateste circulatia sangvina.Mai
sunt folositoare procedurile hidroterapice(mai ales inotul),baile calde la picioare cu sol.de 5-10% clorura de
natriu.

52. Complicaţiile bolii varicoase: manifestările clinice şi tratamentul.

*Ruptura varicelor. Rupturile varicelor sunt interne şi externe. Rupturile externe apar după contuzii de
intensitate redusă, care determină o tromboză locală.. Rupturile interne survin după eforturi fizice mari în
ortostatizm şi se manifestă constant printr-o durere violentă, însoţită de sufuziuni sangvine locale.
 24
*Flebita superficial: ea se poate localiza în oricare din segmentele SV superficial . Bolnavii acuză dureri
locale.Vena se prezintă ca un cordon îngroşat, dur, sensibil; uneori ghemul varicos trombozat proemină
accentuat, fiind bine fixat de tegumente şi de planurile profunde.
*Ulcerul de gamba poate aparea spontan sau dupa traumatisme minore, fiind mai frecvent localizat
supramaleolar intern Apariţia ulcerului varicos e favorizată de ortostatizmul prelungit, de de lipsa igienei
locale, de microtraumatisme, infecţii, micoze, tulburări trofice preexistente. Factorul etiologic determinant e
insuficienţa venoasă cronică.Bolnavii nu suporta ortostatismul si mersul indelungat din cauza senzatiilor de
greutate in picioare.
*Tromboza periferică se întîlneşte relativ frecvent. De regulă tromboza periferică apare în venele mici ale
regiunii maleolare interne. Ceva mai rar poate să apară în partea posterioară a gambei.Apare o induratie
dureroasa pe traiectul vasului delatat,apoi si dificultati de lokomotie.
*Tratament: solutii cu substante sclerozante (varicocid, vistarina, sotradecol).tratament chirurgical este
radicala.

53. Guşa simplă (distrofia endemică tireopată):clasificarea guşelor sporadice şi

endemice; simptomatologie, metode de diagnostic.
*Clasificare:
-după gradul de mărire în volum a tiroidei – 0(glanda nu se observa si nu se palpeaza), 1(glanda nu proemina
dar istmul tiroidian poate fi palpat si proemina la deglutitie), 2(la deglutitie glanda se observa si se palpeaza),
3(conturul ghitului este schimbat”ghit ingrosat”), 4(o gusa net exprimata), 5(glanda de dimensiune enorma);
-după forma: difuză, nodulară (50%) şi mixtă;
-după localizare: unilateral, bilateral, retrolateral (5-10%), guşă linguală (2-9%), guşă aberanta etc.;
-Guşa sporadică clasificata după volum, forma ca şi guşa endemică.
*Simptomatologie: senzatie de jena la miscarea ghitului ,marirea in dimensiuni a glandei, tuse uscate
,disfonie(raguseala), respiratie dificila
*Metode de diagnostic:
-examenul(va aprecia prezenta gusei,localizarea ei,mobilitatea in miscarile de deglutitie) si palparea
glandei(se va face asezind bolnavul cu spatele spre medic,capul fiind usor aplecat inainte si in jos,kite 4
degete de la amblee miini se aplica pe glanda,degetele mari cuprind ghitul de la spate,in timp ce se palpeaza
glanda bolnavul este rugat sa faca miscari de deglutitie).
-Explorari cu substante radioactive-permit sa fie urmarite faza neorganica si cea organica ale metabolizmului
iodic,precum si aprecierile asupra metabolismului iodic si hormonal la nivel periferic)
-Scintegrafia pune in evidenta contururile si deminseunile glandei,formatiunile tumorale,tesuturile tiroidiene
aberante)
-Radioimunologice-pentru explorarea hormonilor-Biopsia-se va realiza prin punctie transcutanata sau
intraoperator
-Laringoscopia.
 25

54. Guşa simplă: tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul, profilaxia.

*Guşile simple rezultă din hiperplazia celulelor foliculare ale glandei sub influenţa unor factori diverşi
(carenţă de iod, tulburări de metabolism, factori genetici şi individuali, vârsta, sexul, stresul);Guşa apare ca o
reacţie de apărare faţa de orice factor ce împiedică glanda tiroidă să elaboreze cantităţi suficiente de hormoni.
*Tabloul clinic: senzatie de jena la miscarea ghitului , marirea in dimensiuni a glandei, tuse uscate
,disfonie(raguseala), respiratie dificila
*Diagnosticul:
-examenul(va aprecia prezenta gusei,localizarea ei,mobilitatea in miscarile de deglutitie) si palparea
glandei(se va face asezind bolnavul cu spatele spre medic,capul fiind usor aplecat inainte si in jos,kite 4
degete de la amblee miini se aplica pe glanda,degetele mari cuprind ghitul de la spate,in timp ce se palpeaza
glanda bolnavul este rugat sa faca miscari de deglutitie).
-Explorari cu substante radioactive-permit sa fie urmarite faza neorganica si cea organica ale metabolizmului
iodic,precum si aprecierile asupra metabolismului iodic si hormonal la nivel periferic)
-Scintegrafia pune in evidenta contururile si deminseunile glandei,formatiunile tumorale,tesuturile tiroidiene
aberante)
-Radioimunologice-pentru explorarea hormonilor
-Biopsia-se va realiza prin punctie transcutanata sau intraoperato
-Laringoscopia.
*Tratamentul:
-Profilactic – chimioterapia cu iod este cel mai eficace mijloc de prevenire a guşii.Constă în ingerarea
zilnică de sare iodată sau prin administrarea tabletelor de iodură de potasiu .
-Tratamentul conservativ – este indicat în cazul guşilor benigne, mici, necomplicate şi presupune:
Iodoterapia: iodul se administrează sub forma soluţiei Lugol în doză de 10 picături pe zi, este rezervată
pregătirii preoperatorii;Antitiroidiene de sinteză – numai pentru guşă hipertiroidizată cu doze de atac, până la
eutiroidizare 2 săptămâni, apoi doze de întreţinere.

55. Indicaţii către tratamentul chirurgical al guşei,tipurile de operaţii,complicaţiile

precoce şi tardive a tratamentului chirurgical.
*Indicatii: eşec al tratamentului conservativ(după 6 luni de tratament corect administrat), guşile nodulare;
guşile voluminoase compresive; guşile hipertiroidizate; guşile cu tendinţă la strumită; guşile suspecte de
malignizare.
*Tipurile de operatie:
-tiroidectomia subtotală Kocher sau subfascială tip Nicolaev, ,care consta in separarea tiroidei de capsula, cu
conservarea a două lame pretraheale de ţesut tiroidian (4-6 gr); necesare pentru menţinerea unui echilibru
hormonal şi care realizează o protecţie faţa de riscul lezării nervului recurent şi/sau glandelor paratiroide;
-hemitiroidectomia (lobectomia cu istmectomie);
 26
-enucleo-rezecţia: exirparea nodulilor sau chisturi izolate;
-tiroidectomia totală – atitudine considerată exagerată pentru o afecţiune totuşi benignă (guşă polinodulară).
*Complicatiile: criza tireotoxica,hipoparatiroidie,afonie,hemoragie,recidiva gusei difuze toxice,hipotiroidie.

56. Tireioditele acute şi cronice, (strumitele): etiologie, simptomatologie,

diagnosticul şi tratamentul.
*Tireioditele acute: etiologie:infectiile acute sau cronice.Debuteaza cu ascensiune termica,cefalee si dureri
violente in glanda.Durerea iradiaza in ceafa si ureche.Pe fata anterioara a ghitului apare o tumefactie ce se
deplaseaza la deglutitie.Tratament:se prescriu antibiotice ;daca sa format un abces se face deschiderea lui
spre a preveni raspindirea procesului purulent in alte organe cervicale si mediastin.
*Tiroidita cronica limfomatoasa Hashimoto: etiologie:sub actiunea unor factori necunoscuti glanda tiroida
incepe sa produca iodproteine modificate ,hormonal inactive ,care ajunse in singe devin antigene si formeaza
anticorpi fata de celulele acinoase din glanda tiroida si fata de tireoglobuline.Acestia inactiveaza
tireoglobulinele si se produc tulburari in sinteza normala de hormoni tiroidieni.Tabloul clinic:cresterea
glandei tiroide,la palpare este indurata ,mobila si nu adera la tesuturile invecinate ,senzatii de discomfort.
Tratament:conservator –hormoni tiroidieni si glicocorticoizi.Doza medie diurna de hormoni de tiroidina e de
0,1-0,3g,doza zilnica de prednisolon 20-40 mg se va urma 1,5-2 luni cu reduceri treptate.In caz de
malignizare –tratament chirurgical(rezectie subtotala a glandei ).

57. Cancerul glandei tiroide: manifestările clinice, diagnosticul diferenţial,

tratamentul.
*Manifestarile clinice: simpomele precoce sint cresterea dimensionala rapida a gusei sau a unei glande
tiroide normale ,induratia acesteia,schimbarea conturului organului.Glanda se prezinta cu tuberozitati,cu
mobilitate redusa,noduluii cervicali regionali devin palpabili.Imobilitatea si indurarea tumorii creeaza
obstacole mecanice in calea respiratiei si deglutitiei.Compresiunea nervuluii recurent duce la schimbarea
vocii,apare disfonia.In stadii mai avansate bolnavii acuza des dureri in ceafa si ureche.
*Diagnostic diferential: se face prin examen citologic si histologic asupra punctatului din tumoare.
*Tratament: in tumorile papilare si foliculare ale tiroidei se indica tiroidectomia subtotala extracapsulara
cu revezuirea nodulilor limfatici spre ai extrage in caz de metastaze,daca tumoarea sa raspindit extracapsular
in structurile invecinate (stadiul 3) se va recurge la masuri terapice combinate:gamaterapie preoperatorie
,apoi tiroidectomia subtotala sau totala.Daca operatia tumorii na fost precedata de tratament actinic,se
efectueaza iradieri postoperatorii.Hormonoterapia:orice tiroidectomie amplă impune tratament hormonal de
substituţie care se va menţine toată viaţa indiferent de tipul histologic.

58. Endarteriita obliterantă: etiologie, patogenie, tabloul clinic, metode de

examinare.
 27
*Etiopatogenie: supraraciri prelungite,degeraturi,traumatisme la acest nivel,fumat ,traumatisme
psihice,infectii,dereglari in procesele imunologice si alti factori ce provoaca spasticitate vasculara
rezistenta.Un spasm demult existent pe artere conduce la ischemie cronica in peretele vascular,din care
rezulta apoi hiperplazia intimei ,fibrozarea adventicei si schimbarile degenerative din aparatul nervos
propriu all peretelui vascular.Pe fondul schimbarilor intimei se constiuie trombul ,careva ingusta si oblitera
lumenul vascular.
*Tabloul clinic: Sunt 4 stadii:
1 stadiu-etapa de compensare functionala.Bolnavii acuza senzatie de frig,uneori intepaturi si arsuri pe
virfurile degetelor,fatigabilitate crescuta,oboseala,extremitatile devin palide,sint reci la palpare.
2 stadiu:etapa de subcompensare.Pielea de pe gambe si laba piciorului isi pierde elasticitatea
obisnuita,devine uscata,cu descuamatii.Unghiile cresc mai incet,se ingroasa,sint friabile,opacifiate sau de de
nuanta bruna,incep a se atrofia tesutul adipos subcutanat si muskii marunti ai piciorului.
3 stadiu:etapa de decompensare:dureri in extrimitati in stare de repaus,membrul in pozitie ridicata pielea
devine palida,in jos pielea se inroseste.Invelisul cutanat se efileaza,atrofia muschilor progreseaza.
4 stadiu:etapa schimbarilor distructive:durerile devin permanenete si insuportabile,edematierea piciorului si
gambei,apar ulceratiile mai des pe degete.
*Metode de examinare: Printre testele functionale ce atesta insuficienta in circulatia arteriala din
extremitate mai semnificative sint:simptomul de ischemie plantara Opel,probele Holdflam,Samuels,
Samova,fenomenul rotulian Pancenko,si simptomul presiunii digitale.

59. Tratamentul endarteriitei obliterante.

*Tratamentul conservativ: inlaturarea factorilor cu actiune defavorabila: inlaturarea spasticitatii vasculare
cu remedii spasmolitice(nospa,galidor,vasodilan) si ganglioblocatori(diprofen,dicalin) ;scoaterea
durerilor(analgezice,blocade intraarteriale cu sol. Novocainica de 1%); ameliorarea proceselor metabolice
tisulare(vitaminile B1,B6,B15,B12); normalizarea proceselor de coagulare sangvina,imbunatatirea
proprietatilor reologice sangvine.Se vor face proceduri fizioterapice (electroforeza)
*Tratamentul chirurgical: simpatectomia

60. Ateroscleroza obliterantă a membrelor inferioare: etiopatogenie.

*Etiopatogenie: unele tipuri de hiperlipoproteidemiiolemie, hipertrigliceridemia, hiperlipidemie mixta)
(hipercoleste , hipertensiunea arteriala, fumatul, stari repetate de tensiune neuro emotionala. In patogenie rol
esential are starea peretelui vascular ce participa la dereglarea metabolismului substantei fundamentale si
proteinelor. Hiperlipidemia provoaca depolimerizarea mucopolizaharedelor substantei bazale a tesutului
conjunctiv din perete vascular sporind permeabilitatea. Afectarea arterelor depinde de:
-particularitatile circulatiei sangvine in intima peretelui vascular lipsit de capilare;
-flux lent si permanent de singe care contine lipoproteide ce acumuleaza acumularea lipoproteidelor;
-actiunea nociva a colesterolului asupra peretelui vascular ce se elimina la dezagregarea lipoproteidelor;
-conditii hemodinamice din sistem arterial in special la dezvoltarea HTA.
 28

61. Ateroscleroza obliterantă: tabloul clinic şi tratamentul.

*Tablou clinic: dureri in muschii cnemieni ce apare la mers. Daca leziuni aterosclerotice ataca segmentul
terminal al aortei abdominale si ileace (semn Leriche) durere este si in muschi fisieri, lombari, femurali.
Senzatii de racire, sensibilitatea extremitatilor inferioare la rece, senzatie de amortire a picioarelor, picioare
palide, in caz de prezenta a semnului Leriche culoarea fildesului, cind avanseaza e maroniu violacee. Cade
parul, dereglarea cresterii unghiilor. Edemul si hiperemia picioarelor. In sindrom Lerich impotenta, dureri
paraombilicale la efort. Hipotrofia si atrofia muschilor de pe extremitatile inferioare. Nu se determina
pulsatia in artera poplitee, femurala, a gambei. Pe artera stenozata se ausculta suflu sistolic. Reovasografie:
scade circulatia magistrala de pe membrele inferioare. Cu ultrasunet depistam nivelul de ocluzie
aterosclerotica, irigatia cu singe a extremitatilor. Angiografia: determinam sediul, graviditatea, starea patului
vascular distal, circulatia colaterala.
*Tratament: scaderea durerilor ( analgezice, blocade), ameliorarea procese metabolice tisulare (vit B, acid
nicotinic, anginina), remedii spasmolitice (nospa, vasodilan), ganglioblocante (diprofen, dicalin),
normalizare procese de coagulare sangvina (anticoagulanti cu actiune indirecta, heparina, trental),
desensibilizante (dimedrol), antiinflamatoare (antibiotice, antipiretice), fizioterapie.
-endarteriectomia pentru restabilirea circulatiei magistrale: extragere intima modificata cu placile
aterosclerotice. Suntare sau rezectia sectorului afectat de artera si inlocuire cu material plastic.
Simpatectomia lombara in ateroscleroza difuza.

62. Tromboflebita venelor superficiale a membrelor inferioare: etiologie, tabloul

clinic,tratamentul.
*Etiologia: infectiile, leziunile traumatice, tumorile maligne,dereglari de structura a peretelui venos,
incetinirea circulatiei sangvine, sporirea coagulabilitatii singelui.
*Clinica: dureri pe traiectul venei trombozate accentuate le miscari si efort. Hiperemie, edem, palpator-
induratie dureroasanet delimitata, mai rar se extinde. Stare generala putin alterata, t subfebrila. La evolutie
apare pericolul diseminarii prin sistemul marii vene subcutane in directie distala cu pericol de embolizare.
*Tratament: daca nu a depasit nivelul gambei tratament conservativ , anticoagulante, pentru imbunatatirea
microcirculatiei, cu functie inhibanta asupra functiei adezziv agregative proprii trombocitelor 9 acid
acetilsalicilic), antiinflamatoare nespecifice 9reopirina), desenzibilizante (diazolina, dimedrol), aplicale
locala heparina, bandaj elastic al extremitatii ca si mersul. Operatie dupa Troianov-Trendelenburg la
extinderea proceseului spre vena superficiala de femur.

63. Tromboflebita venelor profunde a membrelor inferioare: tabloul clinic,

tratamentul.
*Clinica: in forma usoara lezate 1-2 vene stare generala satisfacatoare, dureri accentuate in muschi
cnemieni, edem, hipertermie pe tegumente, palator dureri in muschi. Durere la flexiunea dorsala fortata a
 29
piciorului (semn Homans). Cind se lezeaza toate 3 vene perechi apar dureri acute, senzatii de distenie,
incordare, edem, cianoza tegumentelor, creste t corporala. La afectarea in refiunea femurala apare edem
coapsa, palpator durere, , uneori limitarea mobilitatii in articulatia genunchiului, simptomul balotarii
rotuliene. Proces extins pe sector proximal de vena femurala atesta cresterea in volum a intregii extremitati,
dureri intense, cianoza tegumentelor.
*Tratament: ligatura distala a venei femurale, trombectomie cu acces din segmentul safeno-femural sau
ligaturare proximala a venei femurale, trombectomie prin vena ileaca, plierea venei cave inferioare.
Conservator: trombolitice (fibinolizina), heparina, streptokinaza, urokinaza, anticoagulante cu actiune
indirecta ( neodicumarina, pelentanul, sincumarul). Preparate cu efect dezagregativ (trental, curantil).
Spasmolitice ( nospa, papaverina, galidor). Bicarbonat de sodiu pentru echilibrul acido bazic.

64. Tromboza şi embolia arterelor: etiopatogenie, diagnosticul, manifestările

clinice, tratamentul.
*Etiopatogenie:afectiuni cardiace complicate cu formarea de trombi. Schimbari din perete vascular pe
fondul aterosclerozei sau arteritei., schimbari din sistemul hemostatic si incetinirea circulatiei sangvine.
Suferinte hematologice sau infectioase, infarct miocardic complicate cu tulburari grave in ritm cardiac, de
anevrism acut sau cronic a ventriculului sting. Viciu reumatic al valvulei mitrale cardiace.
*Clinica si diagnostic: dureri pe extremitatea lezata , apar brusc, sunt insuportabile. Senzatii de amortire,
racire, slabiciune brusca in extremitate. Tegumente paloare cadaverica, apoi nuanta marmorica. Venele se
golesc (semn Semicanalis), pulsatia arterei in zona embolului lipseste. T tegumente scazuta. Dereglarea
sensibilitatii tactile si dureroase. Uneori anestezie totala. In caz grave limitare miscari pasive din articulatii,
uneori contractura musculara, edem muscular, culegerea datelor anamnestice.
*Tratament: conservator: trombolitice (fibinolizina), heparina, streptokinaza, urokinaza, anticoagulante cu
actiune indirecta ( neodicumarina, pelentanul, sincumarul). Preparate cu efect dezagregativ (trental, curantil).
Spasmolitice ( nospa, papaverina, galidor). Bicarbonat de sodiu pentru echilibrul acido bazic.

65. Profilaxia specifică şi nespecifică a complicaţiilor trombo – embolice în

perioada postoperatorie.
-Mobilizare precoce, masaj, compresie elastică externă (bandaj – ciorapi elastici );
-Heparin (Fraxiparin, Dextran) cu metode de combatere a stazei venoase;
-Fraxiparin sau clexan plus metode de activare a circulaţiei venoase si anticoagulante orale (cumarina,
warfarina) cu compresie pneumatică intermitentă;
-Aplicarea cava : filtrelor, aplicaţii, clame sau suturi pe vena cavă inferioară.

66. Sindromul postcolecistectomic; metodele de investigaţie şi tratament.

*Metode de investigare:
 30
-Rg: gastroduodenografia cu masă baritată, colangiografia intravenoasă la bolnavii fără icter,
colangiografia retrogradă şi transparietohepatică,TC , fistulocolangiografia. Rg cu substanţe de contrast ne
poate ajuta în stabilirea naturii şi localizării obstacolului, prezenţei refluxului biliar, modificărilor căilor
biliare şi a organelor învecinate;
-Ecografia ne va informa despre diametrul căilor biliare, prezenţa colestazei sau ale unei tumori etc.;
-Rezonanţa magnetică nucleară şi scintigrafia funcţională (în dinamică) a ficatului ne pot furniza date despre
caracterul obstrucţiei biliare şi tulburările fluxului biliar;
-Metodele intraoperatorii de diagnostic: determinarea diametrului hepaticocoledocului, hidrodinamicei în
căile biliare, colangiografia intraoperatorie, coledocotomia cu aplicarea sondajului sau coledocoscopiei.
*Tratament preoperator:
-corecţia metabolismului hidroelectrolitic, acido-bazic, proteic, lichidarea hipovolemiei, corecţia
microcirculaţiei,
-terapia de dezintoxicare prin diureză osmotică şi dezintoxicare extracorporeală,
-ameliorarea proceselor metabolice în hepatocite prin administrarea de vitamine, hepatoprotectoare,
corticosteroizi,
-terapia antimicrobiană prin administrare de antibiotici de spectru larg cu acţiune bacteriocidă şi
bacteriostatica în conformitate cu flora microbiană depistată (dacă este posibil). Pentru combaterea florei
microbiene anaerobe – administrarea de metragil şi analogii lui,
-decompresia căilor biliare: sfincteropapilotomia endoscopica, drenarea nasobilara după Bailey,
holagiostomia transparietală (drenarea percutană transhepatică).
*Tratament chirurgical:
-operaţii cu păstrarea fluxului biliar: coledocolitotomia prin laparotomie, anastomozele bilio-biliare (rar
practicabile), papilosfincterotomia transduodenală tradiţională (rar practicată), extirparea bontului cistic lung
sau a colecistului restant, papilosfincterotomia endoscopică cu – sau fără extragerea calculilor,
coledocoduodenostomia endoscopică suprapapilară,
-operaţii reconstructive (anastomozele biliodigestive). include anastomozele căilor biliare intra- şi
extrahepatice cu duodenul şi jejunul pe ansa omega sau Roux .

67. Semiologia, patogenia, clasificarea şi tratamentul chirurgical al

traumatismelor închise abdomenului
*Clinica si diagnostic ( organ parenchimatos): hemoragie intern ace duce la anemie acuta. Paloare in
crestere, puls frecvent si mic, ameteli, voma, cade treptat TA. Percutor matitate in segmentele inferioare si
laterale, se deplaseaza la schimbarea pozitiei. Semn Bliumberg si balonare.Diagnostic : laporoscopia.
*Clinica si dagnostic ( organ cavitar): dureri puternice pe tot abdomenul cu accentuare in regiunea
organului lezat. Contractura accentuata a peretelui abdominal, palpator da senzatie de abdomen de lemn.
Starea generala e grava: paloare, transpiratii reci, puls frecvent si mic, imobilitate incordata in pozitia culcata
cu membrele inferioare aduse spre abdomen, tablou de soc sau anemie. Laporoscopia.
 31
*Tratament: interventie chirurgicala de urgenta. Hemostaza, suturarea organelor, eliberare cavitatea
abdominala de singe si continut intestinal. Aplicarea razelor laser, bisturiului de plasma.

68.Semiologia şi tratam. contuzie abdomen fără leziunea organelor cavitare.

*Clinica si diagnostic:durere, bombarea tegumentelor, fluctuenta si echimoze cutanate. Daca e decolata
multa piele tegumentele sunt reci, cianotice, insensibile. Hematoame dureroase la palpare, la incordare
musculara. Hemoragie cutanata.Se practica ecografia, punctia.
*Tratament: spalarea cu antiseptice a excoriatiilor, oprirea hemoragiei, stoparea durerii, repaos, caldura si
fizioterapie la a 2-3 zi, . in caz de hematom aspiratia singelui si introducerea antibioticelor.

69. Traumatismul închis a abdomenului cu leziunea organelor parenchimatoase:

manifestările clinice, diagnosticul, principii de tratament
*Clinica si diagnostic: hemoragie intern ace duce la anemie acuta. Paloare in crestere, puls frecvent si mic,
ameteli, voma, cade treptat TA. Percutor matitate in segmentele inferioare si laterale, se deplaseaza la
schimbarea pozitiei. Semn Bliumberg si balonare.Diagnostic : laporoscopia.
*Tratament: interventie chirurgicala de urgenta. Hemostaza, suturarea organelor, eliberare cavitatea
abdominala de singe si continut intestinal. Aplicarea razelor laser, bisturiului de plasma.

70. Traumatismul închis a abdomenului cu lezarea organelor cavitare:

manifestările clinice, diagnosticul, principii de tratament.
*Clinica si dagnostic: dureri puternice pe tot abdomenul cu accentuare in regiunea organului lezat.
Contractura accentuata a peretelui abdominal, palpator da senzatie de abdomen de lemn. Starea generala e
grava: paloare, transpiratii reci, puls frecvent si mic, imobilitate incordata in pozitia culcata cu membrele
inferioare aduse spre abdomen, tablou de soc sau anemie. Laporoscopia.
*Tratament: interventie chirurgicala de urgenta. Hemostaza, suturarea organelor, eliberare cavitatea
abdominala de singe si continut intestinal.

71. Traumatismul deschis a abdomenului cu leziunea organelor parenchimatoase:

manifestările clinice, diagnosticul, principii de tratament.

72. . Traumatismul deschis a abdomenului cu lezarea organelor cavitare: manifestările clinice,

diagnosticul, principii de tratament.

73. Trauma deschisă a abdomenului: clasificarea, tabloul clinic, diagnosticul,

tratamentul.
 32
74. Diagnosticul diferenţial al hemoragiilor gastro-intestinale de etiologie
ulceroasă de hemoragiile din venele dilatate ale esofagului şi de sindromul Malory –Veis

75. Clasificarea clinico-endoscopică a hemoragiilor gastro-duodenale de etiologie

ulceroasă – clasificare Forest.
*Forest I A: singerare in jet, pulsatila, arteriala, necesita terapie endoscopica imediata.
*Forest I B: prelingere lenta, nepulsatila a singelui dintro leziune.
*Forest II A: vas vizibil in baza ulcerului nesigerind.55-81 % resingerare.
*Forest II B: cheag mare aderent,acopera baza ulcerului. Risc de resingerare 30 %. Se indeparteaza cheagul.
*Forest II C: baza de culoare neagra a leziunii. 10% resingerare.
*Forest III: baza curata , alba a ulcerului, fara stigmat de singerare, nu necesita tratament hemostatic, 5%
resingerare.

76. Manifestările clinice al ulcerului gastro-duodenal perforat în funcţie de

faza procesului patologic.
*Etapa de soc primar: (3-6 ore) durere violenta „lovitura de pumnal”, brusc in epigastru, bolnav ramine
tintit pe loc. Durerea se raspindeste pe tot abdomenul, iradiaza spre omoplat, reg supraclaviculara. Fata
palida, exprima spaima, acoperita cu sudoare rece. Bolnav imobilizat decubit dorsal sau lateral cu genunchii
strinsi spre abdomen. T=norma sau hipotermie. Puls incetinit sau accelerat.,respiratie tip toracic superficiala
accelerata, limba umeda,” abdomen de lemn”, semn Scetkin-Bliumberg poz, pneumoperitoneu (gaz liber)-la
percutie in reg hepatica sunet timpanic (semn Spijarnii). Lichid liber prezent cind percutor submatitate in
zona decliva a abdomenului. Rg: gaz liber.
*Etapa de falsa ameliorare: (dupa 6 ore) HCl se dilueaza cu exudatul din cavitatea abdominala plus
endorfinele atenueaza simptomele. Puls accelerat, ascensiune termica, pareza intestinala.
Leucocitoza.respiratie libera, accelerata. T=norma sau subfebrila. Stare de euforie, greata, voma, xerostomie,
retentia gazelor. Limba uscata, abdomen balonat, meteorism, atonie intestinala, contractura abdominala
scade. Semn Scetkin-Bliumberg poz, gaz si lichid liber prezent in cavitatea abdominala. La tuseul rectal
peritoneul pelvian dureros.Rg: pneumotoza intestinala.
*Etapa de peritonita: (6-12 ore) durere moderata abdominala, voma repetata, hipotermie sau febra 38-40,
puls mic, accelerat, stare de colaps.Fata devine ascutita, ochii intra in orbite pierd sclipirea, respiratie
superficiala frecventa, tegumente, limba sunt uscate, meteorism, tensionare elastica a abdomenului indolor la
palpare si percutie. Scetkin-Bliumberg foarte pronuntat. Lichid liber in cavitatea abdominala. Cumulatii de
exudat in micul bazin determinat prin tuseu rectal sau vaginal. .diureza scade, leucocitoza crescuta deviere
spre stinga, hemoglobina si hematocritul crescut, hiperkaliemie, acidoza metabolica. Rg: gaz liber circulant
in abdomen, pneumotoza intestinului subtire si colon, diafragma inalta cu limitarea mobilitatii.

77. Diagnosticul icterului mecanic: metode instrumentale şi de laborator.

 33
*Icter mecanic: obstructia partiala sau completa a cailor biliare cu dereglari de pasaj biliar spre intestin.
*Metode instrumentare: (exam clinic) impregnare galben verzuie a tegumentelor, paroxisme dureroase la
debut , prurit cutanta, la jum semn Courvoisier poz, splina nu se palpeaza, ganglioni limfatici nu cresc in
volum, excremente decolorate, urina culoare intunecata aspect de bere.Rg, angiografia, endoscoppie, USG,
*Metode de laborator: VSH crescut, bilirubinemie, leucocitoza, colesterol in singe crescut, fier seric usor
scazut sau norma, moderat crescute transaminazele serice, fosfataza alcalina, protrombina scade, aldolaza
creste neinsemnat.

78. Complicatii rare ale herniilor: hernie tip Maidl, Brok, Rihter, Litre.
*Strangulare prin ciupire laterala tip Rihter : ansa intestinală este strangulată incomplet, numită şi hernia
peretelui intestinal , intilnita in hernii cu orificiul îngust şi sac redus de volum, cum sunt herniile femurale şi
obturatorii. Tranzitul intestinal nu este complet suprimat, este fenomen de subocluzie şi uneori o diaree
paradoxala. Poate duce la necroza şi perforaţia peretelui intestinal pensat cu flegmonizarea peretelui
abdominal şi fistualizarea externa.
*Strangularea diverticului Meckel în sacul herniar (tip Littre) prezintă o afecţiune izolată a diverticului cu
alterare a fluxului sangvin, ce contribuie la necrotizarea precoce a peretelui intestinal:
*Strangularea retrogradă (tip Maydl) este o varietate rară de strangulare, dar foarte periculoasă. Ansa
strangulată cu evoluţie spre necroză se găseşte în cavitatea abdominală. În sacul herniar există două anse
intestinale fără fenomene de strangulare, dar ansa ce face legătura între ele se află în abdomen cu mezenterul
strangulat ceea ce determină tulburări circulatorii ale ansei intestinale din abdomen.

79. Manifestările radiologice în funcţie de stadiul stenozelor piloro- duodenale

*Stadiul de compensare: stomac dimensiuni normale sau utin dilatat, hiperperistaltic, canal piloroduodenal
ingustat.Evacuatia normala sau intirziata pin la 6-12 ore.
*Stadiu de subcompensare: stomac dilatat, cu nivel lichidian e nemincate si peristaltism atenuat, canal
stenozat, evacuarea masei de contrast mult intirziata dupa 6-12 ore inca contine contrast, dupa 24 ore nu e.
*Stadiu de decompensare: stomac foarte dilatat cu mult lichid pe nemincate, contrast acumulat in in partea
inferioara a stomacului sub forma de cupa cu nivel lichidian orizontal intins, deasupra un strat de continut
gastric lichid. Polul gastric inferior situat mai jos, uneori la nivel simfiza pubiana. Hipoperistaltism, nu se
observa trecerea contrastului in duoden. Evacuare se retine mai mult de 24 ore.

80. Boala Bazedow: etiopatogeneie, manifestările clinice, diagn, tratamentul.

*Boala Bazedov (tireotoxicoza): simptome de hipertireoidie la bolnavi fara antecedente de gusa: gusa,
exoftalmie, tahicardie, tremor.
*Etiopatogenie: in special la femei 20-40 ani cauza constitutie labila, schimb in activitate, influente
psihonervoase (frica, emotii, surmenaj intelectual), infectii. Tulburarile functiei tiroidei apra in urma
dereglarilor corticosubcorticale a centrelor neurovegetative diencefalice si a secretiei hipofizare
tiroestimulente.
 34
*Clinica: apare insidios agravinduse progresiv. Tulburari de caracter,insomnie, neliniste, iriscitabilitate,
sudoratii, tremor pe tot corpul special miini (semn Mari). Pe fata pete rosii ce se extind pe git si torace.
T=subfebrila, cade parul, unghii friabile, cefalee, virtej, urticarie, miastinie, slabire. Exoftalmia apare dupa
tahicardie si gusa. Exoftalmie-edemul si proliferarea tesut adios retrobulbar,fanta palpebrala maxim deschisa,
banda alba de cornee intre pleoapa sup si iris (semn Dalrymple), clipire rara prin scaderea sensibilitatii
sclerotice (semn Stellwag), insuficienta convergentei la privire de aproape (semn Moebius), necoborirea
pleoapei sup la privire in jos si fixarea privirii asupra unui obiect ce coboara lent in jos (semn Gaefe),
*Diagnostic: metabolism bazal crescut , absorbtia de iod creste, in singe c% marita de T3,T4, HTT.
Scintigrafia.
*Tratament:
-medicamentos: neuroplegice, sedative (seduxen), rezerpina, beta blocatori. Preparate iodate cu tireostatice
(mercazolil) , sol Lugol.
-chirurgical: in gusa toxica difuza medie si grava, gusa toxica nodulara, gusa enorma. In gusa difuza si
multinodulara-rezectie bilaterala subtotala subfasciala a glandei tiroide, in adenom toxic se extrage lobul
respectiv.

81. Clasificarea hemoragiilor gastro-intestinale în funcţie de gradul hemoragiei.

*Grad I: stare generala satisfacatoare, puls usor accelerat, TA-norma, deficit VSC pin la 5%, hemoglobina
peste 100 g/l. Capilaroscopia: fond roz, 3-4 anse capilare cu circulatie omogena rapida.
*Grad II: stare generala graviditate medie, astenie, virtej , lesin, tegumente palide,puls accelerat, TA pin la
90, voma neimportanta si scaun „in pacura” . Deficit VSC 15%, hemoglobina 80g/l. Capilaroscopie: fond
palid, capilare putine, circulatie rapida cu omogenitate perturbata.
*Grad III: stare generala grava. Tegumente palide, cu sudoare rece. Mucoasa palida, sete, cascat, puls
accelerat filiform, TA pin la 60, deficit VSC 30%, hemoglobina 50g/l. Capilaroscopia: fond palid, 1-2 anse
cu desen sters. Varsaturi repetate, scaun „in pacura” stare sincopala.
*Grad IV: hemoragie abundenta cu pierdere indelungata de cunostinta. Stare generala extrem de grava. Puls
si TA dispar ,deficit VSC peste 30%. Capilaroscopie : fond cenusiu, nu se vad anse capilare deschise.

82. Invaginaţia intestinală: manifestările clinice,diagnosticul,tratamentul.

*Invaginatie intestinala: inclavare prin telescopare a unei portiuni de intestin in segment imediat subiacent
(descendenta), sau patrundere in sens invers (ascendenta).
*Clinica: dureri acute in crize ce se intensifica, exacerbare concomitenta accentului peristaltic, apoi se stinge
treptat. Cu timpul se scurteaza si se permanentizeaza. Vome repetate, excremente cu mult singe si mucus,
scaun sangvinolent si tenesme „jeleu de zmeura”. Vizual se observa miscarile peristaltice. Palpator abdomen
moale, profund-formatiune dureroasa, imobila, incurbata in fosa ileaca dreapta, hipocondru drept sau
transvers deasupra ombilicului (aici si o zona pustie in reg inghinala dreapta). La tuseu rectal ampula rectala
cu dilatatie, in lumenul rectal singe.
 35
*Diagnostic: triada –dureri in criza, formatiunea palpata in forma de cirnat, emisiuni singeroase in rect.
Radioscopie-imagini hidroaerice in intestin subtire, irigoscopie-defect de umplere in cec si colon ascendent
net conturate, forma semilunara, bicorna, in cocarda.
*Tratament: conservator-clisme inalte, insuflatii aerice in intestin gros, atropinizarea. La etapa inciienta
prin apasare atenta si lejera posibil dezinvaginare, dupa cecopexie (se fixeaza portiunea terminala ileonului la
peritoneu parietal posterior). Daca nu reusim, se realizeaza rezectia anselor intestinale.

83. Colangita: manifestările clinice, metode de diagnostic, principii de tratament.

*Colangita: inflamatie acuta sau cronica a ducturilor biliare intra si extrahepatice pe fond de coledocolitiaza
datorita stazei de bila si infectie in secretia biliara.
*Clinica:triada Sharko-durere, t=38-38,5 cu frisoane, icter (in forma simpla). Puls pin la 90, TA norma,
limba umeda, abdomen suplu, moderat dureros in epigastru sub rebordul costal, greturi si voma. Palpator
marginea inferioara aficatului hipertrofiat si dureros.
*Dianostic: USG –dilatarea cailor biliare, VSH crescut, leucocitoza cu neutrofiloza, hemocultura poate fi
poz, In forma septica (severa, obstructiva purulenta) pentada Reinold Dalgan-durere, t cu frisoane, icter, TA
scazuta, dereglari psihice. Colecistocolangiografia.
*Tratament: de urgenta pe etape. Conservativ-antibiotice, infuzii, I etapa: drenare, decompresie biliara; II
etapa: interventie chirurgicala

84.Abdomenul acut chirurgical: definiţie, clasificare.

*Abdomenul acut: totalitate de afecţiune posttraumatice şi inflamatorii a organelor cavităţii abdominale
exprimată prin sindroame cu un grad de severitate avansată.
*Clasificare:
-abdomen acut chirurgical : pacienţii cu boli chirurgicale evidente (apendicita acuta, colecistita acută, ulcer
perforat gastro-duodenal, ocluzie intestinală, traumatism abdominal);
-abdomen acut medical : pacienţii care nu necesită intervenţii chirurgicale,rezolvaţi prin tratament
conservativ (colica biliară, colica intestinală, mezadenita acută);
-abdomen acut chirurgical tardiv : afecţiunile care pot trece din forma de abdomen acut medical în cea
chirurgicală (pancreonecroza necrotico-hemoragică, colita ulceroasă nespecifică).
-abdomen acut fals : afecţiuni extraperitineale cu simptomatologie similară unei patologii acute chirurgicale
abdominale, care include: afecţiuni sistemice (infecţioase, alergice, metabolice; afecţiuni de vecinătate cu
resunet abdominal (cardiace, pulmonare, renale, vertebrale).

85. Abdomenul acut chirurgical: caracteristica sindromului inflamator.

 36
86. Abdomenul acut chirurgical: caracteristica sindromului hemoragic.
Prezentat prin hemoperitoneul cauzat de hemoragie din organele viscerale
abdominale sau hematomul – limitat în loje şi firide peritoneale. Clinic se
traduce prin tabloul de şoc hipovolemic care evoluează rapid ori lent fiind direct
proporţional cu volumul de sânge pierdut. Este prezentă paloarea tegumentelor,
agitaţie psihomotorie, tahicardie progresivă, hipotonie.

87. Abdomenul acut chirurgical: caracteristica sindromului perforativ.

88. Abdomenul acut chirurgical: caracteristica sindromului dolor.

89.Metodele instrumentale de examinare a pacienţilor cu abdomen acut.

Radiografia abdominală simplă se efectuează în trei poziţii: ortostatism, decubit
dorsal şi lateral stâng:
- pneuperitoneu în caz de peritonite nu este un semn constant,
- revarsat lichidian,
- nivelul hidro-aerice segmentare sau difuze.
Radiografia în panorama – este utilă pentru diagnosticul diferenţial.
Radiografia cu substante de contrast în cazuri dubioase de ulcer gastroduodenal
perforat.
Angiografia
Ultrasonografia
Laparoscopia
Paracinteza abdominala.

90. Colediholitiaza: etiopatogeneie, manifestările clinice, diagnosticul, tratamentul.

91. Complicaţiiile coledoholitiazei.