SUBIECTE SEMIOLOGIE MEDICALA IUNIE 2020

1. ETIOLOGIA DURERII ABDOMINALE PARIETALE

Originea în leziuni ale:
-Peretelui abdominal
-Peritoneului parietal
-Rădăcinii mezenterului
-Diafragm

2. ETIOLOGIA CEA MAI FRECVENTA A DURERII ABDOMINALE PARIETALE

Etiologia cea mai frecventă este data de:
-Hematomul spontan al drepţilor abdominali
-Zona zoster / nevralgia post-herpetică
-Cicatrici post-operatorii cu prinderea filetelor nervoase periferice
-Patologia vertebrală T6-L1
-Hernii abdominale
-Neuropatia diabetică

3. CUM ESTE RECUNOSCUTA DUREREA PARIETALA ABDOMINALA ?

Anamnestic:
-Localizare precisă, adesea punctuală
-Sediu constant în timp;
-Caracter superficial;
-Exacerbată de tuse, strănut, mişcare.

4 MECANISM DE PRODUCERE DURERE ABDOMINALA VISCERALA

Distensia - capsulei organelor parenchimatoase (ex: ficatul de stază)
-Organelor cavitare (ex. ocluzia intestinală, litiaza ureterală)
Tracţiunea / torsiunea organelor tubulare / structurilor vasculare
5. 2 CAUZE A DURERII ABDOMINALE ACUTE
Cauzele ale durerii abdominale sunt:
-Colica renală
-Apendicita acută

6. CARACTERISTICI DURERE ABDOMINALA VISCERALA

-Localizare imprecisă, difuză
-Sediul variabil în timp: deoarece sensibilitatea visceral este asigurată de fibre
simpatice cu origine bilaterală, durerea este localizată iniţial median, indiferent de
poziţia anatomică a viscerului efectat; ulterior, prin instalarea inflamaţiei
peritoneului parietal (inervaţie somatică), sediul durerii se deplasează spre lateral
-Caracter profund, intens.

7. 2 AFECTIUNI SISTEMICE CARE DAU DURERE ABDOMINALA

Afectiunile sistemice care dau durere abdominala sunt:
- Diabet zaharat
-Anemii hemolitice

8. CE INSEAMNA DURERE RECURENTA ?

Durerea Recurentă inseamna 3 episoade dureroase în ultimile 3 luni, suficient
de severe pentru a limita activitatea pacientului.

9. DIFERENTA DURERE ACUTA/CRONICA

Diferenta dintre durerea acuta si cea cronica este ca:
Durerea acuta are o durata de zile-saptamani, pe cand durerea cronica are o
durata mai mare de 3 luni..

10. CE SUGEREAZA DUREREA EPIGASTRICA ?

Durerea epigastrică sugereaza:
– leziuni gastrice şi duodenale:
- ulcer;
 - neoplasm;
- stenoză;
- volvulus;
- hernie hiatală;
–pancreatită acută şi cronică
–suferinţe ale arborelui biliar:
- colecistită acută şi cronică;
- colică biliară;
- dischinezii biliare;
–apendicita acută (reflex viscerovisceral);
–infarct miocardic posterior;

11. CE SUGEREAZA DUREREA IN HIPOCONDRUL DREPT ?

Durerea în hipocondrul drept sugereaza
–colica biliară- litiază biliară
–colecistite:
acute
cronice
–abces subfrenic drept;
–suferinţe hepatice:
hepatite acute şi cronice
abces hepatic
ficat de stază
tumori hepatice
perihepatită
–obstrucţii ale unghiului drept al colonului;
–suferinţă renoureterală dreaptă;
–apendicita acută în poziţie înaltă;

12. CE SUGEREAZA DUREREA IN HIPOCONDRUL STANG ?

Durerea în hipocondrul stâng sugereaza:
–abcesul subfrenic stâng
–suferinţele splenice:
perisplenită
infarctul splenic
 splenita
abcesul splenic
–dilataţia acută de stomac
–hernia hiatală
–ulcerul marii curburi gastrice
–obstrucţiile benigne sau maligne ale unghiului stâng al colonului
–suferinţele rinichiului stâng:
litiază
pielită
hidronefroză

13. CE SUGEREAZA DUREREA IN MEZOGASTRU ?

Durerea in mezogastru sugereaza:
–Pancreatitele:
acută
cronică
–uferinţe enterocolice:
inflamaţii
stenoze: benigne sau maligne
–angorul abdominal
–anevrismul aortei abdominale
–infarctul enteromezenteric

14. CE SUGEREAZA DUREREA IN FLANCUL DREPT ?

Durerea in flancul drept sugereaza:
- litiaza ureterala
-cancer al colonului ascendant
–colicile renoureterale
–colitele
–dureri cu punct de plecare - coloana vertebrală

15. CE SUGEREAZA DUREREA IN FLANCUL STANG ?

Durerea in flancul stang sugereaza:
-litiaza uretereala
-cancer al colonului descendent
-colicile renoureterale
–colitele
–dureri cu punct de plecare - coloana vertebrală
–diverticulita colică pentru flancul stâng =apendicita flancului stâng

16. CE SUGEREAZA DUREREA IN HIPOGASTRU ?

Durerea in hipogastru sugereaza
–suferinţe ale colonului sigmoid:
- tumorale;
- inflamatorii;
–suferinţe ale vezicii urinare:
- litiază;
- tumori benigne sau maligne;
- tuberculoză;
- infecţii acute;
–suferinţe genitale la sexul feminin:
- metrite
- metroanexite
- chiste ovariene
- tumori uterine

17, CE SUGEREAZA DUREREA IN FOSA ILIACA DREAPTA ?

Durerea in fosa iliaca dreapta sugereaza:
–apendicită acută şi cronică;
–colică renoureterală dreaptă;
–tiflită şi peritiflită;
–orhiepididimită;
–anexită dreaptă;
–sarcină extrauterină dreaptă;
–chist ovarian drept;
18. CE SUGEREAZA DUREREA IN FOSA ILIACA STANGA ?
Durerea in fosa iliaca stanga sugereaza:
–suferinţe ale colonului sigmoid:
- tumori;
- sigmoidite;
- diverticulită;
- perisigmoidită;
–colică renoureterală stângă;
–chist ovarian stâng;
–sarcină extrauterină stângă;

19, ALIMENTELE INGERATE POT ACCENTUA DUREREA DIN....

-grăsimile în colecistopatii
-alimentele acide şi dulciurile în ulcer.

20, TUSEA SI INSPIRUL POT ACCENTUA DUREREA DIN....

colica biliară

21 CE AMELIOREAZA DUREREA COLICATIVA ?

Căldura şi antispasticele

22 SIMPTOME COLICII BILIARE....

Greţuri, vărsături bilioase

23. SIMPTOME COLICII RENALE.....

Tulburări de micţiune
Greţuri, vărsături

24. SIMPTOME ASOCIATE ULCERULUI GASTRO-DUODENAL

Greţuri, vărsături acide
25. ODINOFAGIE. CE INSEAMNA ?
Odinofagie inseamna durere la înghiţire.

26. CE AFECTIUNI SUGEREAZA DISFAGIA DE TRANSPORT ?

Boli esofagiene
cancer esofagian
tumori esofagiene benigne (hamartoame, leiomioame)
stricturi benign
sindrom Plummer-Vinson
corpi străini esofagieni
esofagită (de reflux, corosivă, infecţioasă de etiologie virală TBC sau
micotică)
tulburări de motilitate esofagiană
Compresiuni extrinseci:
tumori mediastinale, bronho-pulmonare
compresiuni vasculare (disfagie aortică, disfagia lusoria prin compresiuni ale
arterei supraclaviculare drepte)

27. CE INSEAMNA DISFAGIE PARADOXALA ?

Disfagie paradoxală:dificultate la inghitire, iniţial pentru lichide apoi şi pentru
solide

28. SIMPTOME ASOCIATE DISFAGIEI

-Senzaţia de sufocare: compresiune pe căile respiratorii superioare
-Refularea lichidelor pe nas: tulburări de coordonare neuromusculară (sindrom
pseudobulbar, sclerozamultiplă, poliomielita etc)
-Tusea: obstrucţie înaltă
-Regurgitările alimentare: obstrucţie joasa
-Imposibilitatea înghiţirii salivei: obstacol organic complet
-Hipersalivaţie: disfagia de transfer
-Dureri retrosternale: tulburări de motilitate esofagiană, esofagite, cancerul
esofagian
-Absenţa pulsului la radiala dreapta: disfagia lusoria.
29. CE ESTE PIROZISUL ?
Pirozisul reprezinta senzaţia de arsură retrosternală care poate iradia până la baza
gătului.

30. VARSATURA ESTE UN ACT REFLEX SAU CONDITIONAT ?

Vărsătura este un act reflex complex!

31. AFECTIUNI EXTRADIGESTIVE CE PRODUC GREATA SI VARSATURI.

Afecţiunile extra-digestive sunt:
-Neurologice: vărsăturile în jet din sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC,
tumori, hematoame cerebrale) sau sindromul meningean
-Cardio-vasculare: infarctul acut de miocard inferior
-Respiratorii: tusea emetizantă (tusea măgărească)
-ORL: sindromul veriginos
-Obstetricale: primul trimestru de sarcină
-Toxice
-Psihice

32. VARSATURI INCOERCIBILE. CAUZE

-primul trimestru de sarcină
-Uremie
- intoxicaţii exogene
-sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC).

33. VARSATURI POSTAPRANDIALE TARDIVE. CAUZE

Cauze:
-ulcer duodenal
-stenoza pilorică

34. CAUZA VARSATURI FECALOIDE

Cauzele varsaturilor Fecaloide sunt:
-ocluzia intestinală
- fistula gastro-colică.

35. CAUZA VARSATURI ACIDE

Cauzele varsaturilor Acide sunt:
-gastrite
-ulcere

36. CONSECINTE VARSATURI REPETATE

Consecintele varsaturilor repetate sunt:
-Deshidratare
-Hipopotasemie
-Hiponatremie
-Hipocloremie
-Alcaloza metabolică

37. HEMATEMEZA CU SANGE ROSU. CAUZE

Hematemaza cu sange roşu: sânge foarte recent extravazat
In cazul în care nu a stat deloc sau a stat foarte puţin în stomac:
- hemoragie gastrică masivă;
- hemoragie esofagiană;

38. HEMATEMEZA CU SANGE NEGRU " IN ZAT DE CAFEA". CAUZE

Hematemeza cu sange negru (“zaţ de cafea”): sânge stagnant în stomac.
Sugerează o şedere suficient de lungă în stomac în contact cu acidul clorhidric
gastric => degradarea hemoglobinei cu aspectul negricios consecutiv;

39. CE ESTE MELENA ?

Melena reprezinta exteriorizarea de sânge negru provenit din tractul digestiv prin
scaun.

40. CE ESTE HEMATOCHEZIA ?

Hematochezia este eliminarea de sânge roşu prin scaun, in cazul hemoragiilor
digestive superioare masive, deoarece tranzitul intestinal accelerat nu permite
timpul necesar degradării Hb.

41. CAT SANGE ESTE EXTRAVAZAT PENTRU SCAUNE MELENICE ?

Sangerari = 50 ml pentru apariţia unui singur scaun melenic

42. CAT SANGE ESTE EXTERIOZAT PENTRU APARITIA HEMATOCHEZIEI ?

Sangerari > 1000 ml pentru apariţia hematocheziei.

43. CAT SANGE ESTE EXTERIOZAT PENTRU APARITIA HEMORAGILOR OCULTE ?

Sângerările < 50 ml/zi nu modifică aspectul macroscopic al scaunului (= hemoragii
oculte)

44. SUPERIOTATEA EDS

Endoscopia digestiva este superioară ca posibilităţi diagnostice tranzitului baritat,
având drept avantaje:
-lipsa iradierii,
-posibilitatea de prelevare de biopsii
-valenţe terapeutice (bandarea de varice esofagiene, injectarea de vase
sângerânde, rezecţia de polipi, dilataţia de stenoze.

45. DIAGNOSTICUL HDS SE FACE CU...

Endoscopia digestiva superioara care
-Pune diagnosticul de certitudine al hemoragiei
-Precizează sediul, gravitatea şi etapa evolutivă a HDS (activă / inactivă,
oprită)
-Furnizează elemente prognostice asupra riscului de resângerare.
46. TRASMITEREA H. PYLORI SE FACE....
Pe cale :oral-orala
fecal orala ( bacteria poate supravetui mai multe zile in apa)

47. METODE DIRECTE DE DIAGNOSTIC H. PYLORI

-Examen histologic
-Cultură cu antibiogramă (metoda gold-standard, accesibilă însă doar în centre
specializate)
-Testul rapid de urează (CLO - test)
-PCR

48. 4 SIMPTOME SINDROAME ESOFAGIENE

Simptomele sindromului esofagian sunt:
-Disfagie
-Durere toracică
-Pirozis
-Regurgitaţie

49. 2 LOCALIZARI DURERE TORACICA ESOFAGIANA

Localizarile durerii toracice esofagiene sunt:
-Deasupra furculiţei sternale
-La nivelul apendicelui xifoid

50. DISPEPSIEA DE TIP ULCEROS ESTE DOMINATA DE DUREREA...

Epigastrica

51. 2 CAUZE DE DISPEPSIE DIGESTIVA

-Ulcerul gastric şi duodenal (15-25% din cazuri)
-Esofagita de reflux (5-15% din cazuri)
52. 2 CAUZE METABOLICE DE DISPEPSIE
-Diabetul zaharat
-Hiper- şi hipotiroidia

53. 2 CAUZE TOXIC-MEDICAMENTOASE DE DISPEPSIE DIGESTIVA

-Alcoolul
-Antiinflamatoriile nesteroidiene

54. 2 SEMNE DE ALARMA IN DISPEPSIA DIGESTIVA

-Anemia
-Hemoragia digestiva superioara

55. CLASIFICARE HDS

1) HDS variceală: prin efracţia varicelor esofagiene din sindromul de hipertensiune
portală
2) HDS non-variceală: prin perforarea unui ram arterial parietal sau de vecinătate
sau HDS mucoasă difuză.

56. HDS NON-VARICEAL. CAUZE

-ulcerul gastro-duodenal
- gastritele hemoragice
+
-sindromul Mallory-Weiss (fisură a mucoasei de la joncţiunea eso-gastrică,
secundară stress-ului mecanic indus de obicei de efortul de vărsătură)
-esofagita de reflux: 2-5%
-duodenitele erozive
-cancerul gastric.
57. CELE MAI FRECVENTE CAUZE DE HDS NON-VARICEAL
-Sindromul Mallory-Weiss (fisură a mucoasei de la joncţiunea eso-gastrică,
secundară stress-ului mecanic indus de obicei de efortul de vărsătură)
-Esofagita de reflux
-Duodenitele erosive
-Cancerul gastric

58. SEMNE ALE HDS

-Hematemeza
-Melena
-Hematochezia

59. VALOARE HEMOGLOBINA. SINDROM ANEMIC BARBAT

Hemoglobina<13g% B

60. VALOARE HEMOGLOBINA. SINDROM ANEMIC FEMEI

Hemoglobina<12g% F.

61. SIMPTOME SINDROM ANEMIC

-Cardio-respiratorie: dispnee de efort, polipnee, dureri anginoase, palpitaţii
-Neurologică: cefalee, ameţeli, tinitus, sincopă de efort, irascibilitate, incapacitate
de concentrare, insomnie
-Generală: fatigabilitate
-A bolii de baza
62. SEMNE SIMPTOM ANEMIC
-Paloarea (mucoasa conjunctivală şi bucală, patul ungveal, şanţurile palmare)
-Cardio-vasculare: tahicardie, sufluri sistolice funcţionale, puls săltăreţ, hipoTA
ortostatică
-Generale: subfebrilitate
-A bolii de baza

63. SEMNE PARACLINICE SINDROM ANEMIC

-Scăderea Hemoglobinei şi Hematocritului
-Reticulocitoză (anemie regenerativă)
-Leucocitoză
-Creşterea ureei plasmatice
-A bolii de baza
Aceste semne ducand la HEMOCONCENTRATIE!!

64. HDS MASIVA- PROCENT DIN VOLUMUL CIRCULANT

HDS masivă: ≥ 20 din volumul intravascular

65. HDS MODERATA – PROCENT DIN VOLUMUL CIRCULANT

HDS moderată: 10-20%

66. HDS MINORA- PROCENT DIN VOLUMUL CIRCULANT

HDS minoră < 10%

67. CE ESTE BALONAREA ?

Balonarea reprezinta senzaţie de distensie abdominală, flatulenţă excesivă sau o
combinaţie a celor două simptome.
68. CE INSEAMNA CONSTIPATIA ?
Constipaţia reprezinta eliminarea a mai puţin de 3 scaune / săptămână.

69. 2 CAUZE CONSTIPATIE DE TRANSPORT

-Atonia colonului
-Hipertonia (hipersegmentarea) colonului

70. CAUZA CEA MAI FRECVENTA A CONSTIPATIEI PRIN RETENTIE

-megacolon
- dolicocolon
-megarect

71. 2 CAUZE CONSTIPATIE OBSTRUCTIVA

-Tumorile benigne / maligne de colon
-Boala Crohn

72. DIAREE ACUTA

Este caracterizata de o evolutie mai mica de 14 zile.

73. DIAREE CRONICA

Este caracterizata de o evolutie de luni – ani.

74. 2 CAUZE SINDROM DIAREIC

-colon iritabil
- boala Crohn
- rectocolita ulcero-hemoragica
- infectii virale (rotavirus, virus Norwalk)
-diareea neurogena (emotionala)
-rezectii gastro-intestinale intinse
-medicamente (colchicina, colestramina, neomicina etc)
75. SEMNE GRAVITATE DIAREE
- dureri abdominale
- febra
- deshidratare/dezechilibre hidroelectrolitice
-anemie
-complicatii digestive:malnutritia
-complicatii neuro-musculare: crampe,tetanie

76. SCAUN DIZENTERIFORM

In scaun se gaseste sange si mai rar puroi

77. CE POATE SUGERA SINDROMUL DIAREIC ?

-sindrom de malabsorbţie
-infecţii virale (rotavirus, virus Norwalk), bacteriene (E.coli, Shigella), parazitare
(Giardia, Criptosporidium, Entamoeba histolytica)
- alergii alimentare (proteine din soia sau lapte)
-bolile inflamatorii ale colonului, cancerul colonic, colita ischemică, colita radică,
limfomul intestinal.

78. 2 CAUZE HEMATOCHEZIE

- neoplasm colonic
- colite infectioase
- hemoroizi
- leziuni ale canalului anal
-afecţiuni ale colonului stâng şi sigmoidului (polipi, cancer)

79. ELEMENTE PATOLOGICE IN SCAUN

- puroiul
- mucusul
-sangele
80. 2 DIN CELE MAI COMUNE PARAZITOZE
- Giardia intestinalis
- Enterobius vermicularis
- Taenia solium si Taenia saginata

81. PREGATIRE PENTRU CLISMA BARITATA

- regim strict lichidian timp de 24-48 ore
- in ziua precedenta se administreaza un laxativ eficient
-se efectuareaza dimineata clisma cu apa calda pentru curatarea ultimelor resturi
de fecale

82. 2 CONTRAINDICATII EDS INFERIOARA

- suspiciunea de perforatie colica
- starea precara a pacientului
- divericulită acuta

83. 2 SEMNE SUGESTIVE PENTRU BOLILE INFLAMATORII DIGESTIVE

-diaree (uneori cu sânge, puroi sau mucus)
-dureri abdominale cronice
-Scadere in greutate si febra

84. 3 CAUZE OCLUZIE INTESTINALA MECANICA

- tumorile intestinale vegetante
- strangularile herniare
- bride, volvulus, invaginatie intestinala

85. OCLUZIA INTESTINALA MECANICA. 2 MECANISME

Strangularea determină obligatoriu leziuni vasculare care compromit irigaţia
sangvină locală, putând conduce la gangrenă parietală şi perforaţie, cu peritonită
secundară.
Obstrucţia, care se instalează treptat şi nu atrage după sine leziuni vasculare.

86. TETRADA OCLUZIE INTESTINALA

-durere abdominala
-varsaturi
-oprirea tranzitului intestinal pentru fecale si gaze
-meteorism

87. PRIMUL SEMN AL OCLUZIEI

Durerea,care se poate instala:acut (este însoţită de fenomene vegetative:
paloare, transpiraţii profuze, anxietate) sau insidious (cu caracter colicativ)

88. CARACTERE DURERE DIN OCLUZIE

Se instaleaza- acut:
- este insotita de fenomene vegetative: paloare, transpiraţii profuze,
anxietate
-are caracter continuu, este violentă, sfâşietoare, tenace, obligând bolnavul
să adopte poziţii forţate antalgice
-insidios
-caracter colicativ
-nu are un sediu precis (durere abdominală difuză)
-durează câteva minute
-este intretăiată de perioade de acalmie, ce variaza de la 3 la 5 minute
pentru jejun, la 5 - 10 minute pentru ileon si 15-20 de minute pentru colon
-în timp, colicile devin din ce in ce mai rare, sunt mai putin intense, fiind
înlocuite de o distensie dureroasă.
89. SEMNE DE GRAVITATE ALE OCLUZIEI INTESTINALE
- febra
-hipotensiune arteriala
-soc septic

90. INVESTIGATII DE PRIMA INTENTIE IN OCLUZIA INTESTINALA

Radiografia abdominala simpla (pe gol)- de primă intenţie şi cea mai valoroasă
pentru diagnosticul SOI.

91. SEMNUL PATAMONIC RADIOGRAFIC IN OCLUZIA INTESTINALA

imagini hidro-aerice

92. COLONUL IRITABIL POATE FI EXAGERAT DE....

-stres
-anumite medicamente
-factori hormonali

93. DUREREA DIN COLONUL IRITABIL ESTE AMELIORATA DE...

defecatie

94. SINDROM DE COLON IRITABIL TREBUIE DIFERENTIAT DE ALTE 2 BOLI

FRECVENTE ALE COLONULUI
- Neoplasmul anorectal si de colon
-Boli inflamatorii colonice (Rectocolita Ulcerohemoragica, Boala Crohn)
- Diverticuloza colonica si diverticulita
95. 2 CAUZE DE ISCHEMIE DE MEZENTER
-aportul sanguin scăzut la nivel intestinal, rezultat în urma îngustării sau blocării
uneia dintre cele trei artere majore care furnizează sânge la intestine
 Ischemia mezenterica acuta trombotica: boala aterosclerotica
 Tromboza mezenterica venoasa: stari de hipercoagulabilitate prin
deficienta de proteina C sau S

-brusc, ca urmare a unui cheag de sânge care restricționează sever fluxul de sânge
ce poate provoca dureri abdominale bruşte

96. FACTORI DE RISC PENTRU INFARCT DE MEZENTER

- HTA
-fumatul
-ateroscleroza sistemică (boala coronariană, arteriopatia obliterantă cronică)

97. TRIADA CLINICA ISCHEMIE DE MEZENTER

- Durere instalată brutal, foarte intensă, iniţial epigastrică/ periombilicală, ulterior
difuză
-Vărsături (uneori sangvinolentă)
-Diaree sangvinolentă.

98. INVESTIGATIA STANDARD PENTRU HDI

Colonoscopia- este investigaţia gold standard în orice HDI
99. DUREREA HEPATICA-SEDIU
hipocondrul drept
epigastru
rar este precis localizata (abces hepatic, cancer hepatic)

100. DUREREA HEPATICA – IRADIERE

- baza hemitoracelui drept
-omoplat

101. DUREREA HEPATICA – FACTORI DECLANSATORI

- pranzurile colecistokinetice
- efortul

102. CE REPREZINTA COLESTAZA

Este o stare patologică care se caracterizează prin perturbări ale mecanismului de
elaborare și eliminare a bilei (extrahepatic/ intrahepatic).
Din punct de vedere clinic, sindromul colestatic se caracterizează prin apariția
următoarelor manifestări clinice: icter sclero-tegumentar, prurit , urini hipercrome
,steatoree .

103. PERCUTIA SI PALPAREA ABDOMENULUI SUPERIOR PUN IN EVIDENTA...

Hepatomegalia
Splenomegalia

104. 2 STIGMATE HEPATICE PUSE IN EVIDENTA LA INSPECTIA PACIENTULUI

- angioamele stelate
- ascita
- eritemul palmar
- ginecomastia
105. 3 CAUZE ALE GINECOMASTIEI IN BOLILE HEPATICE
- Scaderea metabolismului hepatic al androstendionului
- Alcoolul care inhibă direct sinteza de testosteron şi presupune un aport crescut
de fitoestrogeni
- Tratamentul cu spironolactona

106. 2 NEUROTOXINE INTESTINALE

- acizii aminati aromatici
- mercaptanii
- amoniac
- fenoli

107. 2 EFECTE CEREBRALE ALE NEURTOXINELOR INTESTINALE

- scaderea excitabilitatii: scăderea catecolaminelor, a receptorilor dopaminergici şi
aspartatului, cu rol neuroexcitator
- cresterea inhibitiei : prin creşterea activităţii GABA-ergice, creşterea
concentraţiei de benzodiazepine endogene şi apariţia de falşi neorotransmiţători
proveniţi din aminoacizii aromatici intestinali

108. 2 FACTORI PRECIPITANTI AI ENCEFALOPATIEI HEPATICE

- Administrarea de sedative si hipnotice
- Cresterea productiei de amoniac
- Tulburari acido – bazice (alcaloza hipoK )
- Interventii chirurgicale

109. CAUZE DE HIPOXIE HEPATICA. FACTORI PRECIPITANTI AI ENCEFALOPATIEI

-diureza excesiva
-paracenteza masiva
-varsaturi/ diaree
-hemoragie digestiva

110. 2 MANIFESTARI ALE ENCEFALOPATIEI HEPATICE

-tulburari de constiinta
-tulburari de personalitate
-tulburari intelectuale
-tulburari de vorbire

111. 2 AFECTIUNI IN CARE APARE ASTERIXISUL

- intoxicatia cu alcool, , barbiturice, fenitoin
- hipoglicemie
- Diselectrolitemii- hipomagneziemie,hipokaliemie

112. 2 CAUZE DE HEPATOMEGALIE

-afectiuni hepatice: ciroze hepatice, cancer hepatic primitiv/ metastatic.
-afectiuni cardio-vasculare: pericardita constrictivă, sindromul Budd-Chiari

113. AFECTIUNI HEPATICE. CAUZE DE HEPATOMEGALIE

- Hepatite acute şi cronice
- Ciroze hepatice
-Steatoza hepatica alcoolica sau non-alcoolica
- Cancer hepatic primitiv/ metastatic

114. AFECTIUNI HEPATICE. CAUZE DE HEPATOMEGALIE

- Hepatite acute şi cronice
- Ciroze hepatice
-Steatoza hepatica alcoolica sau non-alcoolica
- Cancer hepatic primitiv/ metastatic

115. AFECTIUNI HEMATOLOGICE. CAUZE DE HEPATOMEGALIE

-Leucemii
-Limfoame
-Anemii hemolitice

116. 2 CAUZE SEVERE DE HEPATOMEGALIE

-boli mieloproliferative
-cancer hepatic

117. 2 CAUZE MODERATE DE HEPATOMEGALIE

-Hemocromatoza
-Steatoza hepatica alcoolica sau non-alcoolica

118. 2 CAUZE MINORE DE HEPATOMEGALIE

-Hepatite acute şi cronice
-Chistul hidatice hepatic

119. SINDROMUL HEPATOPRIV. TESTE DE LABORATOR

- albumina serica
- timpul de protrombina
-fibrinogenul
-colesterolul
-ceruloplasmina
-procolagenul III

120. VALOAREA ALBUMINEI SERICE

3,5-4,5 g% (aprox 60% din proteinemie)

121. CINE SINTETIZEAZA ALBUMINA SERICA ?

hepatocitul
122. SUB CE VALOARE A ALBUMINEI SERICE PREZINTA VALOARE DE DG ?
Sub 3,5 g%

123. 2 CAUZE DE HIPOALBUMINEMIE

-Sindromul nefrotic
- Enteropatiile cronice cu pierdere de proteine

124. INDICELE DE PROTROMBINA

-indice Quick >70% din valoarea martor
N= 9-11 sec

125. SINDROMUL DE HEPATOCITOLIZA. TESTE DE LABORATOR

-aminotransferazele (transaminazele)
-tamat dehidrogenaza
-isocitrat dehdrogenaza
-lactat dehidrogenaza
-sorbitol dehidrogenaza
-ornitilcarbamil transferaza
-aldolaza
-alcool dehidrogenaza

126. CARE DINTRE TRANSMINAZE ESTE SECRETATA EXCLUSIV HEPATIC ?

-Transaminaza glutamat-oxaloacetica (TGO)/ aspartat-amino transferaza (ASAT)

127. CRESTEREA SEVEREAA TRANSAMINZELOR SE INTAMPLA IN ? ( 2 CAUZE )

-hepatita acuta alcoolica
-soc
-hepatitele acute virale
-hepatitele medicamentoase

128. CRESTEREA MODERATA A TRANSAMINZELOR SE INTAMPLA IN ? ( 2

CAUZE )
-hepatita alcoolica
-hepatite medicamentoase
-icterul mecanic
-hepatita acuta
-hepatita cronica

129. CRESTEREA MODERATA A TRANSAMINZELOR POATE FI INTALNITA IN ? ( 2

CAUZE )
-hepatita alcoolica
-hepatite medicamentoase
-icterul mecanic
-hepatita acuta
-hepatita cronica

130. IN CE PATOLOGIE HEPATICA GRAVA VALOAREA TRANSAMINAZELOR SUNT

NORMALE IN MAJORITATEA CAZURILOR ?
Ciroza hepatica

131. SINDROMUL COLESTATIC. PARACLINIC

-Bilirubinemia
-Bilirubina si urobilinogenul in urina
- Fosfataza alcalina (FA)
- γ- glutamil transpeptidaza (GGT)
-leucin-amino peptidaza
-colesterol
-saruri biliare
132. VALOAREA BT
N= 0,1-1 mg%

133. 2 CAUZE HIPERBILURIBINEMIE IN BOLILE HEPATICE

-Captarii deficitare / hipoactivitatii de conjugare a BI
-Excretiei deficitare / regurgitarii BD din hepatocite in ductele biliare

134. DE LA CE VALOARE A BILIRUBINEI ICTERUL DEVINE CLINIC MANIFEST ?

2,5 mg%

135. CE ESTE FOSFATAZA ALCALINA ?

Fosfataza alcalina =metaloenzima cu Zn care elibereaza fosfatul anorganic din
diversi ortofosfati organici.

136. IN CE AFECTIUNI CRESTE FOFSFATAZA ALCALINA ? ( 2 EXEMPLE )

-colestaza intrahepatica si extrahepatica
-cancer hepatic primitiv/ secundar

137. VALOAREA CRESCUTA A FOSFATAZEI ALCALINE ESTE SPECIFICA IN ?

-Metastazele osoase
-Tratamentele cu cimetidina, furosemid, fenobarbital, fenitoin

138. GGT VALORI CRESCUTE IN....( 2 AFECTIUNI )

-Ficatul alcoholic(asociază raportul de Rittis >2 şi macrocitoză cu VEM > 100 fl)
-Cancerele hepatice primare / secundare: confirmă originea hepatică şi nu osoasă
a FA crescute.

139. VALORI CRESCUTE ALE GGT IN ALTE AFECTIUNI DECAT CELE HEPATICE
-Pancreatita acuta
-Infarctul acut de miocard
-Sindromul Guillain-Barré
-Anorexia nervoasa
-Diabetul zaharat necomplicat
-Tratamentul cu fenobarbital, fenitoină, paracetamol, antidepresive triciclice

140. SINDROM DE INFLAMATIE MEZENCHIMALA. PARACLINIC

- globulinele
Globulinele (N=0,6-1,6 g%): hepatitele cronice şi cirozele hepatice se
prezintă cu hipergamaglobulinemie policlonală (prin creşterea tuturor
fracţiunilor de Ig).
- auto-anticorpii
Ac antimitocondriali-prezenţi şi specifici în ciroza biliară primitivă
Ac anti fibră musculară netedă, Ac anti-nucleari, Ac anti-microsom hepato-
renal 1
- markerii virali
Ac anti-VHA de tip IgM
Ac anti-VHC
Ac anti-VHD, ARN VHD.

141. MARKERII VIRALI PENTRU HEPATITA VIR. B SI C.

În hepatitele B:
persistenţa AgHBs > 24 luni = cronicizarea infecţiei
În hepatitele C:
Ac anti-VHC
Viremia
genotiparea VHC

142. EXPLORAREA IMAGISTICA A FICATULUI

-ecografia
-CT
-RMN

143. EXPLORAREA GOLD STANDARD PENTRU PATOLOGIA HEPATICA

-CT: datorită fiabilităţii superioare tinde să devină explorarea imagistică gold
standard în patologia hepatică.

144. CE REPREZINTA SDR DE HIPERTENSIUNE PORTALA ?

Sindromul de hipertensiune portala reprezinta ansamblul manifestarilor clinice
sistemice determinate de cresterea acuta sau cronica a presiunii din vena porta
peste 10 mm Hg.

145. CE VENE PREZINTA VASODILATATIE IN CONDITIILE SUNTUL PORTO-

SISTEMIC ?
-venele esofagiene inferioare
-venei gastrice stangi
-venele epigastrice superioara, inferioara si superficiala
-venele periombilicale
-vena rectală superioară, mijlocie si inferioara

146.MANIFESTARI CLINICE HIPERTENSIUNE PORTALA ( 3 CELE MAI

IMPORTANTE )
Hemoragie digestiva superioara
Splenomegalia şi hipersplenismul
Circulaţie colaterală

?147.CONDITIE DE DEBUT ACUT AL HIPERTENSIUNII PORTALE slide 25 curs 6

HP debutează cel mai frecvent insidios.
Debut acut în tromboza de venă portă.
148.FACTORI DE RISC PENTRU VARICELE ESOFAGIENE
INR > 1.5
Diametrul venei porte (ecografic) > 13 mm
Trombocitopenia.

149.CONDITII DE RISC CRESCUT DE SANGERARE VARICEALA

Varicele mari >5mm cu spoturi roşii
Clasa Child-Pugh B şi C
Consumul activ de alcool
GPVH >16 mm Hg
Coagulopatia

150. CE ANASTOMOZA PORTO-SISTEMICA CREAZA VARICELE GASTRICE ?

Varicele gastrice iau naştere pe baza anastomozelor venelor gastrice cu venele
submucoase esofagiene, ceea ce duce în cadrul HP la şuntarea sângelui în sistemul
venei azigos. În tromboza venei splenice, pot rezulta varice gastrice izolate, în
absenţa varicelor esofagiene, deoarece fundusul gastric drenează prin venele
gastrice scurte în vena splenică.

151.CE ANASTOMOZA PORTO-SISTEMICA CREAZA VARICELE ESOFAGIENE ?

Venele esofagiene inferioare (tributare ale sistemului cav) se anastomozează cu
ramurile venei gastrice stângi (tributare portei)Dezvoltarea shunt-ului porto-
sistemic - varicelor esofagiene în mucoasa 1/3 inferioare a esofagului

152.CE ANASTOMOZA PORTO-SISTEMICA CREAZA VARICELE RECTALE ?

Vena rectală superioară (tributară venei porte prin vena mezenterică inferioară)
se anastomozează cu cea mijlocie şi cea inferioară (tributare cavei
inferioare).Shunt-ul porto-sistemic -hemoroizii interni şi externi.
153.2 LOCALIZARI PENTRU VARICELE ECTOPICE IN CADRUL HIPERTENSIUNII
PORTALE
Cele mai frecvente localizări sunt duodenul şi colonul.

154.CE PREZINTA PACIENTII CU HIPERSPLENISM ?

distrugerea elementelor figurate ale sângelui.
trombocitopenia
leucopenie cu neutropenie
anemie

155.CE REPREZINTA PERITONITA BACTERIANA SPONTANA ?

Peritonita bacteriană spontană = infecţia lichidului de ascită în absenţa oricărui
focar infecţios intra-abdominal identificabil

156.CE REPREZINTA ENCEFALOPATIA HEPATICA ?

Encefalopatia hepatica = sindrom neuro-psihiatric complex, caracterizat prin
tulburări ale conştiinţei, modificări de comportament, semne neurologice si
modificari EEG distincte, ce apare la un pacient cu boală hepatică acută / cronică
.
157.CE EXCLUDEM PENTRU DG DE SINDROM HEPATO-RENAL ? ( 2 EXEMPLE )
Hipovolemia
Toxicitatea medicamentoasa

158.FACTORI PRECIPITANTI PENTRU SDR HEPATO-RENAL

Infecţii bacteriene respiratorii, urinare, biliare, digestive, PBS
Deshidratarea : diareea şi vărsăturile, dozele mari de diuretice
Paracentezele voluminoase > 5 l neurmate de administrarea de albumină pentru
asigurarea normovolemiei
Hemoragie digestiva superioara

159.INSUFICIENTA HEPATICA ACUTA SE SOLDEAZA CU 2 TULBURARI....

Tulburări de coagulare (INR ≥ 1,5)
Encefalopatie hepatică

160. INSUFICIENTA HEPATICA ACUTA EVOLUEAZA CA O INSUFICIENTA

PLURIORGANICA....
Edem cerebral
Colaps / şoc
Insuficienţă renală
Coagulopatie
Infecţii
Sindrom de detresă respiratorie acută
Insuficienţă cardiacă

161. TRIADA SINDROMULUI HEPATO-PULMONAR...

Defect de oxigenare arterială
Vasodilataţie pulmonară
Afecţiune hepatică cronică

162. EXEMPLE DE ETIOLOGIE A CIROZEI HEPATICE

1.Cauze virale: B,C şi D (CH postnecrotică)
2.Cauză alcoolică (ciroză Laennec)
3. Cauză colestatică - ciroza biliară primitivă/ secundară
4.Cauză metabolică: boala Wilson, hemocromatoza, deficitul de alfa1 anti
tripsină ,glicogenoza ,NASH
5.Cauză vasculară - ciroza cardiacă ,ciroza din sd. Budd Chiari
6.Cauză medicamentoasă (metotrexat, amiodaronă, tetraclorură de carbon,
izoniazidă)
7.Ciroza autoimună
8.Cauză nutriţională (denutriţie)
9.Ciroza criptogenetică

163.SEMNE TEGUMENTARE IN CIROZA HEPATICA

steluţe vasculare
icter sau subicter sclerotegumentar
rubeoza palmară
prezenţa circulaţiei colaterale pe abdomen

164.CE POATE PUNE IN EVIDENTA PALPAREA ABDOMINALA IN CIROZA HEPATICA

?
- hepatomegalie, margine anterioară ascuţită, consistenţă crescută.
- splenomegalie

165.STARE PREDISPOZANTA PENTRU CANCERUL COLO-RECTAL

-Polipii colorectali: adenomatoşi, tubulari, tubulo-viloşi, viloşi
-Bolile inflamatorii ale colonului: rectocolita ulcerohemoragică, boala Crohn
-Predispoziţia familială:risc crescut pentru descendenţii unei familii cu cancer de
colon.
- Sindromul Lynch sau cancerul colorectal nonpolipoidal ereditar criteriile
amsterdam: - cel puţin 3 membri ai unei familii cu diagnostic de carcinom colonic,
dintre care unul să fie rudă de gradul I ,la o generaţie transmiterea să se facă la 2
generaţii succesive ,cel puţin un caz să fie diagnosticat sub 50 ani.

166.TABLOU CLINIC IN CANCERUL COLO-RECTAL

Rectoragia: de obicei în neoplasmele stângi, va fi considerată întotdeauna ca
posibil malignă
Tulburările de tranzit: constipaţia (colon stang), diareea ( colon drept)
Sindromul subocluziv
Sindromul anemic: anemie de tip feripriv, uşoară sau moderată

167. DIAGNOSTICUL CANCERULUI COLORECTAL

Rectoscopia rigidă: examinează aproximativ 20-25 cm din rectosigmoid.
Rectosigmoidoscopia flexibilă:evaluează colonul stang până la unghiul splenic,
unde se află aprox. 70-80% din neoplasmele de colon; necesită pregătire cu
clisme.
Colonoscopia: ideală, vizualizează tot colonul, se pot prelua biopsii şi efectua
manevre terapeutice; laborioasă, discomfortantă, necesită pregătirea pacientului
cu Fortrans.
Irigografia: opacifierea retrogradă a colonului cu substanţă baritată, tehnica
dublului contras, nu permite biopsierea sau manevre terapeutice
CT spiral: reconstrucţia colonului
Ecografia transabdominală, hidrosonografia
Echoendoscopia pentru aprecierea extensiei în straturile colonului

168.CE REPREZINTA PANCREATITA ACUTA ?

Pancreatita acuta= proces inflamator acut al pancreasului

169.2 CRITERII CE DEFINESC PANCREATITA ACUTA

Clinic: durere epigastrica cu caracteristica de PAC
Biochimic: nivel crescut al enzimelor: lipaza sau amilaza serica > 3XN

170.2 CAUZE FRECVENTE PT PANCREATITA ACUTA

40% litiaza biliară
30% alcool

171.2 MECANISME POSIBILE ALE PANCREATITEI ACUTE

Refluxul bilei in ductul pancreatic datorita obstructiei tranzitorii a ampulei de catre
calcul
Obstructia ampullei determinata de:calcul si edemul determinat de pasajul
calculului

172.SINDROM DE RASPUNS INFLAMATOR SISTEMIC IN PANCREATITA ACUTA

Este mediat de enzimele pancreatice activate si citokine (TNF, PAF)
Acestea sunt eliberate in circulatie de pancreasul inflamat.
Sindrom de raspuns inflamator sistemic este definit de prezenta a ≥2 din 4 criterii:
Puls > 90 batai/min
Temperatura rectala < 36°C sau > 38°C;
Leucocite < 4000 sau > 12,000/mm3;
Frecventa respiratorie > 20/minut sau pco2 < 32 mm Hg.
Prezenta SIRS de la internare si persistenta la 48 de ore reprezinta criteriu de
severitate

173. COMPLICATII METABOLICE IN PANCREATITA ACUTA

Hipocalcemia (formarea sapunurilor de calciu, tulburari hormonale - PTH,
calcitonina, Glucagon, translocatie intracelulara),
hiperlipidemia,
hiperglicemia, hipoglicemia
cetoacidoza diabetica

174.DIAGNOSTICUL PARACLINIC AL PANCREATITEI ACUTE (2EX)

CT si RMN :
Tumefierea pancreasului
Arii de necroza
Inflamatie peripancreatica
Colectii lichidiene acute
Pseudochiste
Abcese
 Hemoragii intrapancreatice si peripancreatice
Chirurgical/histologie
Laparatomie
Ecografie abdominala: utilă pentru evaluarea prezenţei dilatărilor de căi biliare
intrahepatice, a litiazei biliare şi a formelor severe de pancreatita (chiste, colecţii
intraabdominale)

175.MARKERI SERICI INFLAMATORI IN PANCREATITA ACUTA

Amilaze, izoamilaza pancreatica – nivelul nu se coreleaza cu severitatea bolii
Lipaza, co-lipaza
Carboxilester lipaza, phospholipaza
Carboxipeptidaza
Tripsin, tripsinogen-2
Creste nivelul seric al secretiei pancreatice nonenzimatice
Proteina asociata pancreatitei (proteina de soc termic)
Activarea tripsinogenului
Proteina C Reactiva >150 mg/dl la 48 h = dg dif forma severa/forma usoara de PAC
TNF (Tumor necrosis factor)
Elastaza PMN (Polymorphonuclear elastase)

176.LABORATOR IN PANCREATITA ACUTA

Amilazemie- de 23 de ori mai mult decat normal pana la 100 - 1000 ori
creste in 6-12 ore si persista pana la 5 zile
Amilazurie creste de 3 ori mai mult
Lichid pleural, ascită = semn cert
Creste AST, ALT de 2,5ori mai mult decat normal
Fosfataza alcalina, bilirubina, pot fi crescute
LDH > 200 UI
Leucocitoză 10 - 16000 necomplicată, > 16000 supuraţie
Scade Ca2+ , Mg2+
Glicemia poate fi crescuta sau scazuta
Creste ureea (polipeptid pancreatic)
Creste PCR ( IL6)
177. SINDROMUL DE RASPUNS INFLAMATOR SISTEMIC IN PANCCREATITA ACUTA
(4 CRITERII)
Puls > 90 batai/min
Temperatura rectala < 36°C sau > 38°C;
Leucocite < 4000 sau > 12,000/mm3;
Frecventa respiratorie > 20/minut sau pco2 < 32 mm Hg.

178.CONFIRMARE DIAGNOSTIC POZITIV IN PANCREATITA ACUTA

clinic (durere)
laborator (cresc amilaze, lipaze)
imagistic (modificări pancreas ECO, CT)

179. 2 SEMNE SI SIMPTOME IN TABLOUL CLINIC AL PANCREATITEI CRONICE

Durerea abdominală – simptomul dominant durere epigastrică, periombilicală,
uneori “în bară” epigastrică, periombilicală, declanşată de mese abundente sau
consum de alcool
Steatoreea – semn tardiv, când apare malabsorbţia

180. 3 LOCALIZARI A DURERII RENO-URINARE

Lombară uni- sau bilaterală
Hipogastrică
Perineală

181. DUREREA LOMBARA POATE AVEA SI ALTA SEMINICATIE (2 EXEMPLE)

Afecţiuni ale coloanei vertebrale (hernia de disc lombară, spondiloza lombară,
metastaze osoase )
Afecţiuni ale vezicii şi căilor biliare (litiaza biliară, colecistopatiile nelitiazice)
182.CE ESTE COLICA RENO-URINARA?
Colica reno-urinara = durere lombară paroxistică produsă prin distensia bruscă a
căilor urinare superioare (bazinet şi ureter) în amonte de un obstacol. Este o
urgenţă medico-chirurgicală!

183.CARACTERELE DURERII DIN COLICA RENALA

Durere colicativă, cu caracter de torsiune, tracţiune, sfâşiere, de intensitate foarte
mare, neameliorată de poziţia bolnavului- agitaţie psiho-motorie -colica frenetică,
spre deosebire de colica biliară, care e o colică liniştită.

184.FACTORI DECLANSATORI IN COLICA RENALA

efortul fizic susţinut
trepidaţiile
traumatismele lombare
consum exagerat de lichide
administrare de diuretice
deshidratarea

185.FACTORI DE REMISIE IN COLICA RENALA

Antispasticele
Antiinflamatoarele nesteroidiene
Căldura locală

186. SIMPTOME DIGESTIVE IN COLICA RENALA

Greţuri
Vărsături
Meteorism
ileus dinamic

187.SIMPTOME GENERALE IN COLICA RENALA

Frisoane
Febră
Paloare
Transpiraţii profuze
Anorexie

188.CRITERII DE GRAVITATE IN COLICA RENALA

-Stare febrilă > 38°C
- Insuficienţă renală acută cu oligo/anurie
- Ileus dinamic
- Colica reno-urinara rezistentă la tratamentul standard
- Rinichiul unic (anatomic / chirurgical)

189. 2 EXEMPLE DE ETIOLOGIE PT DUREREA HIPOGASTRICA

Cistite acute, cronice
Litiază vezicală

190.SIMPTOME DE DEPOZITARE IN AFECTIUNILE RENO-URINARE (3 EXEMPLE)

Polachiuria
Nocturia
Micţiunea imperioasă

191.CE REPREZINTA POLIAKIURIA?

Polachiuria = creşterea numărului de micţiuni /24 h (normal de 2,5 ori pe zi),
cantitatea de urină eliminată de fiecare dată fiind redusă.

192.CE REPREZINTA NICTURIA?

Nicturia = egalizarea / inversarea raportului între diureza nocturnă şi cea diurnă.

193.CE REPREZINTA INCONTINENTA URINARA?

Incontinenta urinara =pierderea involuntară de urină

194.CE REPREZINTA MICTIUNEA IMPERIOASA?

Micţiunea imperioasă = scurtarea timpului de la apariţia senzaţiei de urinare până
la nevoia de a urina, astfel încât, în momentul când apare senzatia de micţiune,
bolnavul nu mai poate reţine urina.

195. EXEMPLE DE TULBURARI DE DIUREZA

Poliuria
Oliguria
Anuria
Nicturia

196.2 CAUZE FIZIOLOGICE PENTRU POLIURIA PASAGERA

Aport lichidian crescut
Alimente cu efect diuretic (pepene, alcool, cafea)

197.2 EXEMPLE PATOLOGICE PENTRU POLIURIA PASAGERA

Defervescenţa -criza poliurică din pneumonii
Evenimente acute de tipul crizelor -TPSV, criză epileptică, colică reno-uretrală,
angină pectorală

?198.2 CONDITII DE DIUREZA OSMOTICA (POLIURIE IZOTONA) slide 52 curs7

Uree (diete hiperprotidice, faza poliurică a insuficienţei renale cronice)
Glucoza(diabet zaharat)

199. 2 EXEMPLE DE CAUZE PRENALE DE ANURIE SECRETORIE

Hipovolemia severă (hemoragii, deshidratări, arsuri, etc.)
Stări de şoc (scăderea tensiunii arteriale)

200. 2 EXEMPLE DE ANURIE EXCRETORIE POSTRENALA

-tumori sau fibroză retroperitoneală
-obstacole endogene (anuria calculoasă)

201. CEL MAI BUN INDICATOR PENTRU FUNCTIA RENALA

Rata filtratului glomerular=RFG = suma ratelor de filtrare ale nefronilor funcţionali

202. VALOAREA NORMALA A UREEI

Valoare normala: 10-50 mg/dl

203. VALOAREA NORMALA A CREATININEI

Valori normale:
-femei 0,6-1 mg/dl
-barbati 0.8-1,3 mg/dl

204. CE REPREZINTA PROTEINURIA?

Proteinuria reprezinta prezenta in urina a unor cantitati patologice de proteine.

205. MICROALBUMINURIA, TEST DE SCREENING PT? (2 EXEMPLE)

-diabet zaharat
-hipertensiune arterial

206. PROTEINURIE INTERMITENTA

-apare in absenta afectarii renale observabila(proteinurie fiziologica)
-esste redusa, mai putin de 1g/zi

207. PROTEINURIE TRANZITORIE

Apare:
-dupa eforturi fizice intense (proteinuria de mars)
-in urma expunerii la temperaturi extreme
-in sarcina
-in perioadele febrile
208. PROTEINURIE POSTURALA
Apare:
-in urma ortostatismului prelungit (presiune in venele renala crescuta)
-la tineri cu varste mai mici de 30 de ani, inalti, slabi, uneori avand hiperlordoza
lombara
-dispare in cursul noptii

209. CAUZA RENALA DE PROTEINURIE PERMANENTA

Poate fi glomerulara si tubulara.
Glomerulara, prin crestereaa permeabilitatii pentru proteinele plasmatice.
Exemple pot fi glomerulonefrita primitiva, leziunea este la nivel renal cu
manifestari de tipul HTA, Epa, anemie. Glomerulonefritele secundare se
instalează ca manifestare a unei afecţiuni sistemice de natură infecţioasă, imună,
metabolică, cardiovasculară, neoplazică, toxică.
Tubulara, prin scaderea capacitatii de reabsorbtie a proteinelor normal filtrate
la nivel glomerular. Cel mai reprezentativ exemplu este nefropatia tubulo-
interstitiala

210. CAUZA PRERENALA DE PROTEINURIE PERMANENTA

Cauza o reprezinta nivelele circulante crescute ale unor proteine plasmatice cu
greutate moleculara mica, care sunt filtrate liber si depasesc capacitatea de
reabsorbtie a tubilor renali(proteinurie prin supraplin)
-Hemoglobina în cursul episoadelor hemolitice
-Mioglobina în rabdomioliză
-Reactanţii de fază acută în infecţii şi inflamaţii severe
-Proteina Bence Jones în mielomul multiplu.

211. HEMATURIE MICROSCOPICA (CE REPREZINTA?)

Reprezinta
-prezenta a mai mult de 3 hematii pe camp OPI
-shematurie microscopica simptomatica in absenta infectiilor urinare(hematurie
de efort, mestruatie)
-hematurie microscopica asimptomatica ( 2 din 3 bandelete pozitive)

212. HEMATURIE MACROSCOPICA (CE REPREZINTA?)

Reprezinta o hematurie semnificativa, vizibila cu ochiul liber.

213. O CAUZA RENALA DE HEMATURIE

-cancerul renal

214. 2 CAUZE EXTRARENALE DE HEMATURIE

-litiaza urinara
-cancerul urotelial

215. LEUCOCITURIE (CE REPREZINTA?)

Reprezinta prezenta a mai mult de 5 leucocite pe camp.

216. 2 CAUZE INFECTIOASE PENTRU INFECTIA URINARA

-infectii ginecologice, prostatite, balanite
-infectii ale tractului urinar tratate in ultimele 2 saptamani

217. 2 CAUZE NEINFECTIOASE OPNETRU INFECTIA URINARA

-litiaza urinara
-cancer de cai urinare

218. PREZENTA CILINDRILOR IN URINA ATESTA O...

-patologie renala

219. 2 EXEMPLE DE CRISTALE PATOLOGICE IN URINA

-cistina
-leucina

220. CE REPREZINTA PIURIA?

Reprezinta:
-mai mult de 10 PMN pe mm3 in urina necentrifugata si
-mai mult de 5 PMN pe camp microscopic OPI in urina centrifugata

221. 2 FACTORI CARE FAVORIZEAZA ITU PLURIMICROBIENE

-cateterizarea indelungata
-prezenta corpilor straini: calculi, tumori

222. 2 CAZUE PENTRU UROCULTURA FALS NEGATIVA

-tratament antibiotic anterior recoltarii
-obstructia completa a tracturului urinar

223. CEL MAI IMPORTANT ROL AL SANGELUI

Cel mai important rol al sangelui este de a trasporta gazele respiratorii,
substantele nutritive, electrolitii, hormonii, vitaminele si medicamentele in
organism.

224. HEMOLIZA FIZIOLOGICA

Eritrocitele imbatranite sunt distruse prin sistemul reticulo-endotelial.

225. 2 SIMPTOME IN ANEMIE

-paloare a mucoaselor si tegumentelor
-dispnee

226. EXPLORAREA SERIEI ROSII (2 INVESTIGATII)

Determinări din sângele periferic-numarul de eritrocite, hemoglobina
Studiul frotiului de sânge periferic

227. VALOAREA HEMOGLOBINEI

-la barbati 16 +/- 2g%
-la femei 14 +/-2g%

228. VOLUM ERITROCITAR MEDIU

-VEM=Ht %/ Nr eritrocite x 10
-Valori normale: 87 +/- 5 micrograme

229. ANEMIE NEORMOCITARA NORMOCROMA

-diametru eritrocitar mediu, volum eritrocitar mediu, hemoglobina eritrocitara
medie si concentratia hemoglobinei eritrocitare medii, au valori NORMALE
-CAUZE: anemie aplastica, anemie posthemoragica, anemia hemolitică,anemia
drepanocitară ,anemia din inflamaţiile cronice
-MECANISM: ditrufere prematura a eritrocitelor, infectii cronice, afectiuni
maligne, defect genetic de sinteza Hb

230. ANEMIE HIPOCROMA MICROCITARA

-VEM<80 m3 , DEM<7 m, HEM<27 pg, CHEM<32 gg/dl au valori SCAZUTE
-CAUZE: anemie feripriva, anemie sideroblastica, talasemie
-MECANISM: deficit de fier, deficit de captare a fierului si de sinteza a hemului si a
lanturilor alfa si beta globinice.

231. ANEMIE MACROCITARA

-VEM si DEM au valori CRESCUTE (VEM > 95 m3 şi DEM > 8 m)
-HEM şi CMHbE - normale
-CAUZE:anemia prin carenta de vitamina B12, anemia prin carenta de acid folic
-MECANISM:deficit de B12 si acid folic

232. FROTIUL MEDULAR SE OBTINE PRIN...

Punctia sternala la nivelul crestei iliace posterioare si aspiratia continutului
medular..

233. INVESTIGATII METABOLISMUL FIERULUI

-sideremia
-capacitatea de legare a fierului
-saturatia transferinei
-feritina serica
-protoporfirina eritrocitara libera

234. VALOARE NORMALA SIDEREMIE

-la barbati 65-175 micrograme %
-la femei 170 micrograme%

235. CE REPREZINTA CAPACITATEA TOTALA DE LEGARE A FIERULUI ?

Reprezinta cantitatea de transferina circulanta.

236. CAND CRESTE CAPACITATEA TOATAL DE LEGARE A FIERULUI?

In anemia feripriva.

237. VALOARE NORMALA VITAMINA B12

200-600 picogram/ml

238. CE TEST SE FOLOSESTE PENTRU DETERMINAREA ANEMIILOR HEMOLITICE ?

Testul Coombs-are la bază proprietatea serului antiglobulinic (care conţine
anticorpi antiglobulină umană) de a aglutina eritrocitele pe suprafaţa cărora sunt
prezente aceste globuline
239. CE SUNT NEUTROFILELE ?
Sunt leucocite polimorfonucleare, numite si microfage, implicate in fagocitoza si
primele care apar in acest proces.

240. NUMARUL TOTAL DE LEUCOCITE

4000-8000/ mm3

241. NEUTROFILIE FIZIOLOGICA ( 2 EXEMPLE )

-sarcina in trimestrul III
-stres
-efort fizic

242. NEUTROFILIE PATOLOGICA ( 2 EXEMPLE )

-infectii localizate sau generalizate, in special cele bacteriene
-inflamatii: IMA, arsuri, bolile de colagen

243. CAUZE DE EOZONIFILIE ( 2 EXEMPLE )

-afectiuni parazitare: trichinoza, giardioza
-afectiuni maligmne: leucemie mieloida cronica

244. CAUZE DE BAZOFILIE ( 2 EXEMPLE )

-afectiuni alergice: astm bronsic
-inflamatii cronice: colita ulcerative

245. DEFINITIA REACTIEI LEUCEMOIDE

Reprezinta cresterea numarului de leucocite pana la 30.000-60.000/ mm3

246. 2 CAUZE DE NEUTROPENIE

-infectii virale:SIDA, gripa,varicela
-infectii bacteriene severe

247. LEUCEMIE MIELOIDA CRONICA ( NR DE LEUCOCITE )

Nr leucocite=Peste 50.000/mm3

248. 2 CARACTERISTICI CLINICE ALE LEUCEMIILOR ACUTE

-debut brusc, evolutie rapida, prognostic sever
-proliferarea formelor blastice cu blocarea diferentierii si a maturarii celulare

249. EXAMENULU SANGELUI PERIRFERIC IN LEUCEMIILE ACUTE

-leucocitoza cu aparitia celulelor tinere—blasti maligni

250. EXAMENUL MADUVEI HEMATONEGE IN LEUCEMIILE ACUTE

-hercelularitate extrema
-infiltrarea cu celule imature, blastice

251. 2 CARACTERISTICI CLINICE PENTRU LEUCEMIILE CRONICE

-debut insidios, evolutie mai lenta, prognostic rezervat
-proliferarea si acumularea in prima faza a celulelor leucemice bine diferentiate,
de tip matur

252. EXPLORAREA HEMOSTAZEI PRIMARE

-nr de trombocite
-timpul de sangerare

253. EXPLORARAREA HEMOSTAZEI SECUNDARE

-APPT
-timpul Quick
-fibrinogenul plasmatic

254. NUMARUL NORMAL DE TROMBOCITE

150.000-300.000/mm3

255. TIMPUL DE SANGERARE- VALOARE NORMALA

VN: 2-4 minute
256. VALORI NORMALE- TIMPUL DE TROMBOPLASTINA PARTIAL ACTIVAT
( TPTT)
VN: 27-31 secunde
257. TIMP QUICK – CE EXPLOREAZA
-calea extrinseca si cea finala comuna

258. TIMP QUICK – VALOARE NORMALA

12-15 secunde

259. 2 CONDITII IN CARE ESTE PRELUNGIT TIMPUL QUICK

-afectiuni hepatice severe
-carenta de vitamina K

260. CINE SINTETIZEAZA FIBRINOGENUL

Fibrinogenul este sintetizat de ficat.

261. CAND CRESTE FIBRINOGENUL

-procese inflamatorii
-in cursul reactiei de faza acuta (ppostoperator, dupa IMA)

262. VALORI NORMALE FIBRINOGEN

200-400 mg%

263. 3 CAUZE DE CID

-sepsis
-cancere: pancreatic, prostatic
-boli vazulare: anevrism de aorta, hemangiomul gigant

264. TESTE SCREENING PENTRU SINDROMUL HEMORAGIPAR

-numaratoarea trombocitelor
-timpul de sangerare
-timpul de protrombina
-timpul de tromboplastina partial activata cu caolin
265. TIMPUL DE SANGERARE – CE REPREZINTA
Reprezinta timpul necesar opririi sangerarii unei incizii standardizate.

266. CE SUGEREAZA TROMBOCITOPENIA, SPLENOMEGALIE, MADUVA

NORMALA ?
-splenomegalie congestiva
-ciroza hepatica
-tezaurismoze
-cancer
-SECHESTRARE CRESCUTA

267. CE SUGEREAZA TROMBOCITOPENIA, SPLENOMEGALIE, MADUVA

ANORMALA ?
-Boli hematologice:
-leucemii
-limfoame
-mielofibroza
-TULBURARI COMPLEXE

268. CE OASE AFECTEAZA CU PRECADERE OSTEOPOROZA ?

-oasele soldului
-oasele inchieturii
-coloana vertebrala

269. 3 FACTORI DE RISC PENTRU OSTEOPORZA

-varsta peste 65 de ani
-menopauza-hormoni sexuali
-sedentarism

270. 2 CAUZE DE OSTEOPOROZA SECUNDARA

-insuficienta renala
-boli digestive

271. SCOR T PENTRU OSTEOPOROZA, DENSIOMETRIE OSOASA

Scorul T este utilizat pentru :
-a compara densitatea osoasa cu cea normala.
-diagnosticarea osteoporozei la femeile aflate la menopauza
Densitatea osoasa poate fi apreciata ca:
-normala (scot T mai mare de- 1,0)
-osteopenie (scot T intre -1,0 si -2,5)
-osteoporoza (scot T sub- 2,5)=risc fractura osoasa

272. 2 SIMPTOME CARE POT ACOMPANIA DUREREA CERVICALA

-ameteala
-cefalee
-fatigabilitate

273. DUREREA CERVICALA REPREZINTA URGENTA DACA...( 2 EXEMPLE)

Este insotita de:
-durere in piept
-dificultati respiratorii

274. TIPURI DE SCOLIOZA ( IN FUNCTIE DE FORMA COLOANEI )

-scolioza in S- toracal dextroconvexa, spre dreaota, lombar sinistroconvexa
-scolioza in C-toracal sinistroconvexa, spre stanga

275. CE REPREZINTA HERNIA DE DISC ?

Reprezinta deplasarea unei portiuni din discul intervertebral, inelul fibros al
discului bombeaza si patrunde posterior in canalul rahidian ,iar pe langa acesta si
nucleul pulpos.

276. CE REPREZINTA LOMBOSCIATICA ?

Este o afectiune a nervului sciatic din trunchiul lombo-sacrat. Aceasta este
caracterizată prin ieşirea postero-laterală a nucleului pulpos prin protruzie sau
hernie.

277. CE REPREZINTA PARAPLEGIA ?

Reprezinta urmarea unui traumatism grav al coloanei vertebrale, insotit de
sectionarea partiala sau totala a maduvei. Apar probleme de mobilitate, mersul in
cel mai bun caz este ingreunat, sfincterele defecatiei si mictiunii nu mai sunt
controlate voluntar.

278. FACTORI DE RISC IN HERNIA DE DISC.

-fumat
-varsta
-activitate fizica intensa
-obezitate
-sedentarism
-expunerea coloanei la vibratii excesive
-malformatii congenitale ale coloanei si canaluui vertebral

279. 2 COMPLICATII A HERNIEI DE DISC

-durere cronica de spate
-afectarea motilitatii sau a functiei senzitive la nivelul membrelor inferioare

280. SIMPTOME CARE POT APAREA ALATURI DE DUREREA DE SOLD ( 3

EXEMPLE )
-durere de spate
-dureri la nivelul genunchiului sau al gleznei
-durere, sensubilitare, senzatie de arsura sau furnicaturi la nivelul feselor,
picioarelor, zonei inghinale, pelvisului sau coapsei

281. 3 CAUZE PENTRU DUREREA DE SOLD

-cazaturi
-dislocarea soldului
-displazia de sold
282. DUREREA DIAFRAGMATICA, MECANISM DE APARITIE
Durerea diafragmatica apare prin iritatia terminatiilor nervoase de la nivelul
pleurei difragmatice , determinând două tipuri de dureri :durere de tip nevralgie si
durere de tip intercostal

283. FENOMENE POZITE IN PARESTEZII

-intepaturi
-furnicaturi
-amorteli
-senzatie de constrictie
-dureri si senzatii comparate cu lovituri de cutit, torsiune, intindere. Strangere
-senzatie de arsura, electocutare, descarcare electrica

284. IN CE BOLI INTESTINALE APAR TULBURARI REUMATISMALE ( 2 EXEMPLE )

- Boala Crohn
- Colita ulceroasa