PANSAMENTELE SI

INFASAREA
Pansamentul este actul chirurgical prin care se realizeaza si
se mentine asepsia unei plagi cu scopul cicatricizarii ei.
Realizarea scopului propus depinde de respectarea unor
reguli fundamentale in efectuarea pansamentului la care se
adauga indeplinirea unor conditii,in functie de:caracterele
plagii, de lezarea tesuturilor subiacente, de agentul
vulnerant, de momentul eolutiv al leziunilor.
Pentru a efectua un pansament sunt necesare:
cunostinte de asepsie-antisepsie,
cunostinte de mica chirurgie,
cunostinte de biologie a plagii
Conditiile unui bun pansament:
 sa fie facut în conditii aseptice;
 sa fie absorbant;
 sa fie protector;
 sa nu fie dureros;
 sa fie schimbat la timp
 Efectuarea pansamentului in conditii de
asepsie perfecta
tegumentele din jurul plagii rase si dezinfectate (evita
riscul de contaminare a plagii)
Plaga curatata si dezinfectata
Mainile celui care efectueaza pansamentul trebuie sa
fie protejate cu manusi sterile
Materialele de protectie trebuie sa fie sterile
Instrumentarul intrebuintat trebuie sa fie steril (nu se
folosesc aceleasi instrumente la mai multi bolnavi)
 Pansamentul sa fie absorbant
Cerinta necesara procesului de cicatrizare, mai ales in
plagile secretante sau drenante
 Pansamentul sa fie protector
Sa nu se desprinda, sa nu alunece de pe rana, pana la
schimbarea lui;
Trebuie sa protejeze plaga de microtraumatisme sau
de patrunderea germenilor din exterior
Stratul superior trebuie sa il depaseasca pe cel inferior
 Pansamentul sa nu fie dureros
Manevrele de efectuare trebuie sa fie blande, fara sa
declanseze dureri pacientului
Unele manevre (evacuarea diverselor colectii,
instalarea sau schimbarea tuburilor de dren,
explorarea unor traiecte) efectuate sub anestezie locala
sau generala (pentru evitarea producerii reflexelor
dureroase)
 Pansamentul sa fie schimbat la timp
Schimbarea pansamentului se face in functie de evolutia
plagii
In plagile aseptice schimbarea se face rar (chiar la
suprimarea firelor)
In plagile cu muguri de cicatrizare si si pe cale de
epitalizare schimbarea se face rar (ruperea mugurilor la
dezlipirea compreselor intarzie vindecarea plagii)
In plagile secretante schimbarea se face in functie de
cantitatea secretiilor
Prezenta durerilor la nivelul plagii sau a febrei necesita
controlul plagii cu schimbarea pansamentului
 Imobilizarea regiunii
Imobilizarea se face in pozitia de repaus a regiunii
(plaga este mai putin dureroasa, produce mai putine
reflexe dureroase)
Se folosesc atele
Materiale necesare:
1. Substante antiseptice (rol: sa realizeze curatirea si
dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur):
- alcool
- tinctura de iod
- apa oxigenata
- cloramina
- betadina
- acid boric
2. Materiale care realizeaza protectia plagii (proprietati
generale: sa fie usoare, sa nu fie iritante pentru tegumente,
sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna
patrunderii germenilor din afara, sa realizeze o compresiune
elastica a plagii):
- comprese din tifon (pânza rara de bumbac): capacitate de
absorbtie mai mica decât a vatei;
- vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)
3. Mijloace de fixare:
- leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este
impermeabil pentru aer);
- bandaj (realizeaza "înfasarea" chirurgicala).
4. Instrumentar chirurgical.
5. Alte materiale
Tehnica efectuarii unui pansament → mai multi timpi:
1. pregatirea medicului pentru pansament (manusi
sterile, servire de catre asistenta cu instrumentele
necesare);
2. dezlipirea vechiului pansament, îndepartarea
vechiului pansament (cu blândete, eventual dupa
umezire cu alcool);
3. curatirea tegumentelor din jurul plagii, centrifug →
tampon de vata sterila îmbibat cu alcool (pentru
degresare);
4. dezinfectarea pielii din jur cu alcool sau tinctura de
iod;
5. tratamentul plagii → în functie de natura sa si momentul
evolutiei:
- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament
special, în afara de scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau
agrafelor;
- plagi secretante: necesita curatire (spalare cu jet de solutie
antiseptica, excizie a tesuturilor mortificate),
- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-
2 fire de ata, întepare a cicatricei cu un stilet butonat;
- colectii purulente: deschidere larga, drenare cu tuburi;
- plagi accidentale: curatare de resturi vestimentare sau
telurice, debridare, regu­la­rizare, lavaj antiseptic, eventual
suturare;
6. protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa
depaseasca marginile plagii, iar grosimea sa nu fie mai
mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o buna
capilaritate);
7. fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.
 Pansamentele efectuate de urgenta, la locul accidentului,
folosesc materialele necesare din trusele speciale de urgenta.
Bolnavul trebuie asezat in decubit dorsal. De modul in care se
efectueaza primul pansament depinde evolutia ulterioara a plagii.

 Curatarea tegumentelor din jurul plagilor accidentale prin

spalare cu apa si sapun

Se epileaza regiunea

 Dezinfectia tegumentelor cu solutii antiseptice

 Plagile se curata de resturile vestimentare sau telurice, se

debrideaza, se indeparteaza tesuturile devitalizate, se spala cu
solutii dezinfectante si se sutureaza daca este cazul
 Pansamentele efectuate bolnavilor internati se
efectueaza in salile de pansamente (aseptice sau
septice) si numai bolnavii netransportabili
(politraumatizati sau imobilizati) vor fi pansati la pat
(instrumentele si materialele necesare efectuarii
pansamentului vor fi transportate la patul bolnavului
cu carucioare speciale acestui scop)
 Tipuri de pansament
Pansament protector: utilizat in plagile aseptice, nedrenate
Pansament absorbant:utilizat in plagile septice, drenate
Pansament compresiv:indicat in plagile sangerande (in scop
hemostatic),pentru imobilizarea unei regiuni, pentru
reducerea unei cavitati superficiale, restante dupa evacuarea
prin punctie
Pansamentul ocluziv:indicat in plagile cu leziuni osoase, se
acopera plaga cu comprese si vata peste care se aplica
aparatul gipsat cu o fereastra in dreptul leziunilor care
necesita ingrijiri speciale
Pansament umed (priessnitz alcoolizat, cloraminat)
BANDAJE

Fasa = banda de tifon, pânza sau tesatura elastica, de latime si

lungime diferita în functie de regiunea pe care o acopera si
întinderea pansamentului; în general, latimea unei fesi trebuie sa
fie aproximativ egala cu diametrul regiunii pe care o înfasa (5-20
cm).

Indicatii:
- fixare a pansamentului în regiuni în care substantele adezive nu
îsi ating scopul (extremitati, regiune cefalica, plagi periarticulare);
- fixarea pansamentelor unor plagi usoare situate în regiuni
supuse traumatismelor în timpul activitatii (mâna, picior);
- efectuarea unui pansament compresiv;
-imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor
(entorse, luxatii, fracturi).
 Principiile infasarii chirurgicale
Punctul de plecare si de terminare este situat la distanta de
locul plagii
La membre punctul de plecare de la extremitate spre radacina
membrului, in sensul circulatiei de intoarcere
Bandajul sa acopere pansamentul in intregime
Bandajul sa fie elastic, sa nu jeneze circulatia
Sa nu produca dureri
Sa permita moblilitatea articulatiilor peste care trece
 Materiale necesare infasarii chirurgicale
FASA de tifon (moale, 28-32 de ochiuri/cm2), de
panza (confectionate din orice fel de tesatura, de
forma-triunghi, patrat, dreptunghi si marime diferita)
sau elastica (din fire de bumbac), are lungime si latime
diferita, in functie de intinderea pansamentului si de
regiunea pe care trebuie sa o acopere latimea fesei
trebuie sa fie egala cu diametrul regiunii unde se aplica
(exceptie fac degetele unde se folosesc fese mai late
decat diametrul lor); fesele se prezinta sub forma de
suluri cu lungime de 1-20m si 5-20 cm, variabile.
 Tehnica infasarii chirurgicale
Aplicarea fesei se face cu ambele maini
Fasa se prinde cu mana dreapta, intre police si celelalte 4
degete
Capatul initial se prinde cu mana stanga
Primul tur de fasa se aplica circular, la distanta de leziune cu
capatul intial oblic peste care se trec urmatoarele ture
Turele urmatoare aplicate astfel incat sa acopere jumatate din
tura precedenta
Turele de fasa aplicate fara tractiune pentru a nu produce
compresiune in circulatie
La terminare se trag 1-2 ture circulare
Capatul initial se fixeaza la distanta de leziune cu un
ac, romplast sau innodare (se despica fasa in doua, se
incruciseaza capetele la 180 de grade si se innoada in
jurul segmentului respectiv, nodul nu va ramane pe o
zona de sprijin sau pe portiunea ingusta a membrului
La suprimare fasa se desface la capatul terminal si se
deruleaza in sens invers sau se taie cu o foarfeca
boanta trecuta peste zone indemne, evitand
eminentele osoase.
 Se descriu mai multe modalitati de infasare
- înfasare circulara: rapida si simpla, este indicata în regiuni
cilindrice (cap, gât, torace, abdomen, brat);
- înfasare în spirala: este indicata la membre, în regiuni
tronconice si pe suprafete întinse;
- înfasare în evantai: este indicata în cazul fixarii
pansamentului în jurul articulatiilor cotului si genunchiului;
- înfasare rasfrânta: este indicata în aceleasi regiuni ca
înfasarea în spirala, fiind mai etansa;
- înfasare "în spic de grâu" ("spica"): se aplica la
radacina membrelor sau în cazul pansamentului compresiv
dupa amputatia de sân la femei;
- înfasare în forma de 8: este indicata în plagile mâinii, în
plagile periarticulare si în entorsele articulatiei
tibio-tarsiene;
- înfasare recurenta: indicata pentru acoperirea bonturilor de
amputatie, la membre, la nivelul calotei craniene (se executa
cu 2-3 fese).
 Modalitati de infasare
INFASAREA CIRCULARA
Turele de fasa se suprapun una peste alta
Indicatii:cap ,gat, torace, abdomen, brate, articulatia
pumnului
Avantaje:executie rapida si simpla
Dezavantaje: se poate rasuci pe segmentele mobile si
mobilizeaza pansamentul,
INFASAREA IN SPIRALA
Turele circulare pentru fixare
Se aplica apoi ture oblice (urmatoarea tura acopera
jumatate din cea anterioara)
Indicatii:membre, regiuni tronconice, suprafete
intinse
Dezavantaje:marginea caudala a fiecarei ture ramane
departata de tegument (corectia se face trecand al
doilea strat de la radacina membrului spre
extremitatea distala)
INFASAREA IN EVANTAI
Indicatii:pentru articulatiile cotului si genunchiului
Este o imbinare intre infasarea circulara si cea in
spirala
Se incepe prin ture circulare deasupra articulatiei
Se continua cu ture oblice descendente (oblicitatea
scade treptat) care ajung circulare la nivelul liniei
articulare
Se termina tot cu ture oblice sub articulatie
INFASAREA RASFRANTA
 Indicatii:membre, regiuni tronconice, suprafete intinse (la fel ca
infasarea in spirala)
 Avantaje: este etansa pe toata lungimea ei
 Fixare cu ture circulare
 Se continua oblic in sus, pana pe fata anterioara sau posterioara a
antebratului unde se fixeaza cu policele de la mana stanga (sau
cu degetul unui ajutor), dupa care se rasfrange si se continua in
jos, inconjurand segmentul posterior
 Se continua oblic in sus acoperind jumatatea turei anterioare
pana la fata anterioara a antebratului unde manevra se repeta
 La sfarsit se trag ture circulare
INFASAREA TIP ‘’SPICA’’
Indicatii: radacina membrelor sau dupa amputatia de
san
Se incepe deasupra sau dedesubtul articulatiei cu ture
circulare de fixare
Se trece apoi fasa sub articulatie in forma de ‘’8’’,
inconjurand zona vecina:gat, torace, abdomen
Tura urmatoare de fasa acopera ½, 2/3 din tura
precedenta
La sfarsit se trag ture circulare de fixare
INFASAREA IN FORMA DE 8
Indicatii:mana, periarticular, entorsele articulatiei
tibiotarsiene
Se incepe sub articulatie cu ture circulare
Se trece apoi fasa oblic, deasupra articulatiei si se face
un alt tur circular sau se revine pe fata opusa cu
incrucisarea primei ture ascendente
Se continua in 8, acoperind jumatate din tura
anterioara
Se continua deasupra articulatiei unde se fixeaza
INFASAREA RECURENTA
Indicatii:bonturile de amputatie, calota craniana
Se executa de 2 persoane cu 2-3 fesi care se trec
circular si vertical cu incrucisare in unghi drept
Se fixeaza cu fasa cirulara
 Tipurile de infasare pe regiuni
CALOTA CRANIANA
a)Infasarea recurenta
-2 fesi-cu una se fac ture circulare fronto-occipitale, de
fixare si cu una se fac ture antero-posterioare de
acoperire
b)Capelina
-se efectueaza de 2 persoane
-se incepe de la protuberanta occipitala cu tura circulara
deasupra urechii drepte, arcadelor sprancenare, urechii
stangi
-dupa 2-3 ture circulare ne oprim la nivelul fruntii unde
se fixeaza cu policele
-se restrange antero-posterior, spre occiput, unde
ajutorul o fixeaza
-rasfrangerile antero-posterioare in evantai acopera toata
calota
-fixarea se face cu 3-4 ture circulare, cu capatul terminal
fixat frontal
-fixarea se mai poate face cu 2-3 ture trecute peste calota
si mandibula, preauricular.
c)Basmaua sau panza triunghiulara
-baza se fixeaza occipital
-coltul din mijloc fixat frontal, prin innodare cu celelalte
doua
FATA
a)Prastia
-folosita pentru mentinerea pansamentului la nas
-se foloseste fasa de 50-60 cm despicata la ambele capete
cu o zona mijlocie de 5-6 cm lungime care se aplica la
nas
-capetele inferioare se innoada deasupra urechilor si cele
superioare sub nas
b)Capastrul
-folosit pentru mentinerea pansamentului la barbie
-se foloseste fasa de 50-60 cm despicata la ambele
capetele , cu o zona mijlocie de 5-6 cm lungime care se
aplica la barbie
-capetele inferioare se innoada pe calota si cele
superioare la ceafa
c)Monoclul
-acopera o regiune orbitala
-se trec 2-3 ture circulare fronto-occipitale
-fasa ajunsa la radacina nasului se trece peste orbita, pe
sub ureche, protuberanta occipitala, regiunea parieto-
occipitala opusa, pana la orbita de unde se continua in
acelasi mod
-fixarea se realizeaza cu ture circulare fronto-occipitale
d)Binoclul
-acopera ambele regiuni orbitale
-se executa in acelasi mod dar dupa trecerea peste orbita
se face o tura circulara fronto-occipitala si apoi se trece
la cealalta orbita
Monoclul Binoclul
TORACE
a)Spica sanului
-se incepe cu ture circulare la baza xifoidului
-se trece apoi fasa peste umarul opus si spate
-se ajunge a baza toracelui si se face iar o tura circulara care o
depaseste pe prima cu jumatate de latime
-se trece iar peste umar si spate, repetat pana se acopera tot
pansamentul
-spica dubla se executa in acelasi mod acoperind ambii sani
b)Bandajul Desault
-indicatii: luxatiile umarului, fracturile subcapitale de humerus
-se incepe cu ture circulare pe torace
-se fixeaza bratul bolnav pe torace cu antebratul in unghi drept
sprijinit pe epigastru
-se trec ture circulare pe brat si antebrat si ture verticale peste umar si
cot
-se fixeaza cu ture circulare toracice
c)Basmaua cu 4 colturi sau triunghiulara
-indicatii:luxatiile umarului, fracturile subcapitale de
humerus
-suspenda membrul superior ca intr-un hamac
-se fixeaza bratul bolnav pe torace cu antebratul in unghi
drept sprijinit pe epigastru
-se innoada capetele in spatiul interscapular si la ceafa
d)Bandajul Velpeau
-aceleasi indicatii:luxatiile umarului, fracturile
subcapitale de humerus
-diferenta fata de infasarea anterioara este data de
pozitia membrului superior: antebratul indoit in unghi
ascutit cu mana fixata pe umarul opus.
UMARUL SI AXILA
a)Infasarea in spica
b)Infasarea in 8
c)Basmaua:
-se trece pe sub axila
-se incruciseaza peste umar
-se innoada sub axila opusa
DEGETELE
-se pot infasa separat sau mai multe
-se pot utiliza infasarea circulara, in spiarala, spica (pentru police,
auricular, haluce)
REGIUNEA INGHINALA
-spica inghino-femuarala uni sau bilaterala
PICIORUL
-infasarea in 8
BONTUL DE AMPUTATIE
-se incepe cu ture circulare la distanta
-se rasfrange fasa antero-posterior
-se fixeaza cu ture circulare
-se poate folosi basmaua triunghiulara cu baza aplicata
posterior, unghiul drept acopera bontul si celealte 2
capete se innoada pe fata anterioara
PERINEUL
-bandajul in ‘’T’’
-fasa de 25-30 cm/10-15 cm
-superior prezinta o banda care se trece in jurul abdomenului
--inferior este sectionata pe mijloc iar capetele se
incruciseaza pe partea interioara a abdomenului inferior si
se fixeaza superior.