Calitatile necesare asistentului medical in sectia de chirurgie Capacitate de adaptare la orice situatie Comunicare buna si capacitate de coopterare cu restul

echipei Curaj, stabilitate emotionala si promtinudine Rezistenta fizica si psihica Cunoasterea normelor de etica profesionala. Interventiile asistentului medical: Comunicare cu bolnavul Tratarea si hidratarea bolnavului pe cale orala Asigurarea igienei Mobilizarea pacientului Educatia sanitara a bolnavului Psihoterapie Interventii delegate Pregatire bolnavului pentru investigatii Recoltarea produselor patologice si biologice pentru analize de laborator Pregatirea preoperatorie Ingrijirea postoperatorie Administrarea tratamentului local si general Pregatirea personalului medico-sanitar pentru operatie Pregatirea personalului medical pentru operatie consta in: 1)trecerea pe la camera de filtru unde personalul medico-sanitar isi schimba hainele si incaltamintea de spital 2)urmeaza o spalare cu apa sterila si sapun in 3 reprize cate 2min fiecare: o prima spalare se face pana la cot, a2a pana la jumatatea antebratului si a 3a numai mana. 3)imbracarea halatului steril cu asutorul asistentei 4)punerea mastii sau unui tifon steril care trebuie sa acopere nasul si barbia 5)imbracarea manusilor 6)masa de operatie trebuie sa fie acoperita cu 4 campuri sterile in strat gros si nu este permisa atingerea instrumentarului de pe aceasta 7)se verifica functiile vitale ale pacientului, betadinarea pielii de la nivelul mameloanelor pana la jumatatea coapselor Ingrijirea bolnavilor in sectia de chirurgie Sectia de chirurgie ingrijeste bolnavii care necesita interventii chirurgicale. In aceasta categorie intra: a)bolnavii care nu pot fi tratati numai prin mijloace chirurgicale, iar ca exemplu avem: apendicita acuta, ileusul mecanic, abcesul pararenal. b)bolnavii care pot fi tratati si prin mijloace nechirurgicale insa tratamentul conservator de lunga durata nu a dat rezultate satisfacatoare: boala Basedow, unele cazuri de ulcer gastric si numeroase colecistite necalculoase. c)bolnavii care pot fi tratati cu mijloace conservatoare, dar posibilitatea instalarii unor complicatii in cursul tratamentului indica interventia chirurgicala. d)bolnavii care au suferit diferite forme si grade de traumatisme care necesita reconstituirea structurii anatomice a teritoriului traumatiza. Etapele ingrijirii bolnavilor la sectia de chirurgie prevad: 1)ingrijirea bolnavilor expusi expoararilor chirurgicale 2)ingrijirea preoperatorie(pregatirea bolnavului pentru interventii) 3)ingrijirea postoperatorie(ingrijirea bolnavului dupa interventii)

Ingrijirea curenta a bolnavilor Bolnavii cu afectiuni cronice care sunt internati sau transferati de la alte sectii cu diagnosticul precis confirmat prin examinare paraclinica sunt supusi imediat normelor obisnuite de pregatire pentru interventie chirurgicala. Bolnavii cu afectiuni cronice suspectati de boala chirurgicala internati in stare neexplorata vor fi supusi explorarilor clinice si paraclinice la fel ca si la sectia interne dar sub observatia chirurgului. Bolnavii cu afectiuni chirurgicale acute cu stare generala satisfacatoare sunt supusi imediat si concomitent la verificarea diagnosticului de trimitere si in functie de gradul urgentei pregatirea lor pentru interventie. Asistentul medical de la sectia de chirurgie trebuie sa se incadreze organic in munca medicilor executand promt si intocmai dispozitiile lor in mod creator deoarece de cele mai multe ori viata bolnavului depinde de promtitudinea cooperarii intre cadrele de diferite grade care participa la ingrijirea acestor urgente. Bolnavii adusi de urgenta la sectia chirurgie nu pot primi sau lua din initiativa proprie nici un medicament sau aliment fara aprobarea ferma a medicului. Numeroase medicamente in primul rand calmantele pot musamaliza simptomatologia bolii si ar putea duce in eroare medicul la stabilirea diagnosticului. Nu se vor administra purgative, nu se vor face clisme, nici la cererea bolnavului decat la indicatia medicului. Dintre particularitatile de ingrijire a bolnavului de la sectia chirurgie cele mai des utilizate sunt tehnicile de ingrijire a plagilor traumatice si chirurgicale. Deprinderea activitatii medicale in conditii sterile trebuie sa fie profund inradacinate la asistentele care lucreaza la sectia chirurgie. Purtarea manusilor sterile la anumite manopere, evitarea atingerii plagii cu mana, utilizarea penselor sterile pentru servirea medicului ca si indepartarea si distrugerea pansamentelor indepartate de pe plagi sunt sarcini elemtentare ale asistentei de la chirurgie. Antisepticele de baza sunt: 1)pe baza de alcool in concentratie de 70% se foloseste pentru dezinfectia tegumentelor, aplicat pe plaga alcoolul este ineficient deoarece precipita proteinele sub care germenii ramasi nedistrusi continua sa se multiplice. 2)pe baza de iod: alcool iodat sau iod in anumite concentratii este un foarte bun dezinfectant al tegumentelor cu mare putere de patrundere; tinctura de iod este antisepticul preferat in sterilizarea regiunii operatorii. 3)apa oxigenata, permanganat de potasiu, cloramina. Apa oxigenata este un bun antiseptic cu efect hemostatic aplicata pe plagi produce spuma cu efect de curatire mecanica. Permanganatul de potasiu are propietati oxidante ceea ce il face util la dezinfectarea plagilor. 4)pe baza de substanta colorante avem albatru de metil, rivanol, violet de gentiana sunt bune antiseptice cu proprietati cicatrizante 5)antiseptice albumino-precipitante saruri de arginti, de mercur, acid boric. Nitratul de argint se foloseste sub forma de creioane, cristale sau solutii cu diverse concentratie. Actiunea astringenta, caustica si antiseptica de tip bactericid. Se utilizeaza in profilaxia oftalmiei gonococice la nou nascuti, in tratamentul plagilor infectate cu bacilul pioceanic, precum si in diverse afectiuni dermatologice. Oxicianura de mercur poate fi folosita in solutii diluate pentru dezinfectarea mucoaselor. Acidul boric recomandat in tratarea locala a placilor infectate, se recomanda purtarea manusilor pentru orice contact cu sangele, cu lucrurile contaminate mucoase, leziuni ale pielii. Daca exista riscul de stropire sau imprastiere a sangelui sau a altor fluide pe fata trebuie purtata masca si ochelari de protectie. La sectia de chirurgie e recomandat utilizarea halatelor de protectie, a incaltamintei de protectie inclusiv in salile de operatie.

Spalarea pe maini imediat ce am luat contact cu excretii, sange, puroi, secretii sau drenaje. Prin spalare se indeparteaza microorganismele de pe tegument. Se vor schimba manusile dupa fiecare pacient pentru a evita raspandirea contaminarii. Se vor manipula acele deja utilizate, cat si alte obiecte ascutite cu mare atentie , nu se vor indoi, rupe si nu se vor reintroduce in recipientii de unde au fost scoase initial. Se vor indeparta acele din seringi si nu se va umbla cu ele decat daca e necesar dupa care se vor indeparta si arunca in recipientul destinat intepatoarelor Se vor utiliza intrumente pense pentru a aduna cioburi sau alte obiecte ascutite aceste masuri reduc riscul ranirii sau infestarii. Se vor anunta superiorii in cazul ranirii cu ace sau alte obiecte de contaminare a tegumentului pentru a efectua un set de analize amanuntite. Daca o persoana apartinand unei echipe medicale prezinta o leziune a mainii va trebui sa evite contactul direct cu pacientul pana nu isi va rezolva problema. Ingrijirea bolnavului dupa interventii chirurgicale(postoperator) Ingrijirea bolnavului dupa interventii chirurgicale ridica in general urmatoarele probleme: a)pregatirea salonului si a patului b)transportul bolnavului de la sala de operatii in salon c)ingrijirea bolnavului pin perioada post-narcotica d)supravegherea bolnavului e)aspectul general al bolnavului f)temperatura g)aparatul cardiovascular: asistenta va urmari pulsul datorita pierderii de sange si a narcozei frecventa pulsului creste si devine moale dat curand dupa interventie revine la normal. h)aparatul respirator: se supravegheaza stabilind tipul, frecventa, amplitudinea respiratiei: poate fi ingreunata de un pansament abdominal sau toracic prea strans. i)aparatul excretor: in primele ore dupa operatie bolnavul in genral nu urineaza, dupa 6-12h se va solicita bolnavului sa isi goleasca vezica urinara in cazul in care nu s-a lasat sonda permanenta in vezica urinara j)aparatul digestiv: asistentul va supraveghea si ingriji bolnavul in timpul varsaturilor k)supravegherea pansamentului l)combaterea durerii postoperatorii si ridicarea moralului m)rehidratarea si alimentarea bolnavului pentru restabilirea echilibrului hidric: se vor da bolnavului lichide in cantitate suficienta pe cale parenterala sau daca e posibil peros. n)mobilizarea bolnavului trebuie facuta cat mai curand, in urma miscarilor circulatia sangvina devine activa, peristaltismul intestinal si functia excretoare se imbunatatesc, schimburile nutritive active, ventilatia pulmonara se intensifica si se pune in miscare intreaga musculatie. Dupa interventii obisnuite in narcoza fara drenaj si fara complicatii mobilizarea se poate incepe din prima zi dupa operatie. Prin mobilizare precoce se pot evita complicatiile tardive prcum pneumoniile hipostatice, treomboze venoase, escarele. Pregatirea preoperatorie a bolnavului Pregatirea generala: la care sunt supusi toti bolnavii inainte de interventie consta in: a)menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupra felului cum va decurge operatia. b)explorarea capacitatii de aparare a organismului, a gradului de reactivitate si de rezistenta fata de socul operator c)intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidro-elecrolitica, normalizarea proteinimiei, vitaminizarea si alimentatie speciala la nevoie. d)stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului e)golirea si , la nevoie, spalarea cavitatii naturale ale organismului(stomac, colon, vagin, vezica urinara) si efectuarea toaletei bolnavului.

Pregatirea bolnavului in vederea introducerii lui in sala de operatii Interventiile chirurgicale se impart in: 1)operatii necesare si urgente cand interventia trebuie executata imediat indiferent de starea bolnavului 2)operantii necesare, dar neurgente cand interventia trebuie executata reprezentand singura solutie de rezistenta pentru bolnav insa data poate fi stabilita intre limite destul de largi putandu-se pastra timpul necesar pregatirii bolnavului 3)operatii care nu sunt absolut necesare si nici urgente, cand interventia se poate executa la orice data, asigurand astfel timp suficient pentrupregatirea preoperatorie. Este bine daca bolnavul nou este plasat intr-un salon unde sunt internati bolnavi cu aceeasi afectiuni pentru a se putea consulta cu ei asupra operatiilor ce il vizeaza. Asistentul medical va cintribui la ajutarea bolnavului sa isi formeze convingerea ca este bine ingrijit si in siguranta ceea ce il face cu incredere sa accepte interventia. Rezultatele examenelor de laborator vor fi notate in FO pentru a putea fi urmarite de medicul operator. Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte regimul dietetic adecvat bolii de baza, asigurand insa cheltuielile energetice necesare. Hidratarea si mineralizarea organismului se vor face in functie de necesarul si starea organismului. Carentele de protenine se vor restabili printr-o alimentatie corespunzatoare, prin transfuzii de plasma si de sange sau albumina. La femei interventia chirurgicala nu se face in perioada menstruala in cazul operatiilor de urgenta, interventia se executa imediat fara sa se ia in considerare starea bolnavului, ciclul menstrual sau alte afectiuni intercurente, intrucat indicatia operatorie este mai serioasa decat pierderea izvorata din interventia executata in cursul tulburarilor dupraadaugate afectiunii de baza. In seara dianintea operatiei, bolnavii nu mai iau decat lichide, iar in ziua interventiei raman nemancati pentru a preveni varsaturile. Golirea intestinului gros se va face prin clisme evacuatorii sau spalarea intestinului in seara zilei dinaintea interventiei si in dimineata operatiei. Ingrijirea bolnavului dupa interventii intraabdominale Dupa interventia intraabdominala se vor acorda acelasi ingrijiri generale ca la orice interventiei. O atentie deosebita o necesita asezarea bolnavului in pat, in pozitie corespunzatoare, restabilirea si mentinerea echilibrului biologic al organismului precum si ingrijiri speciale in cazul aparitiei complicatiilor. a)asigurarea unei pozitii comode b)cand voma este provenita de staza gastrica se goleste stomacul prin spalarea, golirea stomacului se mai face si prin aspiratia continutului cu sonda Miller-Albort Einhorn c)gazele intestinale care rezulta din inghitirea acrului si din procesele de fermentatie se elimina greu, producand acea balonare postoperatorie d)durerea postoperatorie dupa interventia abdominala declanseaza reflexe si se instaleaza dupa interventia in partea superioara a abdomenului e)aparitia complicatiilor pulmonare este datorata infectiilor acuta sau cronice postoperatorii ale cailor respiratorii de tabagism si de actiunea substantelor care deprima centrul respirator f)pregatirea constiincioasa a bolnavului pentru interventia si ingrijirea lui atenta dupa operatie previn majoritatea complicatiilor postoperatorii. Ingrijirea bolnavului dupa interventii pe aparatul urogenital Caracteristici: 1)bolnavii vor fi tinuti sub supraveghere permanenta 2)se vor noa temperatura, pulsul si TA la intervale fixate de medic 3)se va masura diureza si la indicatia medicului se vor recolta probe de urina 4)igiena bolnavului va fi riguroas pastrata prin bai partiale

5)alimentatia si rehidratarea se fac la fel ca si dupa orice alta interventie chirurgicala 6)dupa interventii pe prostata se va tine seama de varsta in general inaintata a bolnavului 7)dupa interventii pe organele genitale se pune accent deosebit pe ingrijirea plagii, prevenirea hemoragiei si a infectiei. Aceste organe fiind in imediata vecinatate a anusului si a uretrei, pastrarea igienei organelor operate constituie sarcina principala de ingrijire. Asupra organelor genitale operate nu se aplica nicioadata saci de nisip sau punga de gheata tegumentele si mucoasele din aceasta regiune fiind foarte sensibile in special pe scrot aplicarea lor ar putea produce necroze. Ingrijirea bolnavului dupa interventii intracraniene Se necesita o atentie deosebita deoarece craniul adaposteste creierul cu cei mai importanti centri nervosi care in cursul ingrijirilor trebuie menajati si ale caror suferinte trebuie semnalate fara intarziere. Ingrijirile curente schimbarile de pozitie, dar in special transportul bolnavului din sala de operatie in salon trebuie facute cu foarte mare blandete caci miscarile violente pot provoca hemoragii intracraniene care prin inlocuirea de spatiu exercita o compresiune traheo-bronsice bolnavul va fi asezat in pozitie semiventrala sau ventrala cu capul intors spre stanga, pozitie care previne aspirarea secretiilor si a varsaturilor. In caz de staza gastrica, varsaturi incoercibile se va face aspiratia continutului stomacal cu completarea lichidelor si ionilor extrasi pe cale parenterala. Se vor supraveghea in mod deosebit pulsul, temperatra, respiratia si cunostinta. Pacientul este de obicei bradicardic dupa interventii intracraniene. Hipertermia de obicei de origine centrala marcheaza o agravare a starii generale. Ridicarea TA la valori inalte denota o ischemie celebrala. Pupilele dilatate si rigide denota un edem cerebral ireversibil. Ingrijirea plagilor Plaga reprezinta intretuperea continuitatii tegumentului(cand este deschisa la suprafata) cu risc de infectie cu germeni anaerobi adica leziune tisulara a vaselor de sange a tesutului limfatic cand este in interiorul corpului Plaga operatorie este plaga in mod normal aseptica cu evolutie favorabila(adica se vindeca in 7zile) Aspectele patologice ce trebuie semnalate: a)inrosirea tegumentului b)tumefactia tegumentului c)puncte purulente la orificiul de insertie a firelor d)scurgeri purulente e)zona cu fibrina(substanta proteica organica ce intervine in coagulare) f)zona cu necroze(distrugerea tesuturilor datorata circulatiei sangvine) g)miros fetid Materiale necesare: a)solutii antiseptice(apa oxigenata, betadina, alcool iodat) b)comprese sterile c)material pentru fixat d)pense sterile e)foarfec steril Interventii: a)se explica necesitatea si modalitatea tehnicii bolnavului si se asigura ca nu este dureroasa b)se imbraca manusile chirurgicale nesterile cel ce va servi; sterile-cel ce va executa tehnica propriu-zisa c)se observa aspectul pansamentului si se indeparteaza d)se dezinfecteaza marginile plagii si apoi plaga de la interior la exterior

e)se trage cu pensa de un capat al firului pentru a il degaja de pe tegument f)se prinde nodul firului cu pensa si se sectioneaza ata intre nod si tegument cat mai aproape de nod intr-o singura parte g)se extrage firul, se dezinfecteaza h)se acopera cu pansament steril pentru alte 24h i)se reorganizeaza locul de munca. Plagile infectate Simptome(manifestari de dependenta): a)febra si frisoane b)puls rapid, filiform c)scaderea diurezei d)durerea exagerate la locul operatiei e)inrosire, tumefiere f)caldura locala g)prezenta de puroi la nivelul plagii operatorii. Masuri(interventii) a)examene de cultura de la nivelul plagii operatorii(dupa 3examene negative plaga se poate reinchide-se considera din nou sterila) pansament steril sau ori de cate ori este nevoie b)infasarea plagii cu fase sterile imbibate cu substante antiseptice(fasa iodofonica) si schimbarea ei odata cu refacerea pansamentului masuri ce previn infectarea plagii operatorii a)aseptic si antiseptic(intraoperator in timpul schimbarii pansamentului) igiena riguroasa, ordinea de lucru daca avem o singura sala de pansament. b)pansarea se va incepe cu pansamente aseptice, apoi cele septice c)eliminarea secretiei bronsice d)masuri pulmonare: administrarea de sedative din cauza tusei exista riscul ca plaga sa se deschida e)extragerea sondei vezicale cat mai curand posibil(a2a zi) f)corectarea glicemiei g)corectarea deficientelor nutritionale h)corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic