Spălătoria – Solange Tamara Rosu, MD, PhD

CIRCUITUL LENJERIEI DE SPITAL

Definţii
1. lenjeria de spital reprezintã totalitatea articolelor textile folosite în unitãţi medicale şi
include: cearceafuri, feţe de pernă, uniforme ale personalului medical, prosoape,
pijamale, articole de îmbrãcãminte pentru pacienţi, etc.
2. lenjeria murdară reprezintã totalitatea articolelor de lenjerie şi include atât lenjeria
murdară nepatată cât şi lenjeria contaminate
3. lenjerie murdară nepatată/ nepericuloase este lenjeria murdară care provine de la
pacienţi, fără urme vizibile de produse biologice; intră în categoria deşeurilor a căror
colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea
infecţiilor, deoarece nu sunt periculoase pentru sanatatea umana si mediul
4. lenjeria murdară patată/ periculoase este lenjeria care a venit în contact cu sângele
şi/sau alte fluide biologice; deşeuri ale căror colectare şi eliminare fac obiectul unor
măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor; Cod deşeu, conform Hotărârii
Guvernului nr. 856/2002 : 18 01 03*
5. serviciile de spalătorie reprezintã ansamblul activitãţilor desfãşurate în scopul
gestionãrii şi prelucrãrii lenjeriei de spital, începând cu momentul colectãrii lenjeriei
murdare din secţiile unitãţii medicale şi până în momentul predãrii produsului finit
înpoi pe secţie.
6. lenjeria - produs finit este lenjeria care a parcurs toate etapele fluxului tehnologic de
spălătorie şi care este depozitată în spaţiul desemnat din zona curată a spălătoriei.
7. dezinfecţia lenjeriei este procesul de distrugere a formelor vegetative ale
microorganismelor, a virusurilor şi a fungilor, cu excepţia sporilor bacterieni, astfel
încât lenjeria dezinfectată să poatã fi folositã fãrã riscuri pentru personal şi pacienţi
Circuitul propriu-zis
Lenjeria murdară se colectează şi se ambalează la locul de producere fără a fi
scuturată, cu scopul prevenirii contaminării aerului, a personalului şi a pacienţilor. Este
interzisă sortarea lenjeriei la locul de producere pe tipuri de articole. Rufele murdare nu
trebuie atinse din momentul în care se ridică de la patul bolnavului până la spălătorie.
Nu este permisă scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport până în momentul
predării la spălatorie.
Personalul care colectează şi ambalează lenjeria are obligaţia de a verifica ca în
articolele de lenjerie să nu rămână obiecte tăietoare-înţepătoare.
Personalul care colectează şi ambalează lenjeria va purta obligatoriu echipament de
protecţie corespunzator, inclusiv mănuşi. După îndepărtarea echipamentului de protecţie,
personalul se va spăla obligatoriu pe mâini.

Recipientul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase
rezultate din activităţi medicale este de unică folosinţă şi se elimină odată cu conţinutul.
Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deşeurile medicale sunt:a)galben -
pentru deşeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 şi clasificate la art.

1
 Spălătoria – Solange Tamara Rosu, MD, PhD
8;b)negru - pentru deşeurile nepericuloase,

Deşeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripţionaţi

„Deşeuri nepericuloase“. În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenţi şi
incolori.

In cadrul spitalului exista un circuit de transport lenjerie murdara, care nu se intersecteaza cu

circuitul lenjeriei curate si nici cu alte circuite functionale (pacient, instrumentar medico-
chirurgical, alimente, medicamente, etc.)
Lenjeria de spital se schimba ori de cate ori este nevoie si obligatoriu dupa fiecare pacient.
Periodicitatea schimbãrii echipamentului personalului se face în funcţie de gradul de risc şi se
stabileşte prin regulamentul intern al unitãţii medicale. Se strange lenjeria utilizata, la patul
pacientului in saci colectori de unica folosinta, care se leaga la gura si se depoziteaza
temporar (maxim 24 ore) in spatiul detinat efectelor murdare existent in fiecare sectie, de
unde vor fi transporati conform programului aprobat, cu caruciuoare de transpot catre
spalatorie pe circuitul existent. Predarea lenjeriei se face pe baza unui bon de evidenta;
preluarea se face de asemeni pe baza bonului si lenjeria este introdusa in spatiul destinat
sortarii pe tipuri si provenienta.

Art. 157. - De regulă, spălătoria se organizează ca un serviciu unic pe spital pentru

următoarele activităţi:
 primire,
 dezinfecţie,
 spălare,
 călcare,
 reparare,
 depozitare rufe.
La organizarea spaţial-funcţională a spălătoriei se vor respecta următoarele cerinţe:

a) separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate;

b) separarea şarjelor de rufe pe categorii de provenienţă;

2
 Spălătoria – Solange Tamara Rosu, MD, PhD

c) diferenţierea, pe întregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele

pacienţilor copii faţă de cele pentru rufele pacienţilor adulţi.

Art. 158. - (1) Pentru secţiile de boli transmisibile şi TBC, în spălătorie se va

organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secţii ale spitalului, cu
compartimentarea corespunzătoare a spaţiilor pe întregul traseu de procesare a rufelor.

(2) In cazul în care secţia de boli transmisibile este plasată în pavilion separat, se va
organiza o spălătorie proprie în cadrul pavilionului.

Art. 159. - (1) Dimensionarea spaţiilor şi echiparea cu utilaje a spălătoriei se fac în

funcţie de capacitatea secţiilor de spitalizare, ţinându-se seama şi de amploarea celorlalte
servicii tehnico-medicale.

(2) Pentru spitalele generale se consideră un minimum de 2,5 kg rufe pe zi şi pe pat.

(3) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrică-ginecologie se va lua în calcul o

cantitate mai mare de rufe pe zi şi pe pat, respectiv între 3 şi 4 kg.

Art. 160. - (1) Organizarea spaţiilor se face în flux continuu, după cum urmează:

a) camera pentru primirea şi trierea rufelor murdare (în care rufele murdare,
ambalate în saci, sunt aduse de personalul secţiilor şi predate spălătoriei);

b) spaţiu pentru dezinfecţia rufelor, amenajat cu căzi de baie pentru înmuiere în

dezinfectant, în număr suficient pentru a se putea separa rufele provenind de la diversele
secţii. Dezinfecţia se poate face şi direct în utilajul mecanizat de spălare, numai dacă acest
utilaj are un program special de dezinfecţie, corespunzător cerinţelor de igienă pentru spitale;

c) spălătoria propriu-zisă, în care se amplasează utilajele mecanizate pentru spălare

şi stoarcere prin centrifugare;

d) spaţii pentru uscătorie şi călcătorie (sală comună sau compartimentată pentru cele
două operaţii, separată însă de sala spălătoriei pentru a se asigura menţinerea condiţiilor de
igienă); uscarea şi călcarea rufelor se fac mecanizat sau manual;

e) încăpere pentru repararea rufelor, amplasată între călcătorie şi depozitul de rufe

curate;

f) depozit de rufe curate, în care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelor

pentru secţiile şi serviciile de destinaţie;

g) camera de eliberare a rufelor curate, în care are acces personalul din secţiile
medicale prin intermediul unui ghiseu.

(2) Anexele pentru personalul propriu vor include:

a) vestiar cu grup sanitar şi duş;
b) camera de odihnă;
c) biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de primire şi
eliberare a rufelor.

3
 Spălătoria – Solange Tamara Rosu, MD, PhD

Art. 161. - Circuitul interior al spălătoriei nu va fi traversat de alte circuite ale

spitalului. Modul de amplasare a utilajelor şi instalaţiilor aferente va avea în vedere asigurarea
condiţiilor pentru întreţinere uşoară şi rapidă (reparaţii, curăţare).

Art. 162. - Spălătoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clădirii principale
a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), caz în care se vor asigura toate măsurile
pentru a nu permite pătrunderea în spaţiile medicale a aburului şi mirosurilor, fie în pavilion
separat (eventual cu alte funcţiuni gospodăreşti), caz în care comunicarea cu clădirea
spitalului se va face printr-un coridor de legătură.

Dezinfectia lenjeriei

Calandru

 Ordin numarul 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control

al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare
Colectarea şi ambalarea la sursa a lenjeriei de spital se fac respectând Precauţiunile Universale

Uscarea lenjeriei stoarse se realizeazã astfel încât lenjeria spalata sa nu poatã fi contaminata sau
murdarita. Se pot folosi masina de uscare cu aer cald (uscator) sau tunelul de uscare. Nu se admite
uscarea în aer liber sau în spaţii care nu sunt destinate acestui scop.

Lenjeria se depoziteaza în spalatorie, într-un spaţiu special amenajat, în zona curata, separat de zona
murdara. Spaţiul de depozitare se doteaza cu rafturi etichetate şi numerotate pe care este pusã lenjeria
4
 Spălătoria – Solange Tamara Rosu, MD, PhD
curata. Lenjeria curata se ambaleaza pentru transport în saci noi. Pentru transportul lenjeriei se
folosesc carucioare curate.

Depozitarea lenjeriei curate pe secţii se face în spaţii speciale destinate şi amenajate ferit de praf,
umezeala şi vectori. Aceste spaţii se supun curãţeniei de rutina. La manipularea lenjeriei curate,
personalul va respecta codurile de procedura privind igiena personalã şi va purta echipamentul de
protecţie adecvat.

Asistenta sefa a unitãţii medicale:

- rãspunde şi controleazã modul de aplicare a codului de procedura;
- planifica necesarul de articole de lenjerie în colaborare cu şeful spalatoriei;
- organizeazã cursurile de educare şi formare profesionalã continua pentru infirmerie;
- poate delega anumite atribuţii asistentelor sefe de secţie.
12.6. Infirmiera:
- respecta modul de colectare şi ambalare a lenjeriei murdare, în funcţie de gradul de risc conform
codului de procedura;
- respecta codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare;
- asigura transportul lenjeriei;

Cele doua zone, curata şi murdara, trebuie sa fie separate obligatoriu printr-o bariera de separare, care
poate fi fizica (perete despartitor, maşini de spãlat cu bariera igienica) sau funcţionalã, marcata
eventual printr-o banda de vopsea galbena pe pavimente.

În zona murdara se realizeazã urmãtoarele operaţii:

- primirea lenjeriei murdare;
- sortarea lenjeriei necontaminate pe tipuri de articole;
- îndepãrtarea secretiilor şi excretiilor dacã se impune;
- procesul de spalare a lenjeriei;
- spalarea şi dezinfectarea carucioarelor şi containerelor.

În zona curata se realizeazã urmãtoarele operaţii:

- stoarcerea lenjeriei spalate (dacã exista utilaje separate pentru stoarcere);
- uscarea lenjeriei curate;
- cãlcarea lenjeriei;

5
 Spălătoria – Solange Tamara Rosu, MD, PhD

- depozitarea lenjeriei curate;

- predarea lenjeriei curate cãtre secţie.
La trecerea dintr-o zona a spalatoriei în alta, personalul este obligat sa schimbe uniforma de lucru
trecând prin vestiarul filtru (conform schemei din Anexa 3). Din acest motiv uniformele personalului
din cele doua zone trebuie sa fie culori distincte. Vestiarul filtru va fi prevãzut cu doua intrari: una din
zona murdara şi una din zona curata.

Se interzice spalarea lenjeriei în unitãţi contractante care spala pentru populaţie sau alte comunitãţi
dacã nu se realizeazã condiţii tehnice şi functionale prevãzute în Normele tehnice privind serviciile de
spalatorie pentru unitãţile medicale. Maşinile care transporta lenjeria murdara şi curata în afarã
spitalului trebuie sa fie autorizate sanitar.

Testarea microbiologica a lenjeriei finite în vederea evaluãrii calitãţii serviciilor de spalatorie

1. Testarea microbiologica a lenjeriei de spital are drept scop evaluarea calitãţii serviciilor de
spalatorie, în ceea ce priveşte decontaminarea. Cunoaşterea încãrcãturii bacteriene de pe lenjeria-
produs finit este un indicator pentru respectarea normelor tehnice de pe fluxul tehnologic şi oferã
informaţii privind riscul de infectii.
2. Controlul microbiologic al produsului finit nu este o practica de rutina. Se recomanda efectuarea
testelor microbiologice atât în cazul spãlãtoriilor proprii spitalelor, cat şi în cazul celor contractate de
cãtre unitatea medicalã.
3. Se recomanda, pentru spãlãtoriile proprii unitãţilor medicale, ca probele sa fie recoltate periodic, de
ragula, la interval de 6 luni, prin sondaj, sau în urmãtoarele situaţii:
- la introducerea de noi procedee de spalare, utilaje, detergenti şi aditivi, dezinfectanti chimici;
- la apariţia unei infectii nosocomiale, în cazul în care exista suspiciunea ca lenjeria este sursa de
infectie.

BILIOGRAFIE
1. ORDIN nr. 914 din 26 iulie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea normelor privind condiţiile
pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de
funcţionare (actualizat până la data de 1 septembrie 2009*)
2. ORDIN nr. 1.025 din 7 decembrie 2000 pentru aprobarea Normelor privind serviciile de
spalatorie pentru unitatile medicale
3. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 961/2016 - aprobarea Normelor tehnice privind
curăţarea,dezinfectia si sterilizarea în unitățile sanitare publice și private
4. Ordinul MS nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare
a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare
5. Ordinul MS nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor
rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de
date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale