UMF Iași

AMG - An III
Curs: Anestezie-Terapie Intensivă

RESUSCITAREA
CARDIO - RESPIRATORIE
Dr. Patrașcanu Emilia
 INTRODUCERE - STOP CARDIAC

Stopul cardiac în spital (IHCA):

Stopul cardiac în afara spitalului (OHCA): Incidența anuală în Europa: 1,5-2,8/1000 internări
 Incidența anuală în Europa: 67-170/100.000
Rata supraviețuirii la 30 zile/ externare: 15-34%
locuitori
 Resuscitarea cardio – respiratorie (RCR) efectuată Factori asociați cu rata supraviețuirii:
de serviciul medical de urgență: 50-60% din cazuri
• Cauza stopului cardiac
 RCR inițiată de ”martorul” opririi cardiace: 13-83% • Ritmul inițial al stopului cardiac
din cazuri (medie: 58%)
• Locul în care se produce stopul cardiac
 Utilizarea defibrilatorului extern automat (AED):
• Gradul de monitorizare
3,8 – 59% din cazuri (medie 28%)
 Rata supraviețuirii până la externarea din spital:
0-18% (medie 8%)
 LANȚUL SUPRAVIEȚUIRII

Reprezintă pașii vitali care trebuie urmați pentru o resuscitare reușită:

• Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
• Începerea manevrelor de resuscitare cât mai rapid; resuscitarea imediată poate dubla sau tripla
supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
• Defibrilarea cât mai rapidă: resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de
supravieţuire de 49- 75%. Fiecare minut de întârziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15%
• Asigurarea unui suport vital avansat adecvat.
 SUPORT VITAL BAZAL (SVB)

SECVENȚĂ DE PROCEDURI APLICATE PENTRU A RESTABILI CIRCULAȚIA

SÂNGELUI OXIGENAT DUPĂ UN STOP RESPIRATOR ȘI/SAU CARDIAC.

COMPRESIILE TORACICE ȘI RESPIRAȚIA ARTIFICIALĂ POT FI PUSE ÎN

APLICARE DE ORICE PERSOANĂ INSTRUITĂ, ORIUNDE, DE URGENȚĂ FĂRĂ
ECHIPAMENT SUPLIMENTAR
 CUM RECUNOAȘTEM STOPUL CARDIAC?

• În stop cardiac – orice persoană aresponsivă cu respirație absentă sau anormală

• Respirația agonică
• semn de SC
• apare în 50% din cazuri
• frecvent greșit interpretată – întârzie inițierea RCR

• Mișcările de tip convulsiv

• pot apărea la debutul unui SC
• complică identificarea SC – întârzie RCR
 CUM RECUNOAȘTEM STOPUL CARDIAC?

Evaluarea stării de conștiență:

Tactilă
Scuturare umeri
Verbală
”Sunteți bine?”
 CUM RECUNOAȘTEM STOPUL CARDIAC?

Dacă răspunde:
 mențineți poziția inițială
 aflați cauza incidentului
 reevaluați periodic
CUM RECUNOAȘTEM STOPUL CARDIAC?

Lipsă răspuns?

CHEAMĂ AJUTOR
 CUM RECUNOAȘTEM STOPUL CARDIAC?

Eliberarea căii aeriene

Pozitionați pacientul în decubit dorsal

O mână pe frunte – realizeză

hiperextensia capului

Cealaltă mână sub bărbie – ridică

mandibula
 CUM RECUNOAȘTEM STOPUL CARDIAC?

Evaluarea respirației

Privește, ascultă și simte respirația

maxim 10 secunde

Respirația normală: frecvență 12-

16/minut, ritm regulat, fără zgomote
anormale
POZIȚIA LATERALĂ DE
SIGURANȚĂ
PACIENT INCONȘTIENT CARE
RESPIRĂ NORMAL
 POZIȚIE STABILĂ
 MENȚINE LIBERTATEA CĂILOR
AERIENE
 PREVINE ASPIRAȚIA
CONȚINUTULUI GASTRIC IN CAZ
DE VĂRSĂTURĂ
 PERMITE SUPRAVEGHEREA
PACIENTULUI
CONTINUĂ SĂ RESPIRE ??
 CUM RECUNOAȘTEM STOPUL CARDIAC?

Evaluarea respirației

Privește, ascultă și simte respirația

maxim 10 secunde

Respirația anormală: laborioasă,

neregulată, prea lentă, zgomotoasă,
însoțită de gasping
 ANUNȚĂ SERVICIUL DE URGENȚĂ!

Pacient aresponsiv, respiră anormal sau deloc

– alertează serviciul medical de urgență/
serviciul de gardă ATI
Ideal, cere unei a doua persoane să anunțe
serviciul de urgență și începe masajul cardiac
extern (MCE)
Un singur salvator – activează funcția
speaker/hands-free - apelează serviciul de
urgență și concomitent începe MCE
Un singur salvator și imposibil de anunțat și
inițiat MCE simultan – întâi anunță, apoi începe
MCE
 ANUNȚĂ SERVICIUL DE URGENȚĂ!

În cazul OHCA, trimite o persoană să

aducă un AED, dacă există unul
disponibil
În cazul IHCA, trimite o persoană să
aducă căruțul de resuscitare, pentru a fi
la dispoziția echipei ATI pentru suport
vital avansat.
Continuă MCE!
MASAJ CARDIAC EXTERN

• După 30 de compresiuni toracice, deschideți

calea aeriană și livrați 2 ventilații artificiale

• Nu alocați ventilației mai mult de 10 secunde

• Reluați imediat MCE, chiar dacă una sau ambele

ventilații au fost ineficiente

• Continuați MCE: ventilații artificiale - raport 30:2

• Mai mult de un salvator – împărțiți sarcinile.

MASAJ CARDIAC EXTERN

• Dacă nu sunteți pregătit pentru a

executa manevra de ventilație
artificială – continuați compresiile
toracice cu o frecvență de 100-
120/min

• Mai mulți salvatori – schimbați

frecvent pentru a menține eficiența
MCE
 VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ
MEDIUL EXTRASPITALICESC
 Ventilație gură la gură

 Ventilație gură la nas

 Ventilație gură la mască

30: 2
European Resuscitation Council Guidelines 2021
 VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ
MEDIUL EXTRASPITALICESC
30: 2
VC = 500-600 ml
Durată > 1 sec

European Resuscitation Council Guidelines 2021

Cum se efectuează corect masajul cardiac extern?
Degetele întrepătrunse, coatele drepte, iar brațele perpendiculare pe planul pacientului
Întotdeauna mâinile salvatorului trebuie să fie în contact cu toracele pacientului
Umerii salvatorului trebuie să fie deasupra pacientului, coatele drepte
și brațele perpendiculare pe planul pacientului
Nu vă „încrucișați„ mâinile! Ele trebuie să fie drepte, una peste alta (întrepătrunse)
Fără îndoirea degetelor. Ele sunt extinse pe toracele pacientului
Frecvența MCE: 100-120 compresii/ minut
Adâncimea comprimării sternului: 5-6 cm (2-2,4 inch)
 Defibrilarea externă automată
(AED)

AED disponibil

! !!
CE
M Pornește-l și atașează electrozii

UĂ
TIN Urmează instrucțiunile auditive și vizuale
N
CO Șocul este indicat
Șocul NU este indicat

Asigură-te că nimeni nu atinge pacientul și apasă butonul

”ȘOC”

Reia imediat MCE și continuă conform Reia imediat MCE și continuă conform
indicațiilor AED indicațiilor AED
 SUPORT VITAL DE BAZĂ – CÂT TIMP?

Continuă SVB până la: Semne clinice că pacientul își

revine din SC:
Sosirea echipajului medical de urgență – preia
RCR • Se trezește

Sosirea echipei de gardă ATI –preia RCR • Mișcă spontan

Reluarea circulației spontane – pacientul își • Deschide ochii

revine
• Respiră normal
Epuizarea resuscitatorului
SUPORT VITAL DE BAZĂ (SVB)
Prevenirea stopului cardiac
• Pacienții cu stop cardiac din spital sau din afara spitalului au adesea
semne premonitorii care sugerează acest risc:
o Durere toracică
o Sincope
o Palpitații

• Se recomandă folosirea protocoalelor de identificare și tratare

timpurie a pacienților cu risc crescut de stop cardiac
Prevenirea stopului cardiac în spital
Identificarea precoce și monitorizarea atentă Personalul spitalului să utilizeze
a bolnavilor gravi cu risc de deteriorare
clinică
mijloace de comunicare dedicate
Instruirea personalului în ceea ce privește
pentru a asigura transmiterea
recunoașterea, monitorizarea și intervenția eficientă a informațiilor
imediată când starea clinică a pacientului se Pacienții trebuie să primească
agravează
îngrijiri într-o zonă clinică care are
Întregul personal de îngrijire trebuie instruit
să solicite ajutor precoce înaintea alterării personalul, abilitățile și facilitățile
semnelor vitale adecvate gravității bolii
Existența la nivelul spitalului a echipei de Analiza evenimentelor de stop
urgență care trebuie solicitată când se
constată semne vitale anormale la pacienții
cardiac la nivelul spitalului pentru
critici învățare și îmbunătățirea activității
Stopul cardiac în spital

Principiile ALS sunt aceleași atât în spital cât și în afara spitalului

• Defibrilarea rapidă
• MCE de înaltă calitate

În cadrul spitalului
• Disponibilitatea imediată a personalul clinic instruit
• Disponibilitatea echipamentului
• Oportunitate pentru identificarea rapidă a stopului cardiac
• Inițierea rapidă a tratamentului
• BLS și ALS pot începe în același timp
 SUPORT VITAL AVANSAT - OBIECTIVE

• Menținerea perfuziei tisulare (oxigenarea)

MCE
Defibrilare
• Menținerea/îmbunătățirea debitului cardiac
Asigurarea căii aeriene(oxigenare/ventilație eficiente)
Administrare de droguri (vasopresoare/antiaritmice)
• Identificarea cauzelor de oprire cardiacă
• Suport cardiac
Optimizare electrolitică
Echilibrare acido-bazică
Echilibrare volemică
Revascularizare
 STOP CARDIAC CONFIRMAT
Începe RCP cu compresii sternale cu un raport compresii/respirații de 30:2

• Solicită ajutor – inclusiv defibrilator

• În momentul sosirii defibrilatorului continuați compresiile și un ajutor

aplică padelele pentru a evalua ritmul

• Identificați ritmul și tratați în funcție de algoritmul ALS

Ritm cardiac normal
Fibrilație ventriculară
Tahicardie ventriculară
Fibrilație ventriculară/Tahicardie ventriculară fără
puls

Dacă se confirmă VF sau VT se încarcă defibrilatorul, în timp ce un ajutor

continuă compresiile.

Opriți compresiile doar când defibrilatorul este încărcat, depărtați-vă de

pacient și administrați șoc electric – 360 J monofazic sau 150–200 J bifazic.

Este esențial ca pauza dinaintea șocului electric să fie cât mai scurtă chiar
și o întârziere de 5 - 10 secunde poate reduce șansele de succes.
Fibrilație ventriculară/Tahicardie ventriculară
fără puls
Fără să evaluați ritmul sau să cercetați existența pulsului reluați RCP cu un ritm de
30:2 imediat după șoc începând cu compresii toracice.

Chiar dacă încercarea de defibrilare a reușit și a restaurat un ritm care poate genera
perfuzie tisulară, este nevoie de un interval de timp, peste 2 minute până la
reluarea circulației post șoc.

Este improbabil să puteți percepe puls imediat după defibrilare.

Timpul pierdut cu încercările de a percepe pulsul pot compromite și mai mult

miocardul dacă nu a fost restabilit un ritm de perfuzie eficient.
Al 2-lea șoc - VF / VT
Continuă RCP timp de 2 minute

Scurtă pauză pentru a evalua ritmul.

Dacă este în continuare VF/VT, aplică un al doilea șoc electric 360 J

monofazic sau 150–200 J bifazic.

Fără să evaluați ritmul sau să cercetați existența pulsului reluați RCP cu

un ritm de 30:2 imediat după șoc începând cu compresii toracice.
Al 3-lea șoc electric - VF/VT
Continuă RCP timp de 2 minute

Scurtă pauză pentru a evalua ritmul.

Dacă este în continuare VF/VT, aplică un al treilea șoc electric 360 J monofazic sau 150–200 J
bifazic.

Fără să evaluați ritmul sau să cercetați existența pulsului reluați RCP cu un ritm de 30:2
imediat după șoc începând cu compresii toracice.

Dacă în acest timp s-a reușit accesul venos administrați - !! DUPĂ RELUAREA COMPRESIILOR
TORACICE !! – 1 mg de adrenalină și 300 mg de amiodaronă.
Dacă FV/TV persistă
Continuă RCP

• Verificarea ritmului – maxim 5 secunde – după 2 minute de masaj cardiac

• Defibrilare
RELUARE MASAJ CARDIAC EXTERN

• Adrenalină – prima doză după al 3-lea șoc apoi 1 mg la fiecare la 3 -5 min până la
reluarea circulației spontane (ROSC)

• Amiodaronă – 300 mg după al 3-lea șoc apoi 150 mg după al 5-lea șoc
Defibrilator manual
Ritmuri nonșocabile

Activitate electrică fără puls / Disociație electromecanică

• Activitate electrică organizată;

• Puls central și periferic absent;
• Contracții miocardice prea slabe pentru a genera debit cardiac.

Asistola:
• Activitate electrică absentă
• Activitate mecanică absentă
• Linie izoelectrică pe traseul EKG
Ritmuri nonșocabile
SECVENȚA DE ACȚIUNE

• Masaj cardiac extern eficient: frecvență, forță și recul

• CRP fără întrerupere

• Menținerea permeabilității căii aeriene

• Securizarea cât de curând posibil a căii aeriane

• Asigurarea accesului vascular – intravenos sau intraosos

• Administrarea adrenalinei la fiecare 3-5 minute

• Diagnosticarea și corectarea cauzelor reversibile.

Menținerea permeabilității căii aeriene
Pacienții care necesită resuscitare au cel mai adesea obstrucție de cale aeriană secundar
pierderii stării de conștiență.
Uneori obstrucția de cale aeriană este cauza stopului cardiac.

Controlul prompt al căii aeriene este esențial când nu se cunoaște cauza stopului

Sunt 3 manevre simple care cresc permeabilitatea căii aeriene:

• Extensia capului;
• Subluxația mandibulei
• Ridicarea bărbiei
Plasarea de dispozitive oro sau naso-faringiene:
• Pipa Guedel,
• Dispozitivul naso-faringian.
INSERȚIA PIPEI
GUEDEL
 VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ – CÂND?
 Pacienți care NU RĂSPUND LA STIMULARE verbală/senzorială
 Respirație spontană inadecvată
 Respirație absentă

BLS + ALS

Fără oxigenare adecvată este imposibilă reluarea circulației

spontane !!!
European Resuscitation Council Guidelines 2021
VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ

PAS < 10 sec

European Resuscitation Council Guidelines 2021
 VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ
MEDIUL INTRASPITALICESC

 VENTILAȚIE PE MASCĂ CU BALON

 DISPOZITIVE DE VENTILAȚIE SUPRAGLOTICĂ

 INTUBAȚIE ORO-TRAHEALĂ

European Resuscitation Council Guidelines 2021

VENTILAȚIA PE MASCĂ ȘI BALON

European Resuscitation Council Guidelines 2021

 VENTILAȚIA PE MASCĂ ȘI BALON

10 VENTILAȚII / MIN
European Resuscitation Council Guidelines 2021
DISPOZITIVE SUPRAGLOTICE

European Resuscitation Council Guidelines 2021

 INTUBAȚIA OROTRAHEALĂ
METODA OPTIMĂ DE SECURIZARE A CĂII AERIENE
 Nu trebuie să întârzie defibrilarea

 Trebuie realizată fără întreruperea masajului cardiac > 5 secunde

OPTIMIZEAZĂ SCHIMBURILE GAZOASE - Oxigenarea/Ventilația

REDUCE MUNCA RESPIRATORIE

SCADE CEREREA METABOLICĂ

European Resuscitation Council Guidelines 2021

 INTUBAȚIA OROTRAHEALĂ
Laringoscop
Sonde de IOT de diferite mărimi
Mandren
Seringa de 10 ml
Dispozitiv de securizare a sondei IOT
Balon de ventilație cu mască conectat la Oxigen
Sonde de aspirație conectate la sursa de aspirație
Stetoscop
European Resuscitation Council Guidelines 2021
Monitorizarea în timpul ALS
• EKG - monitorizează ritmul cardiac prin padele sau electrozi
• Capnografia – afișează grafic presiunea CO2 la sfârșitul expirului
Reflectă:
 Debitul cardiac
 Fluxul sanguin pulmonar
 Ventilația pe minut

• Analiza gazelor de sânge din venă sau arteră ajută la identificarea cauzelor reversibile
de stop cardiac

• Ecocardiografia - poate detecta cauzele reversibile de stop

- evidențiază mișcările cordului în timpul CRP
Capnograma normală
Utilizarea ETCO2 și graficul capnografiei în timpul CRP!!!
• Exprimă presiunea parțială a CO2 la sfârșitul expirului
• Reflectă debitul cardiac și fluxul sanguin pulmonar
• Indică frecvența respiratorie și minut volumul ventilat
Rolul capnografiei în timpul CPR

• Indică plasarea sondei de intubație în trahee

• Monitorizează frecvența respiratorie și evită hiperventilația

• Monitorizează calitatea compresiilor toracice în timpul CPR

Obiectivul țintă: ETco2 peste 20 mmHg

• Identificarea Reluării Circulației Spontane (ROSC)

ROSC - nu mai necesita administrare de adrenalină

Ecocardiografia - ALS
• Detectează cauzele reversibile de stop cardiac
 Tamponada cardiacă
 Embolia pulmonară
 Hipovolemia
 Pneumotoraxul

• Pune probleme legate de plasarea sondei de examinare fără oprirea

compresiilor toracice

• Necesită personal instruit

• Absența mișcărilor cordului ultrasonografie este înalt predictibilă pentru deces

 European Resuscitation Council
Guidelines 2021 
Ghidul reflectă dovezile tot mai mari pentru CPR extracorporale (eCPR) acolo
unde poate fi inplementată

• Reprezintă o terapie de salvare pentru pacienții selectați atunci când măsurile

convenționale ALS eșuează

• pentru a facilita intervenții specifice:

• angiografie coronariană
• Intervenție coronariană percutanată (PCI)
• trombectomie pulmonară pentru embolie pulmonară masivă
• reîncălzire după stop cardiac hipotermic
Extracorporeal CRP - eCRP
• Necesită acces vascular și circuit cu pompă și oxigenator
• Asigură oxigenarea sângelui și restaurarea perfuziei tisulare
• Se poate câștiga timp pentru:

Restaurarea circulației spontane adecvate

Tratamentul cauzelor reversibile de stop cardiac
 Accesul intravascular
Accesul venos periferic:
• Rapid,
• Sigur,
• Ușor de realizat.
După fiecare administrare de drog se administrează un bolus de 20 ml de fluid –
antrenarea drogului în circulație.

Acces venos central:

• Se realizează de persoane instruite, antrenate

Calea intraosoasă:
• Se folosește numai când nu ai cale i.v. în primele minute de resuscitare
• Tradițional la copil
• Asigură flux de fluide comparabil cu cel venos.
Cauze reversibile de stop cardiac:
Cei 4H:
• Hipoxia – ventilație adecvată cu suplimentare de oxigen;
• Hipovolemia – restaurarea volumului intravascular cu fluide;
• Hipo/hiper - potasemia, magnezemia, calcemia;
• Hipotermia
Cei 4T:
• Tromboza – coronariană sau pulmonară: tromboliză;
• Tamponada cardiacă – ecografie transtoracică: pericardocenteza;
• Toxine - antidot specific;
• Tension pneumothorax= pneumotorax în tensiune - toracocenteza.
 CONCLUZII
European Resuscitation Council Guidelines 2021 
Nu există modificări majore în Ghidul 2021 pentru ALS adulți

• Compresiuni toracice de înaltă calitate cu întreruperi minime

• Defibrilarea precoce
• Adrenalină cât mai curând posibil când ritmul este non-șocabil și după 3
încercări de defibrilare pentru un ritm șocabil
• Efectuarea ecografiei pentru diagnostic, necesită un operator calificat și
evitarea/ reducerea întreruperilor compresiei toracice
Multe dintre stopurile cardiace intra- sau extraspitalicești
au semne premonitorii și ar putea fi prevenite!!!