BLS - AED - manopere de urgență la pacientul în SCR (acces

venos/intraosos, monitorizare, managementul căi aeriene)

Conferențíar univ. dr. Adela Golea

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj
Medic primar medicină de urgență
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca
Adela.Golea@umfcluj.ro
 Suportul vital de bază
Obiective

1. Recunoașterea precoce a SCR - cunoașterea

recomandărilor de ERR
2. Cunoașterea algoritmului BLS
3. Aplicarea CT (compresiuni toracice) corecte, eficiente
4. Utilizarea DEA
5. Diferențele între laici și personalul medical
6. Riscurile la care se expune salvatorul
 Suportul vital de bază

Prioritizarea activităților pentru a începe precoce resuscitarea

-optimizarea recunoașterii situațiilor clinice cu risc de SCR – principala
barieră în salvarea de vieți
-introducerea EWS și ERR în cadrul servciilor medicale
-training și încurajarea populației în aplicarea BLS
-cunoașterea poziției laterale de siguranță pentru pacienții inconștienți cu
respirație prezentă
- monitorizarea continuă a respirației, evaluare ABCDE
-cunoașterea primului ajutor pentru obstrucția căii aeriene superioare
- previne instalarea stopului respirator, urmat de cel cardiac
 Suportul vital de bază
5 Pași în acordarea BLS -
necunoașterea determină reducerea
supraviețuirii:
1. Recunoaște SCR – începe BLS
2. Alertează echipa de resuscitare:
din serviciul medical sau SAJ
3. Începe imediat CT eficiente
4. Solicită AED – există, cunoști
modul de utilizare, aplici precoce
defibrilarea
5. Învață cum să efectuezi corect
BLS
 Suportul vital de bază
Identificarea pacienţilor cu risc de SCR

• Clinic: palid, cianotic, facies suferind, status mental alterat

• Istoricul bolii: tulburări maligne de ritm (Fiv, Tv, BAVgrd.III), infarct

miocardic cu anevrism ventricular, TEP

• Examinări: anemie severă, acidoză, hipoxie, hipercapnie, hiperKmie,

• Investigaţii: rgr pulmonară, ecografie cardiacă şi

abdominală(pericardită exudativă, hemo/pneu-motorax,
hemoperitoneu), CT (hemoragii cerebrale)
 Suportul vital de bază
Identificarea pacienţilor cu risc de SCR

• Indicatori clinici ai Early Warning Score/ERR

degradării anterioare 3/parametru, 5 cumulat – la o oră, ≥7 – continuuu monitorizare

stopului cardiac
Parametrii fiziologici 3 2 1 0 1 2 3
intraspitalicesc (80%)
RR ≤8 9-11 12-20 21-24 ≥25

SpO2 ≤91 92-93 94-95 ≥96

• tahipnee sau ->bradipnee Orice supliment de O2 Da Nu
• tahicardie sau->bradicardie Temp ≤35 35,1-36,0 36,1-38,0 38,1-39,0 ≥39,1
• hipotensiune
•
TAs(mmHg) ≤90 91-100 101-110 11-219 ≥220
scăderea nivelului de
conştienţă FC ≤40 41-50 51-90 90-110 111-
130
≥131

Nivel de conștiență A V,P,U

 Suportul vital de bază

Protocolul de suport vital bazal în 6 pași:

1. Recunoaștere SCR: aresponsiv cu respirație
anormală
2. Anunță echipa de resuscitare: 112/nr. intern
3. Începe RCP – 30 de CT
4. Administrează 2 ventilații
5. Solicită DEA
6. Utilizează-l (DEA) cât mai repede posibil
Orice pas este întârziat se reduc șansele de
supraviețuire!
 Suportul vital de bază
1.Cum recunoaștem un SCR

-orice persoană aresponsivă cu respirație absentă sau

anormală
- nu are mișcări sau poziții ce necesită tonus
muscular
▪ respirația se verifică păstrând calea aeriană deschisă

-respirația agonală (3-4/min, neregulate, cu zgomote,

mioclonii, mișcare limbă) reprezintă semn de SCR !!! –
nu întârziați RCP
-poate apare o scurtă perioadă de convulsii înainte de
SCR urmată de aresponsivitate și absența respirației
➢Frecvent la tineri, SCR asistate, ritmuri șocabile inițial, cu
șanse mari de resuscitare
 Suportul vital de bază
1.Cum recunoaștem un SCR

1. Cum vă simțiți? Ce ați pățit?

2. Scuturați ușor persoana
3. Deschideți calea aeriană: hiperextensia capului, ridicare mandibulei
▪ Leziune de coloană? – subluxație mandibulă, ridicare
amandibulei
▪ Verifică de corpi străini vizibili în cavitatea bucală
4. Verificați respirația – metoda PAS: Privește/Ascultă/Simte
 Suportul vital de bază
2. Anunță echipa de resuscitare (ALERTARE)

-Serviciul medical de urgență sau ERR/ER - se anunță

imediat: 112 (GRATIS) sau nr. tel. intern
.............................
-Singur martor (salvator) cu telefon mobil
-Sună 112 – activează speaker (orice opțiune hand free) – vorbește
– atenție la comunicare date
-Începe BLS singur sau asistat de dispecer (membru ERR/EC)
-Singur martor (salvator) ce trebuie să părăsească pacientul
pentru a anunța
-Activează întâi serviciul de urgență/ERR/ER
-Apoi începe RCP
 Suportul vital de bază
2.Începe CT sau CT/VM

1. Asigură-te că ești cu pacientul într-o zonă de siguranță

2. Începe CT imediat
3. Efectuează CT eficiente: 100 – 120/min (Raport CT/VM: 30:2)
• Poziționează pacientul în decubit dorsal – pe plan dur
• Dezvelește toracele anterior
• Aplică mâna pe stern – în centrul toracelui (1/2 inferioară, imediat
sub linia intermamelonară)
• Aplică a doua mână deasupra – încrucișează degetele – ridică
degetele de pe grilajul costal (numai podul palmei are contact cu
sternul – regiunea tenară și hipotenară)
• Comprimă 5-6 cm (până sternul ajunge la nivelul liniei axilare
anterioare, 1/3 din torace)
4. Evită întreruperile mai mari de 5 sec – necesare aplicării a 2 ventilații
5. Asigură pompa cardiacă – 10% din activitatea normală (10% din DC)
 Suportul vital de bază
2.Începe CT sau CT/VM
 Suportul vital de bază
2.Începe CT sau CT/VM

1. În timpul CT – al doilea salvator se pregătește pentru VM

2. Dacă nu sunt 2 salvatori – se preferă CT cu menținerea CA deschise
3. Al- doilea salvator
❑ Menține calea aeriană deschisă: hiperextensie și ridicarea mandibulei
❑ Îți pregătește masca și balonul de ventilație
❑ Așează masca etanș pe fața pacientului
❑ Fixează masca etanș și o menține concomitent cu hiperextensia capului și ridicare mandibulei
❑ Dacă este suspiciune de leziune cervicală – 2 persoane vor efectua ventilația
❑ Una menține calea aeriană deschisă – subluxație și ridicare mandibulă
❑ A doua menține masca pe față și ventilează
❑ Montează oxigen la balon – 10l --- dacă este rezervor – 15l
❑ Administrează 2 ventilații la terminarea a 30 de CT
 Suportul vital de bază
2.Începe CT sau CT/VM
 Suportul vital de bază
2.Începe CT sau CT/VM

❑ Menține calea aeriană deschisă: hiperextensie și ridicarea mandibulei

 Suportul vital de bază
2.Începe CT sau CT/VM
 Suportul vital de bază
2.Începe CT sau CT/VM
 Suportul vital de bază
4.Când și cum se utilizează AED?

❑Se aduce cât de repede se poate – din locația cunoscută – AED

❑Imediat ce este disponibil AED –ul se utilizează
❑Se montează rapid patch-urile pe pacient - poziția arătată pe patch
❑Dacă este un salvator – se întrerup CT și se montează patch-urile
❑Dacă este mai mult de un salvator – se continuă CT și se atasează patch-
urile
❑Se urmează indicațiile AED
❑Nu se atinge AED când se analizează ritmul
❑Dacă se indică șoc – se apasă butonul șoc
❑Asigură-te că nimeni nu atinge pacientul
❑Apasă butonul de șoc

❑Dacă nu se indică șoc – se continuă RCP

 Suportul vital de bază
4.Când și cum se utilizează AED?
 Suportul vital de bază
4.Când și cum se utilizează AED?

❑Imediat după șoc reîncepe CT

❑ATENȚIE – NU ÎNTÂRZIA CT (max 5 secunde
pauză)

❑2 min continuă CT (6 rapoarte 30/2 sau

180CT)

❑Reevaluează ritmul
❑Nu atinge pacientul când se reevaluează ritul
 Suportul vital de bază

1. NU întârziați defibrilarea prin efectuare de

CT adiționale dacă defibrilatorul este
disponibil

2. Este sigur pentru martori și cei care asigură

primul ajutor să utilizeze DEA după ce li s-a
efectuat training

3. Infecția SARS CoV 2 – are ghid separat de

BLS

4. Orice tehnologie care poate ajuta se poate

folosi: inteligență artificială, telefon smart,
comunicații video, drone, etc.
 Suportul vital de bază – evidențe ghid 2021
1. Definiția SCR – inconștient, cu respirație absentă sau anormală
(NU se VERIFICĂ PULSUL).
2. Nu interpretați greșit zgomotele respiratorii, gaspingu-rile ca și
semn de viață – sunt semn de SCR.
3. Riscul întârzierii RCP – nerecunoaștere respirație anormală,
pacient cu – convulsii, aresponsiv, cu respirație anormală.
4. Cele 2 strategii de supraviețuire: PRIMA: sună și alertează
serviciile de urgență (SAJ; SMURD, ERR/ER) – începe RCP (first
call/first CPR).
5. Efectuează CT eficiente: poziția mâinilor, profunzimea
compresiunii, rata și gradul de revenire a toracelui.
6. ETCO2 – documentează eficiența CT/VM - peste 15 mmHg: se
generează perfuzie.
7. Efectuează CT pe o suprafață fermă: NU se recomandă mutare
pacient din pat în spital. ERC nu recomandă utilizarea unui bord
(backboard).
8. Raportul de 30:2 are rezultat neurologic mai bun post
resuscitare (comparativ cu 15:2)
 Suportul vital de bază – evidențe ghid 2021

1. Dacă există training salvatorii și martorii vor efectua CT/VM: 30:2.

• Trainingul poate fi ghidat: digital audio-vizual, tactil, cu
metronom
2. Dacă nu există training (dirijare de la dispecerat/ERR) –
efectuează numai CT: 100-120/min.
3. Probabilitatea de SV crește cu rapiditatea acordării BLS și
defibrilarea dacă este FiV/TV fără puls
4. Se recomandă programe publice de training pentru DEA .
5. Nu se recomandă CT înaintea defibrilării – imediat ce există
defibrilator este indicat a se utiliza.
6. Poziția de aplicare a patch: antero-lateral (apical); se poate
antero-posterior, latero-lateral rar (situații speciale).
7. Mărimea patch recomandate pentru adult: mai mari de 8 cm.
8. Nu există riscuri care să nu permită BLS – SARS –CoV2 –
recomandare echipament de protecție pentru procedurile ce
produc aerosoli.
 Obstrucția CA – corpi străini

1. Prezumție aspirație de corp străin: persoană care brusc nu

vorbește sau are zgomote respiratorii – particular în condiții
anamnestice de alimentație:
❑Persoane cu tulburări de deglutiție
❑Criză epileptică la masă
❑Alterare stare de conștiență la masă
2. Atitudine:
❑ Încurajează persoana să tușească
❑ Dacă tusea devine ineficientă aplicați 5 lovituri interscapulare
❑ Inefective – aplicați 5 compresiuni abdominale
❑ Repetă secvența – 5 lovituri/5 compresiuni
❑ Dacă victima devine inconștientă – începeți CT - anunțați ER că
este suspiciune de obstrucție de CA
 Obstrucția CA – corpi străini – evidențe

1. Un episod de aspirație este de obicei cu martori și potențial

tratabil.
2. Orice spitalizare sau deces de aspirație necesită evaluarea
trainingului în comunitate.
3. Recunoașterea obstrucției de CA este cheia succesului.
4. Factori de risc: psihotrope, alcoolism, condiții neurologice ce
reduc reflexul de tuse, demența, dentiția deficitară, vârsta a 3-a,
disfuncțiile cognitive (mentale)
5. Obstrucția completă conduce repede la hipoxie, pierderea stării
de conștiență, stop cardiac.
6. Se verifică dacă poate tuși victima --- dacă nu obstrucția este
severă!
7. Atenție se pot produce leziuni prin loviturile interscapulare și
compresiunile abdominale!
8. Pensa Magill este rezervată ca utilizare profesioniștilor.
9. Victima care respiră, dar are senzația de corp străin,
hipersalivație – se duce la spital.
 Suportul vital de bază
PAȘII DIN PROCESUL CLINIC DE ACORDARE A BLS
1. Cine recunoaște: orice membru din personal sau dintre
aparținători
2. Cine este anunțat de martor – cel mai apropiat personal din
farmacie
❑ care solicită 112
❑ comunică date concrete despre situație: pacient, vârsta, starea (SCR
– BLS-DEA, altele: HDS, obstrucție CA, Suspect IMA, AVC, TEP, etc),
salon
3. Cine solicită 112: oricine din personalul farmaciei – instruit
unde să sune și ce să comunice
4. Cum se reacționează după recunoașterea SCR: se începe
BLS, se solicită DEA, se utilizează imediat DEA
5. Să comunice cu dispeceratul, să pună la dispoziție actele
medicale dacă are (rețetă, scrisoare medicală cu
recomandări, etc.)
6. Să ajute ER ---- până la transportul pacientului spre
SAJ/SMURD
 Utilizare defibrilator – defibrilarea
în condiții de siguranță
• Deschidere defibrilator DEA
• Montare patch-uri
• Analiză automată ritm (nu se atinge pacientul)
• Ritm șocabil – se indică șoc: FiV, TV (pacient
inconștient care nu respiră)
• Aparatul încarcă – se indică administrare șoc
• Atenție defibrilez! NU ATINGE NIMENI
PACIENTUL! NU EXISTĂ SURSĂ DE OXIGEN CE
ADMINISTREAZĂ PE CIRCUIT DESCHIS!
• Se apasă butonul șoc! Se aude un zgomot – se
observă contracția toracelui
• Se reîncep CT în 5 sec – pentru 2 min
Riscurile salvatorului

• Eliminarea sau minimizarea riscului

• Manipularea
• Evitarea pericolelor exterioare:
• trafic
• electricitate
• gaz
• apă
 Riscurile salvatorului:
otrăvirea

• Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat

• Se foloseşte masca şi se părăseşte urgent zona contaminată
• Substanţele corozive
• se absorb prin piele şi tractul respirator
• se folosesc haine protectoare
Riscurile salvatorului
Infecţiile

• Tuberculoza: nu tușește
• SARS
• Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV
• Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV după aplicarea
manevrelor de resuscitare
Riscurile salvatorului:
precauţie în tratarea infecţiilor
• Folosirea mănuşilor şi
protejarea ochilor
• Recipiente speciale pentru
materiale înţepătoare
• Mască pentru faţă cu valve
unidirecţionale
• Manechine
• spălare repetată
Suportul vital de bază – situații clinice
cum procedați conform protocolului

1. Pacient de 42 de ani cu ciroză hepatică

virală C decompensată vine cu rețeta, se
simte rău și leșină pe scaun în farmacie.
2. Pacient de 40 de ani hipertensiv devine
palid, transpirat, inconștient și este prins,
așezat jos de un alt client din farmacie.
3. Pacientă de 70 de ani cu diabet vine după
rețetă, se așează pe scaun și devine
inconștientă
4. Un pacient prezintă convulsii, se opresc și
este vânăt