BINE AȚI VENIT !

Alba
2018
PRIMUL AJUTOR
DE BAZĂ
•. Primul ajutor -o serie de tehnici medicale
simple pentru salvarea vieţii.

• Victima- persoana accidentată

• Salvator- persoana care acordă primul ajutor.

• Resursele necesare în primul ajutor sunt

păstrate într-o trusă de prim ajutor
Primul ajutor în caz de
accidentare se acordă la locul
accidentului de către orice
persoană pregatită pentru
aceasta!

Există şi excepţii! (victima/victimele vor

trebuii extrase!)
 Scopul :

acordarea primului ajutor este

aceea de a preveni moartea
victimei sau înrăutaţirea stării
de sănătate a acesteia până la
sosirea cadrelor medicale.
“ Istoria omenirii devine din ce în
ce mai mult o întrecere între
educaţie şi catastrofă.”

H. G. Wells
 Oricât ar fi ştiinţa de
scumpă, tot mai ieftină este
decât neştiinţa.
PRINCIPII GENERALE

• Fiecare om trebuie să ştie, să fie

pregătit cum se acordă primul ajutor

• Acordarea primului ajutor e o

îndeletnicire care trebuie învăţată şi
exersată dinainte
Începem?
CE FACI DACĂ…?
CE FACI DACĂ…?
CE FACI DACĂ…?
CE FACI DACĂ…?
CE FACI DACĂ…?
CE FACI DACĂ…?
PRINCIPII GENERALE
Obiective

Să înţelegem:
• Riscurile la care se expune salvatorul în
timpul acordarii primului ajutor

• Cum se acordă primul ajutor

• Păstrarea calmului!
 Riscurile salvatorului
• Eliminarea sau minimizarea riscului prin asigurarea
locului accidentului-AUTOPROTECȚIA
Evitarea pericolelor exterioare: electricitate, gaz, apa, trafic.
• Evaluarea zonei de echipe specializate (pompieri) +detectarea prezenței
gazelor
Acid cianhidric→miros plăcut
Hidrogen sulfurat →miros specific, neplăcut
Monoxid de carbon→inodor, invizibil
Extragerea victimelor inafara zonei contaminate de către
salvator/salvatori
• Substanţe corozive sau insecticide organofosorice
se absorb prin piele şi tractul respirator =necesită protecție!
• Infecţiile: tuberculoza, SARS, hepatita B sau C, HIV, etc.; NU
au fost raportate cazuri de infectare după aplicarea
manevrelor de resuscitare dacă sunt păstrate metodele de
protecție
Victima critică
Afecțiune critică
orice boală ce determină instabilitate hemodinamică si/sau
respiratorie, cu evoluție rapidă spre deces (în cateva min – ore)
Afecțiunile acute ale sist. cardio-respirator/ SNC au evoluție cu risc
vital imediat

Pacient critic
cu funcţiile vitale instabile/ cu afecţiuni ce pot avea complicaţii cu risc
vital imediat
 necesită intervenţii terapeutice salvatoare de urgenţă/ îngrijiri în
secţie de terapie intensivă
 Evaluarea victimei critice
principii

Scopul principal – menţinerea funcțiilor vitale ale victimei !

1.Evaluare primară rapidă

2.Tratam. de urgență al afecțiunilor cu risc vital imediat

(concomitent cu evaluarea primară)

3.Evaluare secundară “de la cap până la picioare” si re-

evaluare frecventă/ monitorizare continuă a funcțiilor vitale
ETAPELE PRIMULUI AJUTOR

1. Pastraţi-vă calmul; nu intraţi în panică! Nu schimbaţi poziţia şi

locul victimei înainte de a vă lămuri de ce suferă.

2. Stabiliţi capacitatea de reacţie a victimei(coștienţa).

3. Alertaţi 112 şi cereţi sprijinul celor din anturaj (dacă se

impune/exzistă)

4. Oferiţi primul ajutor!

Stabileşte capacitatea de reacţie a
victimei (conştienţa)
• Scuturaţi victima uşor! -NU-i zgâlţâi capul
sau gâtul!
• Atingeţi uşor cu degetul pe ochi-gene:
dacă clipeşte, înseamnă că e conştientă
• Nu ţipaţi, nu zgâlţâiţi, nu loviţi!
• Nu o forţaţi să bea!
Scuturaţi uşor şi
strigaţi
 Victima reacţionează?
DA
ESTE CONȘTIENTĂ
• Căutarea eventualelor leziuni

• Acordarea primului ajutor! (dacă se

impune!)

• Alertarea 112! (NUMAI DACĂ E NECESAR !)

 Victima recționează?
NU!
ESTE INCONȘTIENTĂ
• STARE DE CONŞTIENŢĂ-stimuli dureroşi acceptaţi

• TREZIREA VICTIMEI ȘI RESPOSIVITATEA EI O

TRANSFORMĂ ÎN VICTIMĂ POSIBIL-
CONȘTIENTĂ
 Victima reacționează?
NU
ESTE INCONȘTIENTĂ
Ai verificat respirația 10 secunde!-(P.A.S.)-
RESPIRĂ!

• Așezați victima în P.L.S. !

• Alertarea 112!
Verificaţi respiraţia
• Priviţi miscările pieptului
• Ascultaţi sunetul respiraţiei
• Simţiţi pe obraz aerul expirat de
victimă

Toate acestea nu trebuie să dureze

mai mult de 10 secunde, după
care hotărâţi dacă victima respiră
sau nu
 Curăţarea digitală a
cavităţii bucale
Se va efectua numai pentru
îndepărtarea corpilor
străini solizi, vizibili,dintr-
o singura mișcare
Poziţia laterală de siguranță
Faza I
Poziţia laterală de siguranță
Faza II
Poziţia laterală de siguranță
Faza III
Poziţia laterală de siguranță
Faza IV
Dacă el poate, tu…,?
ETAPELE PRIMULUI AJUTOR
LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII
LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII
 Prima verigă
• recunoașterea victimei cu risc major de stop cardiac
• Solicitare promptă a ajutorului (echipa de resuscitare/ 112) –
tratamentul rapid poate preveni instalarea stopului cardiac
• identificarea rapidă a victimei in stop cardio-respirator
(INCONȘTIENT și NU respiră NORMAL)

 Verigile centrale – BLS si defibrilare precoce –reprezintă

componente fundamentale ale resuscitării
• BLS (compresii toracice si ventilații artificiale) efectuat imediat
poate dubla/ tripla șansele de supraviețuire în stopul C.R.
• Resuscitare numai cu compresii toracice este mai eficientă decât
nici un fel de resuscitare !
DEFIBRILARE precoce
 După instalarea stop C.R. –defibrilare precoce
• RCP + defibrilare efectuate < 3-5 min cresc șansele de
supraviețuire la aprox.50-7o%
• Fiecare minut de intârziere a defibrilării scade șansele de
supraviețuire la externare cu 10-12%
 pt. fiecare minut fără BLS, şansa de supravieţuire a pacientului în
stop C.R. scade cu 7-10%
 când se aplică BLS de către anturaj/ trecatori, reducerea şansei de
supravieţuire este mai lentă, cu aprox. 3-4% per minut.
 Aplicarea BLS precoce de către anturaj/ trecători este vitală →
dublează / triplează şansele de supravieţuire a victimei în stop
cardio-respirator
LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII

Ultima verigă – ALS si tratam.post-resuscitare

• ALS - asigurare cale aeriană, medicație,
corectarea cauzelor reversibile
• Îngrijirile imediat post-resuscitare vizează
conservarea funcțiilor organelor vitale (creier și
cord)
• Aceste ingrijiri influenţează prognosticul imediat
și la distanță al pacientului.
BLS 2015

Martorul trebuie să evalueze rapid victima și să

determine dacă este neresponsivă și nu respiră
normal – apoi imediat sa alerteze serviciile de
urgență (112)

!!! Imediat după instalarea stopului cardiac victima poate prezenta un

episod scurt asemanator cu o convulsie, ce poate fi confundat cu
criza de epilepsie. Trebuie suspicionat stopul cardiac la orice
persoană care prezinta colaps cu convulsii și trebuie evaluat dacă
victima respira normal.
BLS 2015

Dispecerul de urgență – rol important in:

1. Diagnosticarea precoce a stopului
cardiac
2. Furnizarea de RCP asistată telefonic
3. Cunoașterea locului de amplasare și
expediere a AED
BLS 2015

Se accentuează semnificația respirațiilor agonale

(gasping):
-respirații lente, adânci, frecvent asociate cu sunet
caracteristic de horcăit.
- au origine in trunchiul cerebral, ce rămâne funcțional câteva
minute chiar când e privat de oxigen
- pot fi prezente până la 40% din victime, în primele minute de la
instalarea stopului cardiac, iar dacă se răspunde adecvat și
prompt în acest interval cu manevre de resuscitare, se asociază
cu rate crescute de supraviețuire
- In stopul cardiac, plamânii îcearcă să respire-
“bataie pulmonara”, este tot gasping!
BLS 2015

 Se subliniază importanța AED:

- AED utilizează solicitări vocale ce ghidează furnizorii RCP,

analizează ritmul cardiac și îndrumă furnizorul să
administreze șoc electric doar în caz de FV/TV rapidă

- amplasarea de AED în zone în care poate surveni un stop

cardiac la 5 ani se consideră cost-eficiență!!!

- defibrilarea în primele 3-5 minute de la colaps poate

îmbunătăți rata de supraviețuire până la 50-70%
 Victima reacționează?
NU !, NU RESPIRĂ!
Este inconștientă!
• Alertați 112!
• A, B, C = R.C.P.
• Aplicaţi podul palmei în zona centrală a
toracelui şi cealaltă mână deasupra

• Începeţi compresiunile toracice-R.C.P.!

BLS 2015
 Eliberarea căii aeriene – Airway
 Verificarea respiraţiei – Breathing
Verificarea respiraţiei se realizează în max.10 sec.
hotărâţi dacă pacientul respiră normal sau nu
În caz de dubiu – se consideră că NU respiră normal

 Compresiunile toracice – Circulation

Poziția corectă a mîinilor –pe centrul toracelui
 R.C.P.-VICTIMĂ CU TRAUMĂ
(GĂSITĂ CU POSIBILĂ LEZIUNE DE COLOANĂ VERTEBRALĂ)

Dacă este posibil, să se păstreze capul, gâtul şi

pieptul în acelaşi ax

Faceţi compresii toracice cu frecvență de

100-120 c/min.

Adesea este necesară asistenţa specializată

Apăsaţi pe stern:
astfel încât acesta să
coboare 5-6 cm!
Ritm: 100-120 comp. /minut
Compresiunile
toracice
 Compresiuni toracice
RITM= 100-120 c/ min.
2compresii/secundă
ATENȚIE!!!
Adâncimea compresiilor variază
de la individ la individ!
COMPRESII TORACICE
Ventilaţia artificială gură-la-mască
 Se utilizează masca facială cu valvă unidirectională (pocket mask)
 Permite îmbogăţirea cu oxigen a aerului insuflat
 Teoretic –reduce riscul transmiterii infecţiilor
 Recomandat și din motive estetice

DISPOZITIVE SUPRAGLOTICE
 MASCA LARINGIANĂ
 I-GEL
 COMBITUB

Avantaje:
-Se introduce repede şi uşor
-Se evită laringoscopia
-Există mărimi variate
-Ventilaţie mai eficientă decât pe masca facială
R.C.P. pentru victima medicală=fară traumă
Raportul compresiuni toracice: ventilatii = 30:2
 Indiferent de nr. salvatorilor
 Indiferent de modul de ventilație artificială

Modele matematice sugerează că raportul de 30 compresiuni

toracice : 2 ventilaţii
•asigură cel mai bun compromis între realizarea unui flux sangvin şi furnizarea de oxigen
•reduce numărul întreruperilor compresiunilor toracice
•scade riscul de hiperventilaţie
•este uşor de învăţat.
R.C.P.-MEDICAL

1 PERSOANĂ 2 PERSOANE
R.C.P. …?
 Resuscitare numai prin
compresiuni toracice

• Compresiile toracice vor fi aplicate fără întrerupere,

cu o frecvenţă de 100-120 c/minut

• Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru

reevaluarea victimei numai dacă aceasta va
prezenta tuse, mișcări spontane, deschide ochii

• Resuscitare până...
Se continuă resuscitarea până:

• Soseşte ajutorul calificat şi preia

manevrele de resuscitare

• Victima are semne vitale… TUȘEȘTE!

• Salvatorul se epuizează
R.C.P.
School-R.C.P.
DEFIBRILAREA
Mecanismul defibrilării

• Definiţie: încetarea fibrilaţiei sau oprirea FV/TV

la 5 secunde de la aplicarea şocului
• Cea mai mare parte a miocardului = depolarizat
• Controlul → preluat de către pacemaker-ul
natural
Succesul defibrilării depinde de
transmiterea curentului la miocard

Unda electrică depinde de:

• poziţia electrozilor
• impedanţa transtoracică
• energia transmisă
• dimensiunile trupului victimei
Defibrilatoarele automate externe
 analizează ritmul
cardiac
 pregătesc aplicarea
şocului
 au specificitate
pentru recunoaşterea
ritmului ce se
pretează pentru
defibrilare, de până
la 100%
Defibrilatoarele automate externe

Avantaje:
• necesită mai puţină pregătire
– nu este necesară interpretarea ECG
• convenabile pentru defibrilarea de “prim-ajutor”
• programe de defibrilare pentru publicul laic
DE REŢINUT:

!!! Acurateţea defibrilatoarelor automate externe în ceea ce priveşte

analiza ritmurilor pediatrice nu a fost încă stabilită cu certitudine,
de aceea aceste dispozitive nu sunt recomandate în resuscitarea
cardio-respiratorie a copilului sub 1an
- copii 1 - 8 ani: defibrilatoare automate dedicate
- copii > 8 ani: defibrilatoarele automate pentru adulţi
Defibrilarea automată externă
(DEA)
• cu electrozi adezivi
• se urmăresc
instrucţiunile audio-
video
• face analiza ECG
automată
• se încarcă automat
dacă ritmul cardiac se
pretează la defibrilare
 Poziţia electozilor

• 1 – deasupra sternului în spaţiul II intercostal

• 2 – pe linie medioclaviculară stângă la nivelul apendicelui
xifoid

• Electrozii trebuie să fie în contact cu peretele toracic pe

toată suprafaţa lor!
FOLOSIREA DEFIBRILATORULUI ÎN
CONDIŢII DE SIGURANŢĂ
• NU ŢINEŢI NICIODATĂ DEFIBRILATORUL DE PARTEA OPUSĂ
VICTIMEI
• NU ŢINEŢI NICIODATĂ AMBELE PADELE CU ACEEAŞI MÂNĂ
• EVITAŢI CONTACTUL DIRECT SAU INDIRECT CU VICTIMA
• ŞTERGEŢI TOATE URMELE DE LICHID DE PE TORACELE VICTIMEI
• INDEPĂRTAŢI TOATE SURSELE DE OXIGEN DIN APROPIEREA
ZONEI UNDE DEFIBRILAŢI
• NU DEFIBRILAŢI ÎN PLOAIE
Î NTREBĂRI?
O altfel de defibrilare …
 Obstrucţia căilor respiratorii

Evaluează
severitatea

Obstrucţie severă a
căilor aeriene
Obstrucţie uşoară a
căilor aeriene

Inconştient Încurajează tusea

Conştient Continuaţi să evaluaţi dacă tusea
Începe resuscitarea 5 lovituri interscapulare devine ineficientă înainte ca
pacientul să devină
de bază 5 compresiuni abdominale
inconştient
SEMNE DE
OBSTRUCTIE DE
CAI AERIENE…?
OBSTRUCȚIE
SEVERĂ DE CĂI
AERIENE

TIMP DE
INTERVENȚIE

15-20
SECUNDE!!!
Obstrucţia căilor aeriene
superioare
• 5 lovituri • Dacă nu s-a
interscapulare obţinut
• verificati obţinerea dezobstrucţia prin
dezobstrucţiei după lovituri
fiecare lovitură interscapulare vor
fi efectuate
• 5 compresiuni
abdominale
•
• 5 lovituri
interscapulare
5 compresiuni
abdominale
Întrebări?