SUPORTUL

VITAL
DE BAZA
LA ADULT
 STOPUL CARDIORESPIRATOR

Stopul cardiorespirator este definit prin absenta respiratiei

spontane si a pulsului carotidian(a semnelor de circulatie)
la un pacient inconstient.
Notiunea de stop cardiorespirator include atat moartea
subita(moarte naturala,rapida, neasteptata care apare in
prima ora de la debutul simptomelor, la persoane cu sau
fara antecedente patologice)cat si moartea violenta (care
survine in urma traumatismelor, accidentelor sau actiunii
unor factori de mediu)
 RESUSCITAREA
(a readuce la viata)

Este un complex de masuri terapeutice cu

aplicare rapida, respectand o anumita
secventialitate, aplicat de catre persoane
special instruite, urmarind prin asigurarea
unei ventilatii si a unei perfuzii cerebrale si
miocardice adecvate restabilirea functiilor
vitale temporar suspendate.
 PACIENT CRITIC

Este pacientul cu functiile vitale instabile

sau cu afectiuni care pot avea complicatii
ireversibile si care necesita interventie
medicala de urgenta sau ingrijiri intr-o sectie
de terapie intensiva generala sau specializata
 SUPORTUL VITAL DE BAZA
(SVB)
Este efectuarea unor actiuni salvatoare de
viata unor persoane care au suferit o
accidentare sau imbolnavire acuta,de catre
persoane fara pregatire medicala, fara
utilizarea unor echipamente specifice
acestui scop.
Primul ajutor de baza se acorda de orice
persoana instruita in acest sens sau de
persoane fara instruire, la indicatiile
personalului din dispeceratele de urgenta
 SUPORT VITAL AVANSAT
(SVA)

Este efectuarea unor actiuni salvatoare de viata

unor persoane care au suferit o accidentare
sau imbolnavire acuta, de catre persoane CU
pregatire medicala, care dispun de
echipamente, aparatura si medicatie specifice
acestui scop, functionand sub forma de echipe
antrenate , intr-un cadru institutionalizat.
LANTUL SUPRAVIETUIRII
Aciunile care pot lega victima unui stop cardiac

subit de supravieuire sunt denumite

Lanul supravieuirii

ACCES SVB DEA SVA

rapid 112 rapid rapida rapid
 PROTOCOLUL SVB

1. Se asigur securitatea salvatorului i a victimei(si a

oricarui martor)
2. Se verifica starea de contient a victimei: micai
cu blandee umerii victimei i intrebai cu voce tare:
Suntei bine?
3A . Dac victima rspunde verbal sau prin micare:
se las n poziia n care a fost gsit (cu condiia s fie
n siguran), este evaluat starea victimei i, dac este
necesar, se caut ajutor;
se trimite o persoan dup ajutor sau, dac salvatorul e
singur, las victima i se duce chiar el dup ajutor ;
se reevalueaz periodic.
 VERIFICATI STAREA DE
CONSTIENTA A VICTIMEI
 3B. Dac victima nu rspunde:

salvatorul trebuie s strige dup

ajutor;
dac poziia victimei nu permite o
evaluare complet,atunci victima va fi
aezat n decubit dorsal;
A - DESCHIDEREA CAILOR

AERIENE
se deschid cile aeriene prin:
1-HIPEREXTENSIA CAPULUI : plasnd o mn
pe frunte i, cu blndee, se mpinge capul spre
spate, pstrnd policele i indexul libere pentru
eventuala pensare a nasului (dac va fi necesar
ventilarea);
2-RIDICAREA MANDIBULEI :cu vrfurile
degetelor sub menton se ridic brbia victimei
pentru a deschide cile aeriene.
Se va evita extensia capului dac exist
suspiciunea de traumatism de coloan cervical.
Se deschide cavitatea bucala prin SUBLUXATIA
MANDIBULEI
HIPEREXTENSIA CAPULUI SI
RIDICAREA BARBIEI
 B. VERIFICAREA RESPIRATIEI
4. Meninnd cile aeriene deschise, salvatorul va
ncerca s stabileasc, timp de maxim 10
secunde, dac victima respir normal (se exclud
micrile ventilatorii ineficiente, "gasp"-urile):

Privind micrile peretelui toracic anterior;

Ascultnd, la gura victimei, zgomotele
respiratorii;
Simind fluxul de aer pe obraz.
PRIVITI, ASCULTATI, SIMTITI
 5A. Dac victima respir normal:

se aseaza n poziie de siguran (PLS)

salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor

sau va apela 112 pentru chemarea ambulantei;

se reevalueaz permanent respiraia victimei.

POZITIA LATERALA DE
SIGURANTA
 5B. Dac victima nu respir, sau prezint micri
respiratorii/ ineficiente, sau "gasp "-uri ocazionale:
salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, s
gseasc si s aduc un DEA dac acesta
este disponibil; sau, dac este singur va folosi
telefonul mobil pentru alertarea serviciilor de
urgent salvatorul va prasi victima numai dac
nu are alt alternativ.
se poziioneaz victima n decubit dorsal;
Se incep compresiile toracice dup cum urmeaz:
Se ingenuncheaz lang victim;
Salvatorul plaseaz podul unei palme pe centrul toracelui
victimei ( jumtatea inferioar a sternului )
Podul palmei celeilalte maini se plaseaz peste cea
aflat pe torace
Se intreptrund degetele mainilor evitandu-se compresia
pe coastele victimei.
Nu se indoiesc coatele.
Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior
sau la nivelui apendicelui xifoid (partea inferioara a
sternului).
 APLICATI PODUL PALMEI PE
CENTRUL TORACELUI VICTIMEI
PLASATI PODUL CELEILALTE

PALME PESTE PRIMA

INCRUCISATI DEGETELE MAINILOR
 Salvatorul se va pozitiona vertical deasupra
toracelui victimei.
Va efectua comprimarea sternului cu cel putin
5 cm (fr a depsi ins 6 cm)
Dup fiecare compresie indeprtati presiunea
exercitat pe torace fr a pierde contactul intre
maini, sau intre palm si stern;
Repetati compresiile cu o frecvent de
minim 100 pe min (fr a depsi 120 pe min)
Compresiile si decompresiile trebuie s fie
egale ca intervale de timp.
COMPRESATI TORACELE
( minim 5 maxim 6 cm)
 6 a.- Combinarea compresiilor toracice cu
ventilatiile:
Dup 30 de compresii se deschide calea aerian
folosind hiperextensia capului si ridicarea
mandibulei.
Se penseaz prtile moi ale nasului folosind
policele si indexul mainii de pe frunte.
Se deschide cavitatea bucal a victimei
mentinand ins brbia ridicat.
Salvatorul inspir normal si pune buzele in jurul
gurii victimei asigurand o bun etanseitate.
Deschideti caile aeriene, pensati narile
APLICATI 2 VENTILATII EFICIENTE
 Salvatorul expir constant in gura victimei timp de
1 secund, ca intr-o respiratie normal, urmrind
ridicarea peretelui anterior al toracelui
Se mentine capul victimei in hiperextensie si brbia
ridicat, se indeprteaz gura de gura victimei si se
urmreste revenirea toracelui la pozitia initial ca
intr-un expir normal;
Aceasta este o ventilatie eficient.
Se inspir normal si se repet ventilatia pentru a
obtine dou ventilatii eficiente. Cele dou ventilatii
trebuie s fie efectuate in mai putin de 5 secunde.
URMARITI DECOMPRIMAREA
TORACELUI
 Apoi, fr intarziere,se repozitioneaz corect
mainile pe sternul pacientului si se efectueaz
inc 30 de compresii toracice.
Se continu efectuarea compresiilor toracice si a
ventilatiilor intr-un raport de 30:2.
Intreruperea manevrelor pentru reevaluarea
victimei este indicat doar dac aceasta d
semne de trezire: se misc, deschide ochii sau
respir normal;

ALTFEL NU INTRERUPETI RESUSCITAREA !

 Dac primele ventilatii nu produc ridicarea peretelui
toracic, atunci:
Se priveste in gura victimei si se indeprteaz orice
obstructie;
Se reverific extensia capului si ridicarea mandibulei;
NU sunt recomandate mai mult de 2 incercri de a ventila
inaintea relurii compresiilor.
Dac sunt 2 salvatori, cellalt ar trebui s preia
resuscitarea la fiecare 2 minute pentru a evita aparitia
oboselii.
Asigurati-v c intreruperea compresiilor este minim in
timpul schimbului salvatorilor.
 6b. Resuscitarea doar cu compresii toracice
se poate efectua dup cum urmeaz:
Dac salvatorul nu este instruit s administreze
ventilatii gur-la-gur.
Dac salvatorul nu doreste s administreze
ventilatii gur-la-gur.
Daca salvatorul nu poate datorita unor afectiuni .
In aceste cazuri, compresiile toracice trebuie
efectuate continuu, cu o frecventa de cel putin
100 pe minut (maxim 120 pe minut).
7. Resuscitarea continu:

Pn la sosirea unui ajutor calificat (SVA)

care va prelua resuscitarea;
Pn cnd victima prezint semne de
reluare a funciilor vitale;
Pn la extenuarea fizic a salvatorului.
 ALGORITMUL SVB
CONSILIUL EUROPEAN DE RESUSCITARE -2010
 Resuscitarea cu doi salvatori:

Resuscitarea efectuat de doi salvatori este

mai puin solicitant.
Important ca ambii resuscitatori s
cunoasc complet algoritmul i s fie
antrenai.
Se recomand ca aceast tehnic s fie
rezervat specialitilor n resuscitare sau
acelor salvatori care fac parte din grupuri
antrenate.
 POZITIA (LATERALA)
DE SIGURANTA (PLS)

In PLS se aseaza pacientul

inconstient, cu respiratie si fara
trauma.
Se evita astfel aspirarea de secretii
proprii (voma, sange, saliva)
 POZITIA DE SIGURANTA
C.N.R.R. recomand urmtoarea secven de
manevre:
dac e cazul, se ndeprteaz ochelarii victimei;
salvatorul ngenuncheaz lateral de victima n
decubit dorsal meninndu-i membrele inferioare
ntinse;
braul de partea salvatorului se poziioneaz n
unghi drept cu corpul, cotul fiind ndoit i palma
orientat n sus;
braul de partea opus se aduce peste torace i
se poziioneaz cu palma n contact cu obrazul de
aceeai parte cu salvatorul;
 salvatorul prinde membrul inferior de partea opus
cu mna chiar deasupra genunchiului i l trage n
sus, dar pstrnd contactul piciorului cu pmntul
(o flectare incomplet a coapsei pe abdomen)
meninnd mna victimei sub obraz, se trage
membrul inferior de partea opus i se ntoarce
victima pe o parte, spre salvator;
 se ajusteaz poziia membrului inferior
de deasupra astfel nct coapsa i
genunchiul s fie flectate n unghi drept;
se mpinge i se menine capul spre
posterior pentru a asigura libertatea cilor
aeriene; aceast manevr se realizeaz
prin ajustarea poziiei minii de sub
obraz;
se verific respiraia la intervale regulate
 se ajusteaz poziia membrului inferior
de deasupra astfel nct coapsa i
genunchiul s fie flectate n unghi drept;
se mpinge i se menine capul spre
posterior pentru a asigura libertatea cilor
aeriene; aceast manevr se realizeaz
prin ajustarea poziiei minii de sub
obraz;
se verific respiraia la intervale regulate
 Dezavantaj PLS: compresia unui bra
Recomandari :
-urmrirea circulaiei periferice a braului
-nlturarea compresiei ct mai rapid
- dac e necesar meninerea poziiei de
siguran pe o perioad mai lung de timp,
dup 30 minute victima va fi ntoars pe
partea opus, pentru a evita presiunea
exercitat pe pachetul vasculonervos al
bratului aflat dedesupt.
 Obstructia cu corp strin a cilor aeriene
(OCSCA)
Obstructie partiala de CA - victima este agitat,
tuete si poate, de obicei, s ndeprteze
obstacolul prin tuse.
Obstructie complet de CA, victima nu poate vorbi,
respira sau tui i, n scurt timp, i pierde starea
de contient. Atunci ndeprtarea corpului strain
prin tuse este puin probabil.
Diagnostic:
Victima a fost vzut mncnd .
Copil, introducnd un obiect n gur.
Victima care se sufoc, adeseori i prinde gtul cu
minile - pozitie patognomonica.
Zgomot respirator, un sunet muzical n inspir;
 ASPIRAREA DE CORP STRAIN

algoritmul resuscitarii

/. dac victima respir, trebuie ncurajat s

tueasc; salvatorul nu va lua alte msuri;
2. dac victima d semne de epuizare, nu mai
respir sau se oprete din tuit, se cianozeaza,
i se vor administra
lovituri interscapulo- vertebrale:
se aplic pn la 5 lovituri brute interscapulo-
vertebrale cu podul palmei;
se ndeprteaz proteze dentare sau
orice obiect vizibil din cavitatea bucal a
victimei;

salvatorul se aeaz usor lateral n

spatele victimei;

se sprijin cu o mn pieptul victimei

i se nclin spre n fa, astfel nct,
atunci cnd obiectul este dislocat, s se
deplaseze spre cavitatea bucal, nu s
alunece mai jos, n cile aeriene
inferioare;

se aplic pn la 5 lovituri brute

interscapulo-vertebrale cu podul palmei;
scopul este : nu s fie administrate cele
5 lovituri, ci ca fiecare din acestea s fie
capabil s disloce corpul strin.
 3. dac loviturile interscapulo-vertebrale sunt ineficiente,
se ncep compresiile abdominale (manevra Heimlich pe
pacient constient):
- salvatorul se aeaz n spatele victimei i i nconjur
abdomenul superior cu ambele brae;
- se asigur c victima este aplecat spre n fa astfel
nct atunci cnd corpul strin este dislocat acesta s se
deplaseze spre cavitatea bucal i nu mai jos n cile
aeriene;
- strnge un pumn i l amplaseaz ntre ombilic i
apendicele xifoid, prinznd pumnul cu palma celeilalte
mini;
- trage brusc, spre posterior i superior urmrind dislocarea
obstacolului;
- dac obstrucia persist, verific gura pentru obiecte care
pot fi ndeprtate cu degetul i continu alternana de 5
lovituri interscapulo-vertebrale cu 5 compresii abdominale.
 Manevra Heimlich
(pacient singur in casa)
 4. Dac victima devine incontient:

- Se aseaz victima cu grij pe sol, in decubit dorsal;

Se alerteaz imediat sistemul medical de urgent;
Se efectueaz RCP incepand cu compresiile toracice.
In cazul RCP efectuat persoanelor cu OCSCA, de fiecare dat cand
se redeschide calea aerian pentru efectuarea ventilatiilor, se va
verifica rapid cavitatea bucal cu scopul de a vedea dac a fost
inlaturat corpul strin.
Dac ventilaiile eficiente pot fi administrate din 5 ncercri:
se caut semne de circulaie sangvin prezent; se ncep
compresiile sternale i/sau ventilaiile, dup caz;
Manevra Heimlich
pe pacient inconstient Manevra
Heimlich
pe pacient
inconstient
 Mulumesc
pentru
atentie!