RESUSCITAREA CARDIO-

RESPIRATORIE
PLAN:
 Tehnica efectuării respiraţiei artificiale
 Restabilirea funcţiei respiratorie- respiraţia ,, Gură
la gură” ; ,, Gură la nas” si ,,Gura la stoma’’
 Restabilirea funcţiei cardiace- masajul indirect al
inimii. Îngrijirea pacientului după resuscitarea
cardio-respiratorie.
 TEHNICA EFECTUĂRII RESPIRAŢIEI
ARTIFICIALE
 Poziţia bolnavului
 Se aşează bolnavul în D.D cu umerii ridicaţi folosind o haină
sau pătura rulată, sub omoplat.
 A/m se aşează în genunchi la capul bolnavului, în partea
dreaptă.
 Dezobstrurarea căilor aeriene superioare
 Se efectuează hiperextensia capului, cu o mîină se apasă pe
creştet, iar cu cealaltă sub bărbie se apleacă capul pe spate.
 Se eliberează căile respiratorii de eventualii corpi străini,
controlînd cavitatea bucală cu indexul mîinii drepte înfăşurat în
batistă sau tifon.
HIPEREXTENSIA CAPULUI
• RESTABILIREA FUNCŢIEI RESPIRATORIE-
RESPIRAŢIA:

,, GURĂ LA GURĂ”
,, GURĂ LA NAS”
,,GURA LA STOMA”
 METODA INTERNĂ PRIN INSUFLAŢIE
,, GURĂ LA GURĂ”
Se aşterne pe faţa bolnavului un cîmp de protecţie (batistă, tifon, etc.);
Se pansează nările pentru a preveni pierderile de aer în timpul

insuflării;
Cu mîna dreaptă propulsează mandibula şi asigură menţinerea cavităţii

bucale în stare deschisă, apoi fixează buzele pe gura bolnavului şi

insuflă cu presiune aerul în plămîinii acestuia;
Se retrage capul lateral, privind spre toracele victimei (pentru a aprecia

eficienţa inspiraţiei după gradul destinderii cutiei toracice), se aşteaptă

ieşirea aerului din plămînii victimei şi se efectuează o nouă inspiraţie
relativ profundă pentru următoarea insuflare;
Se repetă succesiunea de mişcări de 14-16 ori pe minut, capul

bolnavului fiind menţinut în hiperextensie .

 METODA INTERNĂ PRIN
INSUFLAŢIE ,,GURĂ LA NAS”
 Se foloseşte cînd metoda ,,gură la gură” nu poate fi
efectuată: gura victimei nu poate fi deschisă, gura
salvatorului este mai mică decît a victimei sau gura victimei
prezintă leziuni grave sau secreţii;
 Cu mîna stîngă se apasa fruntea victimei pentru a efectua
hiperextensia, iar cu mîna dreaptă se împinge bărbia în sus,
închizîndu-i gura;
 Se inspiră şi se aplică gura la nasul bolnavului, insuflîndu-i
aerul în plămîni;
 Se repetă succesiunea de 14-16 ori pe minut.
 Metoda internă prin insuflaţie
,,gură la stoma”

 (folosita la persoanele cu traheostomie)

 ATENŢIE !!!
Hiperventilaţia persoanei care efectuează reanimarea produce vertij şi
uneori pierderea cunoştinţei acestuia;
Insuflarea cu presiune gură la gură poate rupe plămînii victimei;

Observaţii:
Metodele interne de respiraţie artificială sunt mai eficace decît cele
externe pentru următoarele motive:
Sunt mai operative în aplicare;
Sunt mai uşor de executat;
La fiecare insuflare salvatorul oferă victimei un volum de 500 ml., aer
comparativ cu volumul maxim de 300 ml., ce poate fi vehiculat pentru
fiecare respiraţie realzată prin metodele externe;
Metodele interne permit o ventilaţie de 6-10 l pe minut faţă de 3-4 l pe
minut de o ventilaţie prin metodele de respiraţie externă.
 RESTABILIREA FUNCŢIEI
CARDIACE
Efectuarea masajului indirect al inimii
 Se aplică pe faţa anterioară a sternului, în treimea inferioară, palma mîinii
stîngi, cu degetele răsfirate în sus;
 Se aşează mîina dreaptă peste cea stîngă în acelaşi mod;
 Se execută scurt, energic şi ritmic 60 compresiuni pe minut, apăsînd
sternul cu braţele întinse astfel încît să se deplaseze cu 4-5 cm., spre
coloana vertebrală;
 Se lasă apoi să revină toracele spontan la normal fără a ridica mîinile de pe
sternul bolnavuui.
! Dacă pulsul nu este perceput după cîteva insuflaţii (prin respiraţie
artificială directă) în minutul următor trebuie început masajul cardiac
extern.
1 PERSOANA:2 INSPIRATII SI 15
COMPRESII PE INIMA
2-3PERSAONE:1 INSPIRATIE SI 5
COMPRESII PE INIMA
 ACCIDENTELE MASAJULUI CARDIAC
EXTERN
 Fracturi costale;
 Fractura sternului;

 Hemotorax;

 Pneomotorax;

 Ruptura aortei ascendente (la bătrîni nu se poate

efectua masajul cardiac deoarece se produce
fracturarea coastelor);
 Se va consemna în scris incidentul.
FRACTURI COSTALE
 ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ RESTABILIREA
FUNCŢIEI CARDIO - RESPIRATORII

 Bolnavul este ţinut sub supraveghere, pentru a se preveni

eventualele recăderi;
 Dacă nu i-a revenit conştiinţa bolnavului i se administrează i/v
soluţii hipertonice de glucoză, diuretice pentru reducerea
edemului cerebral;
 Se combate tendinţa la acidoză prin soluţii de bicarbonat de
natriu precum şi hipercuagulabilitatea sîngelui cu heparină;
 Se reduce sindromul postanoxic prin oxigenoterapie.