Interventii de urgenta Reanimarea respiratorie sa practica atat in stopul cardiac cat si in cel respirator.

Neaplicarea rapida si corecta a reanimarii respiratorii duce (prin hipoxie si hipercapnee) la stop cardiac secundar. Resuscitarea : eliberarea cailor aeriene superioare ( gura, nas , orofaringe) si apoi cand exista cpnditii tehnice si a celor inferioare, subglotice . Fara eliberarea cailor aeriene orice efort de reanimare devine inutil - asezarea pcientului in decubit dorsal. - hiperextensia capului- luxarea anterioara a mandibulei impreuna cu baza limbii pentru permeabilizarea orificiului glotic. In cazul inundarii cailor aeriene cu lichid se inclina lateral capul pac . - curatarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetului infasurat in tifon, cu tampon de vata sau prin aspiratie orofaringiana sau nazofaringiana. Daca isi da seama ca nu se permaeabilizaeaz caile respiratorii aplica boln asezat in pozitie semi ventrala, aplecat inainte, o lovitura cu palma ( de cateva ori) in regiunea interscapulovrtebrala si continua incercarea de scoatere a corpilor straini prin introducerea degetelor in cavitatea bucofaringiana a pac. - tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau pense speciale - se face intubatie orofaringiana cu canula Guedel care, plasata in cavitatea bucofaringiana, impiedica alunecarea postural a limbii. -permeabilizarea cailor resp in obstructia subglotica daca actul deglutitie este tulburat sau la bolnavi inconstienti, dezobstruarea se face prin asezarea pac in de drenaj postural. Asisteanta medicala aseaza pacientul in decubit ventral sau lateral cu capul mai jos fata de trunchi intors intr-o parte. La pac asezati in decubit ventral se poate introduce in regiunea inghinala un support format din perna sau sul de aturi prin casra se maresye eficacitatea drenajului> pozitia corpului va fi schimbat la interval de 20 -30 de min - secretiile care nu se elimina prin drenaj postural vor fi extrase cu seringa Guyon, trompa de vid , aspirator de O2. - in obstructia cailor resp cu alimente sau alti corpi straini se mai recomanda abasarea diafragmului de jos in sus astfel in cat acesat ca un pistol sa impinga aerul existent in bronhii si trahee, favorizand apoi eliminarea corpilor straini

- obstructia subglotica se mai combate in cazul bolnavilor constienti, prin provocarea de tuse artificiala, dupa ce secretiile bronhice au fost fluidificate prin medicamente - in obstructia alringo-traheala severa se practica, de catre medic , intubatia orotraheala, sau traheostomia, dupa care se face aspiratia. Respiratia artificiala. Dupa asigurarea permeabilitatii cailor bucofaringiene asistenta medicala verifica are sau nu respiratie spontana. Daca nu are resp spontane se trece imediat la respiratie artificiala , folosind metoda gura la gura sau gura la nas, trusa de ventilatie tip Ruben sau dispozitivul de respiratie aertificiala cu burduf actionat manual. Tehnica respiratiei artificiale pentru ca respiratia artificiala sa fie eficienta, metoda trebuie corec insusita, cu respectarea tuturor pasilor. HELP-ME ( hiper extensia capului, eliberarea cailor respiratorii, luxatia mandibulei, pensarea nasului., masajul extern al inimii) - asezam pac in decubit dorsal, salvatorul se aseaza la capul pacinetului de partea laterala stanga( dupa dr. Firica, si Ionescu)pe partea dreapta (dupa dr. Bejan si Toma)si executa tehnica astfel: - rerspiratia gura la nas dupa ce au fost indepliniti pasi ainteriori (help) trecem la respiratia propriu zisa astfel -salvatorul isi retine respiratia in inspiratie profunda, aplica repede gura larg deschisa, buzele peste gura intredeschisa a victimei si insufla cu putere aerul din plamanii sai in caile respiratorii ale victimei. Circumferintele gurii sale sa acopere buzele victimei pentru a nu se pierde aer prin comisura bucala. Aceasta succesiune se repeat de 14-16 ori pe minut. In timpul insuflatiei se indreapta privirea spre toracele victimei, pentru a aprecia eficienta respiratiei. Uneori acesta tehnica nu poate fi executata datorita : imposibilitatii deschiderii curii pacinetului , existent unor leziuni ale cavitatii bucale, fracture ale mandibulei, gura salvatorului este mai mica decat a victimei. - Atunci se face respiratie gura la nas astfel: mandibular este sustinuta cu palma, iar salvatorul aplica gura sa pe nasul victimei, introducand pe acesata cale aerul . cu obrazul, salvatorul acopera gura victimei. La copii mici este posibila simultan respiratia gura la gura si la nas. Alte metode de respiratie artificiala respiratie gura la masac, respiratie gura la sonda , respiratie cu aparate simple portabile ( balon Ruben , trusa Ambu, trusa Ranima )

Oxigenoterapia cadrul mediu trebuie sa se asigure ca in prealamil au fost dezobstruate caile aeriene, - sa aiba la indemana sonda nazala sterile, sa asigure umidificarea oxigenului ( 2/3 apa si 1/3 alcool etilic) Asistenta medicala va introduce sonda sterile pana in faringe ( lungime egala cu distanta de la nas la ureche ), verifica debitul 16-18 l /min. Masajul cardiac extern moartea clinica incepe odata cu instalarea stopului cardiac, care determina si oprirea circulatiei cerebrale, rezulta ca resuscitarea cardiorespiratorie trebuie inceputa imediat pentru a nu transforma moarte clinica in moarte biologica. Semenle stopului cardiac : oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale, incetarea batailor inimii, absenta pulsului la artera carotida, paloarea externa a teg, midriaza cu globi ocular imobili, pierderea cunosttintei, relaxarea complete a musculaturii inclusive a sfincterelor rezultatn pierderi necontrolate de urina si fecale. Caracteristicile masajului. - se aseaza victim in decubit dorsal pe un plan dur daca este in pat va fi deplasat la marginea patului unde este plan dur - unii autori recomanda ca la inceputul reanimarii oricarui stop cardiorespirator sa se incerce stimularea inimii prin aplicarea unei singure lovituri usoare cu pumnul de la o inaltime de 20 -30 cm in mijlocul regiunii presternale. In caz de insucces, se trece imediat la respiratia artificiala si masaj cardiac, dupa HELP - dupa una-doua insuflari de aer se trece la comprimarea ritmica a sternului in 1/3 inferioara = masaj cardiac (5/6 compresiuni). - dupa 5/ 6 compresiuni, salvatorul intrerupe masajul si se va face rapid o respiratie gura la gura, apoi va relua masajul cardiac Repetand acesata succesiuine se obtine un ritm de 14 -16 respiratii pe minut si 60 70 presiuni sternale Tehnica masajului cardiac - se aplica transversal podul palmei uneia din maini pe 1/3 inferioara a sternului, iar cealalta palma se suprapune perpendicular pe prima

- cu cele doua maini suprapuse si cu greutatea corpului, salvatorul executa presiunii ritmice asupra sternului - fiecare compresiune va fi brusca si scurta si va exercita o presiune asupra sternului spre coloana vertebrala in asa fel ca sternnul sa fie infundat cu 5-6 cm - se aplasa numai cu podul palmei, degetele fiind ridicate, pentru a evita comprimarea coastelor. Dupa fiecare compresiune sternul este lasat sa revina la forma initiala fara sa se ridice mainile de pe stern OBSERVATII 1) daca este un singur salvator se fac: - doua insuflatii urmate de 13-14compresiuni - 3 insuflatii rapide urmate de 13 compresiuni 2) daca sunt 2 salvatori unul face o insuflatie pulmonara urmata de 5 compresiuni sternale 3) daca sunt 3 salvatori este bine ca si al treilea salvator sa ridice picioarele victimei cu 30-40 de grade mai susde planul orizontal pentru a creste cantitatea de sange care iriga organelle cele mai importante. Sau monteaza o perfuzie. La copii se poate comprima cu o singura mana iar la copilul mic cu 1-2 degete in ritm de 80-100 de compresiuni /min Eficineta masajului se apreciaza astfel : - aparitia pulsului la vasele mari -disparitia midriazei, aparitia reflexului la lumina -recolorarea teg Instalarea respiratiei poate sa intarzie dupa aparitia circulatiei, deaceea respiratia artificiala trebuie continuata pan ace bolnavul poate respire singur.