Supravegherea si ingrijirea postoperatorie

I .Perioada postoperatorie imediata : dureaza de la sfarsitul interventiei

chirurgicale pana la restabilirea starii de cunostiinta si restabilirea
functiilor vitale(perioada de trezire )
II.Perioada postoperatorie precoce : incepe din momentul in care
pacientul a fost complet recuperate din anestezie si se termina in
momentul externarii .
OBIECTIVE
-restabilirea homeostaziei fizice si psihice
-prevenirea si tratarea prompta a complicatiilor postoperatorii imediate
si precoce
-managementul durerii

I. Supravegherea postoperatorie imediata

 In compartimentul postoperator se supravegheaza functiile
vitale ,starea de constienta si durerea din 15 in 15 minute pana
devin stabile
 Se noteaza si in fisa de trezire a operatului
 Se raporteaza imediat medicului anestezist si chirurgului orice
modificare (cianoza cu transpiratie,tirajul muschiului intern
costal in caz de obstructie respiatorie
 Se supravegheaza aspectul general al operatului care deobicei
este palid,cu extremitati reci ,cu psihic lent si sensibil la durere
 Se verifica permeabilitatea si pozitia cateterelor ,sondelor si
tuburilor de dren
 Transportul de la blocul operator si instalarea in pat
 Se aplica masuri de protectie si siguranta a pacientului mai ales
la cei agitati
 Se transporta operatul cu functiile vitale si vegetative stabile in
salonul postoperator ori in A.T.I. SAU S.T.I.
 Se evita pe timpul transportului zdruncinaturile si curentii de aer
 Se impune atentie sporita la tuburile de dren ,perfuzii si plaga
operatorie
 Se instaleaza in pat in pozitie indicata de medic ,in functie de
anestezie si localizarea plagii :
-in decubit ventral in interventiile pe coloana
-in decubit lateral in interventiile pe rinichi
-in trendelenburg in cazul unei circulatii cerebrale deficitare
-in pozitie fowler in insuficienta respiratorie,drenaje pleurale si
operatii pe abdomen
-in decubit dorsal dupa rahianestezie

II Supravegherea postoperatorie precoce

1. Supravegherea plagii operatorii
 Se observa pansamentul aplicat
 In mod normal pansamentul este curat fara secretii seroase sau
sanguinolente
 Se schimba pansamentul la nevoie iar dupa 3 zile plaga operatorie
poate fi lasata libera daca evolutia este buna
 Se schimba pansamentul precoce daca :
-este umed si favorizeaza contaminarea bacteriana a plagii
 -pacientul prezinta semne clinice ,generale sau locale de infectie a
plagii
-plaga este rosie ,indurata iar pacientul prezinta febra sau frison
-in cazul in care plaga este purulenta se recolteaza secretie din plaga
pentru efectuarea examenului bacteriologic si a antibiogramei
 Daca exista mese ,odata cu schimbarea pansamentului ,la indicatia
medicului se schimba si acestea
 Firele de sutura se scot in a 5-a sau a 7-a zi ,partial sau total in
functie de evolutia plagii sau de indicatia medicului
 Se supravegeaza racordarea tubului de dren la punga colectoare
 Se noteaza caracteristicile lichidului de drenaj (culoare ,aspect
,cantitate )
 Se penseaza sau se instruieste pacientul sa mentina punga mai jos
decat nivelul de insertie al drenului in timpul mobilizarii
 La indicatia medicului se scurteaza drenul sau se indeparteaza
acesta
2.Supravegherea temperaturii corpului
 A.M. masoara tempeartura corpului si o reprezinta grafic in foaia
de temperatura
 Se combate frisonul prin istruirea pacientului
 Se administreaza medicatie la indicatia medicului
 Se supravegheaza si se raporteaza semnele de hipotermie si
somnolenta
 Se semnaleaza medicului orice crestere patologica a temperaturii si
se incearca scaderea acesteia prin metode fizice precum aplicatii
reci si impachetari
3 .Supravegherea eliminarilor
  La pacientii cu sonda a-demeure se verifica permeabilitatea si se
noteaza caracteristicile urinei.
 Se goleste punga colectoare.
 La cei fara sonda vezicala, se stimuleaza reluarea mictiunilor
spontan in primele 6-8h postoperator.
 Se verifica prezenta globului vezical daca pacientul nu urineaza
spontan. Se ofera bazinetul sau urinarul pentru captarea urinei la
pat, o atentie deosebita o acordam barbatilor care urineaza mai
greu in clinostatism. Se anunta medicul daca bolnavul nu urineaza
(anurie din cauza lipsei de lichide pre si postoperator; sau e anuntat
de prezenta globului vezical)
 La indicatia medicului se efectueaza sondaj vezical in conditii de
perfecta asespie.
 Se supravegheaza reluarea tranzitului intestinal pentru gaze din a
doua zi p.o. iar din a treia si a patra zi materiile fecale, exceptand
interventiile pentru hemoroizi si fisturi anale.
 In situatii special bolnavul nu elimina gaze si nu are nici scaun
(ileus). Se monteaza tub de gaze de la 15-20 min pana la o ora.
 Se face masaj abdominal sau se administreaza supozitoare cu
glicerina. La indicatia medicului se efectueaza clisma evacuatorie.
 
4. Supravegherea alimentatiei
 Se recomanda reluarea alimentatiei in prima zi postoperator daca
interventia nu e nivelul tubului digestiv sau pe abdomen.
 In cazurile obsinuite schema alimentatiei este:  in ziua operatiei(0)
nimic oral, se umezesc doar buzele, se face hidratare parenterala cu
solutii indicate de medic.
 Ziua 1: Dieta hidrica daca pacientul nu prezinta varsaturi) 
 Dieta usor digerabila in a doua zi postoperator
 Dieta obisnuita dupa ce a avut scaun.
5. Managementul durerii:
 se indentifica si se localizeaza durerea si intensitatea ei pe o scala
de la 1 la 10.
 Se noteaza informatiile primate de la pacient, se administreaza
medicatia prescrisa de medic respectand doza si intervalul de
administrare
 Se supravegheaza efectele terapeutice, se aplica masuri alternative
ale durerii, aplicatii locale calde/reci; schimbarea pozitiei, miscari
de gimnastica, psihoterapie (controlul durerii prin autosugestie,
hipnoza)