Bronșiectazia

Bronșiectazia este o afecțiune de lungă durată în care căile respiratorii ale plămânilor se
lărgesc anormal, ceea ce duce la acumularea excesului de mucus, făcând plămânii mai
vulnerabili la infecție.

Plămânii sunt străbătuți de căi aeriene ramificate cunoscute sub numele de bronhii.
Oxigenul ajuns în corp este condus prin aceste căi aeriene până în niște sacuri minuscule
numite alveole pulmonare, iar de acolo este absorbit în fluxul sanguin.
Pereții interiori ai bronhiilor sunt acoperite cu mucus lipicios, care protejează împotriva
deteriorării particulelor care se deplasează în plămâni. În bronșiectazie, unul sau mai multe
bronhii sunt lărgite anormal. Acest lucru înseamnă că în interiorul lor se acumulează mai
mult mucus decât în mod normal, ceea ce face ca bronhiile să fie mai vulnerabile la infecții.
În cazul în care se dezvoltă o infecție, se ajunge la accentuarea etapelor precizate anterior.
În timp, acest ciclu poate provoca deteriorarea treptată a plămânilor.

Cauze. Factorii declanșatori

Bronșiectazia este cauzată de deteriorarea și lărgirea căilor respiratorii ale plămânilor.
Acest lucru poate fi rezultatul unei infecții sau a unei alte afecțiuni. Uneori, cauza rămâne
necunoscută.
Plămânii sunt expuși în mod continuu la germeni, corpul uman având nevoie de mecanisme
sofisticate de apărare concepute pentru a apăra plămânii de infecții. Dacă unele bacteriile
sau virusuri trec de aceste mecanisme de apărare, sistemul imunitar va încerca să oprească
răspândirea infecției, trimițând globule albe în acea zonă. Aceste celule eliberează substanțe
chimice pentru a lupta împotriva infecției, ceea ce poate provoca inflamarea țesutului din
jur.
Pentru majoritatea oamenilor, această inflamație va trece fără a provoca  probleme
suplimentare. Cu toate acestea, bronșiectaziile pot apărea dacă inflamația distruge
permanent țesutul elastic și mușchii care înconjoară bronhiile (căile respiratorii), făcându-le
să se lărgească. Bronhiile anormale devin apoi umplute cu exces de mucus, ceea ce poate
declanșa o tuse persistentă și face plămânii și mai vulnerabili la infecție.
Dacă plămânii se infectează din nou, acest lucru poate duce la inflamații și la lărgirea
suplimentară a bronhiilor. Pe măsură ce acest ciclu se repetă, plămânii se deteriorează
progresiv.
1. Infecții în copilărie
Aproximativ o treime din cazurile de bronșiectazie la adulți sunt asociate cu o infecție
pulmonară severă în copilărie, cum ar fi:
 pneumonie severă;
 tuse convulsivă;
 tuberculoză (TBC);
 pojar.
2. Imunodeficienţe
Unele cazuri de bronșiectazie apar deoarece o persoană are un sistem imunitar slăbit, ceea ce
face ca plămânii să fie mai vulnerabili la deteriorarea țesuturilor.
3. Aspiraţie
Aspirația este termenul medical pentru situația în care conținutul stomacului trece accidental
în plămâni, în loc să o ia în jos în tractul gastro-intestinal. Plămânii sunt foarte sensibili la
prezența unor obiecte străine, cum ar fi bucăți mici de alimente sau chiar acizi stomacali,
astfel încât acest lucru poate declanșa inflamații care duc la bronșiectazie.
4. Fibroză chistică
Fibroza chistică este o afecțiune genetică relativ frecventă, în care plămânii se înfundă cu
mucus. Mucusul oferă apoi un mediu ideal pentru a avea loc o infecție bacteriană, ceea ce
duce la simptomele bronșiectaziei.
5. Anomalii ale cililor
Cilii sunt structurile minuscule asemănătoare părului, care se află în căile respiratorii din
plămâni. Au rolul de a proteja căile respiratorii și pentru a ajuta la îndepărtarea excesului de
mucus.
Bronșiectaziile se pot dezvolta dacă există o problemă cu cilii, ceea ce înseamnă că nu sunt în
măsură să îndepărteze mucusul din căile respiratorii.
6. Boli ale țesutului conjunctiv
Anumite afecțiuni care provoacă inflamații în alte zone ale corpului sunt uneori asociate cu
bronșiectaziile. Acestea includ:
 artrita reumatoidă
 Sindromul Sjögren
 Boala Crohn
 colita ulcerativă
Aceste afecțiuni sunt de obicei considerate a fi cauzate de o problemă cu sistemul imunitar,
care din greșeală atacă tesutul sănătos.

Simptome/ manifestări de dependență

 Tuse productivă persistentă
 Sputa expectorantă poate fi transparentă, galbenă pal sau galben-verzuie
 Incapacitate de a respira normal;
 Respirație șuierătoare;
 Hemoptizie;
 Dureri în piept;
 Dureri articulare;
 Umflarea vârfurilor degetelor – țesutul de sub unghie se îngroașă și vârfurile degetelor
devin rotunjite și bulboase.

Diagnosticarea bronsiectaziilor

1. anamneză, inspecție și asuscultație

2. examenul de spută, inclusiv colorații și culturi pentru bacterii, microorganisme și

fungi

3. investigație radiologică, începând cu radiografie toracică. 

4. CT cu rezoluție înaltă este testul de elecție care permite vizualizarea dilatațiilor

bronșice, tipul lor anatomic, precum și localizarea acestora și, de asemenea, poate
aprecia severitatea lor. 
În cazul unor plămâni sănătoși, bronhiile ar trebui să devină tot mai înguste odată ce se
ramifică în plămâni. Dacă scanarea arată că o secțiune a căilor respiratorii are de fapt
diametrul din ce în ce mai mare, acest lucru confirmă bronșiectazia.
5. Explorări funcționale pulmonare (spirometria) trebuie efectuate pentru a
documenta valoarea de bază și pentru a observa progresia bolii în timp.
6. Bronhoscopia este indicată atunci cand se suspicionează o formațiune obstructivă sau
anatomică, sau o leziune. Este un tub flexibil cu o cameră foto la un capăt este folosit
pentru a explora plămânii; această procedură este necesară de obicei numai dacă
există suspiciuni de inhalare a unui obiect străin.
 7. analize de sânge – pentru a verifica cât de bine funcționează sistemul imunitar și a
verifica dacă există agenți infecțioși, cum ar fi bacterii, virusuri și ciuperci

Tratament
Lezarea plămânilor asociată cu bronșiectazia este permanentă, dar tratamentul poate ajuta la
prevenirea agravării afecțiunii.
În cele mai multe cazuri, tratamentul implică o combinație de medicamente, exerciții pe care
le puteți repeta și dispozitive care ajută la curățarea căilor respiratorii.
Intervenția chirurgicală pentru bronșiectazie este rară.
Tratament profilactic
 renunțați la fumat;
 vaccin antigripal în fiecare an;
 vaccin pneumococic  pentru a vă proteja împotriva pneumoniei;
 faceți exerciții fizice în mod regulat;
 hidratați-vă;
 adoptați o dietă echilibrată.
Drenaj postural
Schimbarea poziției vă poate facilita eliminarea mucusului din plămâni.
Dispozitive Există, de asemenea, o serie de dispozitive portabile care pot ajuta la eliminarea
mucusului din plămâni. Deși aceste dispozitive arată diferit, majoritatea funcționează într-un
mod similar. În general, folosesc o combinație de vibrații și presiune a aerului pentru a
facilita eliminarea mucusului.
Tratament Medicamentos
În unele cazuri, pot fi prescrise medicamente pentru a ușura respirația sau pentru a vă curăța
plămânii.
Nebulizare-pot fi recomandate medicamentele inhalate printr-un dispozitiv numit nebulizator
pentru a facilita curățarea plămânilor. Nebulizatoarele sunt dispozitive ce constau într-o
mască de față sau un dispozitiv bucal, o cameră pentru a vaporiza medicamentul și un
compresor pentru a pompa medicația în plămâni.
Folosind un nebulizator, pot fi administrate o serie de medicamente diferite, inclusiv soluții
cu apă sărată. Aceste medicamente ajută la reducerea densității sputei, astfel încât să fie mai
ușor de expectorat. Nebulizatoarele pot fi, de asemenea, folosite pentru a administra
antibiotice, dacă este necesar.
Bronhodilatatoarele
Bronhodilatatoarele sunt medicamente inhalate care ajută la ușurarea respirației prin relaxarea
mușchilor din plămâni. Exemple de acest tip de medicamente includ beta2-agoniștii,
anticolinergicele și teofilina.
Antibiotice
Se va preleva o monstră de spută pentru a determina ce tip de bacterii cauzează infecția, deși
inițial se va apela la un antibiotic  eficient împotriva unui număr larg de bacterii diferite (un
antibiotic cu spectru larg), deoarece poate dura câteva zile pentru a obține rezultatele testului.
În funcție de rezultatele testelor, se poate prescrie un antibiotic diferit sau, în unele cazuri, o
combinație de antibiotic
Intervenția chirurgicală
De obicei, intervenția chirurgicală este recomandată doar în cazul în care bronșiectaziile
afectează doar o singură secțiune a plămânului, simptomele nu răspund la alt tratament și nu
există o afecțiune de bază care ar putea provoca reapariția bronșiectaziei.
Intervenția chirurgicală pentru bronșiectazia focală ar implica de obicei îndepărtarea lobului
afectat de bronșiectazie într-un tip de operație cunoscută sub numele de lobectomie.
Complicațiile bronșiectaziei
Tusea cu sânge
O complicație rară dar serioasă a bronșiectaziei este hemoptizia masivă). Acest lucru poate
apărea atunci când unul din vasele de sânge care furnizează sânge plămânilor se sparge.
Printre simptomele care pot indica hemoptizia masivă se numără:
 tuse cu mai mult de 100 ml sânge într-o perioadă de 24 de ore;
 dificultăți de respirație – cauzate de cantitatea de sânge care obstrucționează căile
respiratorii;
 senzație de amețeală și piele rece și umedă – cauzată de pierderi rapide de sânge.
Hemoptizia masivă este o urgență medicală.
Perspectiva pacienților cu bronșiectazie
Perspectiva pentru persoanele cu bronșiectazie este extrem de variabilă și depinde adesea de
cauza de bază. Viața de zi cu zi cu bronșiectazie poate fi stresantă, dar majoritatea
persoanelor cu această afecțiune au speranța ca vor duce o viață normală.
Cu toate acestea, pentru persoanele cu simptome foarte severe, bronșiectazia poate fi fatală
dacă plămânii încetează să funcționeze.