BRONSITELE ACUTE

Dr. Liliana VERES

Clinica de Pneumologie
UMF “Gr. T. Popa” Iasi
 Date
 Bronsita acuta este in primele 10 ! diagnostice puse in
ambulatoriu – tusea fiind cel mai frecvent simptom descris
 La peste 20% din cei cu bronsita acuta tusea dureaza mai
mult de 4 saptamini;
 In Statele Unite costurile implicate in tratarea bronsitei sint
enorme (200-300 mil USD/an, fiecare pacient primind in
medie 2 retete si lipsind 2-3 zile de la servici
 Bronsita acuta
 Infectie de tract
repirator inferior ce
determina o
inflamatie reversibila
a bronsiilor
 In 95% cauza este
virala
 Bronsita acuta este un diagnostic atit de frecvent
deoarece adesea medicul generalist pune pe
seama ei atit tusea din infectiile de tract
respirator superior, sinuzita sau sindroamele
alergice din astm sau pneumonia virala.
 Adevarata bronsita purulenta este caracterizata
prin infectii ale tractului bronsic ce determina
edem si formare de mucus.
 Spre deosebire de astm, inflamatia bronsica este
pasagera si se rezolva odata cu vindecarea
infectiei.
 La unii pacienti inflamatia poate dura citeva luni
si tusea postbronsitica persista pina la 6 luni.
BRONSITA PURULENTA
BRONSITA HERPETICA
Factori Declansatori
 Virusuri: adenovirus, coronavirus, coxsackievirus,
enterovirus, influenza virus, parainfluenza virus, virusul
sincitial respirator, rhinovirus

 Bacterii: Bordatella pertussis, Bordatella parapertussis,

Branhamella catarrhalis, Haemophilus influenzae,
Streptococcus pneumoniae, atypical bacteria (e.g.,
Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae,
Legionella species)

 Fungi: Blastomyces dermatitidis, Candida albicans,

Candida tropicalis, Coccidioides immitis, Cryptococcus
neoformans, Histoplasma capsulatum


 Triggeri noninfectiosi: astm, poluanti atmosferici,

amoniac, canabis, tutun, etc
 Simptome
 La 3-4 zile dupa o infectie
de tract respirator
superior….
 Tusea – principalul
simptom – uscata la inceput
– ulterior productiva (mucus
clar, galben sau verde,
uneori cu striuri sangv.)
 Febra moderata (T
crescuta poate indica
pneumonia)
 Astenie
 Senzatie de
constrictie, arsura
sau durere
toracica,
retrosternala, ce se
accentueaza in inspir
profund sau tuse
 Wheezing, in special
la efort fizic
 Raguseala
 Diagnostic
 Tuse persistenta in 50% din cazuri
pina la 3 saptamini, iar in 25%
mai mult de o luna
 Wheezing, ronflante, expir
prelungit, alte semne de obstructie
 Cult din sputa – frecv neg (etiol
virala); sint neg si in cazul M.
pneumoniae;
 Exista teste de identificare a M
pneumoniae dar nu sint de rutina
 Explorarea fct. respiratorie –
uneori obstructie
 Nu exista un test care sa puna
diagnosticul definitiv de bronsita
acuta !
 Diagnostic
 Examenul clinic

Diagnosticarea bronsitei acute se face pe baza anamnezei (istoricul bolii) si

a rezultatelor de la ascultatia pulmonara. Suplimentar, se poate face
consult ORL (urechilor, cavitatii orale, nazale si faringiene, dar si a
ganglionilor de la nivelul gatului.

Examene de laborator

In caz de febra si expectoratii purulente se va recolta sange pentru a se
decide daca se impune sau nu tratamentul cu antibiotice. Cresterea usoara
a vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH-ul) si scaderea numarului de
leucocite (leucopenie) indica o infectie virala. Cresterea semnificativa a
vitezei de sedimentare a hematiilor, asociata cu leucocitoza (cresterea
numarului de leucocite) , semnalizeaza o infectie bacteriana.

Daca evolutia bronsitei este ingrijoratoare, se recomanda examenul
bacteriologic al secretiei expectorate si un exudat faringian pentru
identificarea germenilor patogeni, care vor fi urmate de o antibiograma.
 Radiografia pulmonara

Daca manifestarile patologice nu cedeaza sau se

inrautatesc, este posibil ca bronsita acuta sa fi
evoluat spre pneumonie. In acest caz se impune
radiografia pulmonara. Examenul radiologic al
plamanilor se recomanda si in cazul in care
pacientul prezinta hemoptizie, pentru a exclude
din diagnostic tumorile pulmonare sau bronhiale.
 Diagnostic Diferential
 Astm
 Aspergiloza
 Expunere ocupationala (simptomele se coreleaza cu serviciul)

 Bronsita cronica (tuse cronica, insotita de expectoratie zilnica pentru min.

3 luni, frecv. La fumatori, asociata cu infectii respiratorii)
 Sinuzita
 Raceala
 Pneumonia (Rx: prez. Infiltratului)
 Insuficienta cardiaca congestiva (raluri bazale, ortopnee, cardiomegalie,
fluid intestitial sau alveolar pe Rx, galop S3, tahicardie)
 Esofagita de reflux (simptomele se agraveaza in decubit dorsal, arsura
retrosternala)
 Tumora bronhogenica (tuse cronica + hemoptizie)
 Sindroame de aspiratie (asociate unui eveniment precipitant cum ar fi
inhalarea de fum, voma, alterarea starii de constienta
 Tratament
 Datele actuale nu sprijina
folosirea antibioticelor la
pacientii cu bronsita
acuta
 Bronhodilatatoarele pot
avea efecte benefice in
unele situatii (Albuterol,
etc)
 Expectorantele,
antitusivele,
antihistaminicele pot fi
folosite
 Mucolitice (Substante fluidizante ale secretiilor bronsice)
 Pentru a declansa reflexul de tuse si a favoriza eliminarea secretiilor
mucopurulente, se prescriu mucolitice ca Acetilcisteina, Ambroxol
(forma de prezentare: solutie sau comprimate).

Antipiretice si Antialgice
Daca pacientul are febra ridicata se prescriu antipiretice ca
paracetamol sau acid acetilsalicilic (aspirina). Este important sa se
aiba totusi in vedere ca febra este o reactie normala a sistemului
imunitar la atacul unui agent patogen (reprezinta modul organismului
de a lupta cu infectia) si ca nu se impune mereu combaterea ei.

Antitusive
Daca tusea bolnavului este uscata si chinuitoare, medicul poate
prescrie medicamente care contin codeina. Antitusivele se
administreaza doar pe termen scurt si in cazuri exceptionale,
deoarece reprima reflexul de tuse si, consecutiv, expectorarea
secretiilor de la nivelul bronhiilor. Folosirea abuziva a antitusivelor
determina staza secretiilor in bronhii, care este foarte periculoasa si
poate declansa o pneumonie.

 Antibioterapia
 Stott and West (1976) Doxycycline 212 Benefit:0
 Williamson (1984) Doxycycline 74 Benefit:0
 Brickfield, et al. (1986) Erythromycin 52 Benefit:0
 Dunlay, et al. (1987) Erythromycin 63 Folosire redusa
a medicatiei antitusive si scaderea nr. Vizitelor medicale
 Franks and Gleiner (1984) Trimethoprim cu
sulfamethoxazole 67 Reducerea
episoadelor de tuse si a absentelor de la lucru; folosire mai
scazuta a decongesionantelor
 King, et al.* (1996) Erythromycin 91 Intoarcere mai
rapida la servici
Orr PH, Scherer K, Macdonald A, Moffatt ME. Randomized
placebo-controlled trials of antibiotics for acute bronchitis: a critical review of the
literature. J Fam Pract 1993;36(5):507-12.
 Alternative la Antibiotice
 Pacientul se asteapta adesea
sa folosim antibiotice
 Vindecarea lui rapida nu va
depinde de acestea ci de
calitatea legaturii medic –
pacient
 Preferabil sa ne referim la
bronsita acuta ca la o ‘raceala la
piept’ explicindu-i pacientului
diagnosticul si posibilitatea ca
tusea sa persiste 10-14 zile
dupa consultatia pe care o avem
 Scaderea folosirii de antibiotice
intr-o comunitate poate scadea
riscul de rezistenta la
antibiotice.
 Calmarea tusei : hidratare eficienta, medicatie
expectoranta si antitusiva, evitarea iritantilor
 Evitarea cafeinei si alcoolului (determina deshidratare
suplimentara).
 Oprirea fumatului, daca e cazul
 Odihna suficienta
 AINS pentru atenuarea mialgiilor sau febrei. Nu
recomandati aspirina inainte de 20 de ani.
 Umidifierea aerului, dusuri calde (fluidifiaza mucusul
ajutind o expectoratie eficienta).
 Folosirea beta 2 agonistilor inhalatori la nevoie
(evaluarea beneficii vs. ES: tremor, nervozitate)
 Antibiotice – pentru cei cu risc crescut de complicatii; la
cei la care simptomele nu se amelioreaza dupa toate
celelalte tratamente.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
DOUG KNUTSON, M.D., and CHAD BRAUN, M.D., Algorithm for the treatment of patients
  with acute bronchitis. Am Fam Phys, May 2006
 
1. Slusarcick AL, McCaig LF. National hospital ambulatory medical care survey: 1998 outpatient
department summary. Hyattsville, Md.: U.S. Dept. of Health and Human Services, Centers for
Disease Control and Prevention, National Center for Health Statistics, 2000; DDHS publication no.
(PHS) 2000-1250/0-0520.
2. Oeffinger KC, Snell LM, Foster BM, Panico KG, Archer RK. Diagnosis of acute bronchitis in adults:
a national survey of family physicians. J Fam Pract 1997;45:402-9.
3. Hueston WJ, Mainous AG III. Acute bronchitis. Am Fam Physician 1998;57:1270-6,1281-2.
Gonzales R, Steiner JF, Sande MA. Antibiotic prescribing for colds, upper respiratory tract infections,
and bronchitis by ambulatory care physicians. JAMA 1997;278:901-4.
4. Mainous AG III, Zoorob RJ, Hueston WJ. Current management of acute bronchitis in ambulatory
care: the use of antibiotics and bronchodilators. Arch Fam Med 1996;5:79-83.
5. Treanor JJ, Hayden FG. Viral infections. In: Murray JF, ed. Textbook of respiratory medicine. 3d
ed. Philadelphia: Saunders, 2000:929-84.
6. Blinkhorn RJ Jr. Upper respiratory tract infections. In: Baum GL, ed. Textbook of pulmonary
diseases. 6th ed. Philadelphia: Lippincott-Raven, 1998:493-502.
7. Boldy DA, Skidmore SJ, Ayres JG. Acute bronchitis in the community: clinical features, infective
factors, changes in pulmonary function and bronchial reactivity to histamine. Respir Med
1990;84:377-85.
8. Marrie TJ. Acute bronchitis and community acquired pneumonia. In: Fishman AP, Elias JA, eds.
Fishman's Pulmonary diseases and disorders. 3d ed. New York: McGraw-Hill, 1998:1985-95.
9. Scherl ER, Riegler SL, Cooper JK. Doxycycline in acute bronchitis: a randomized double-blind
trial. J Ky Med Assoc 1987;85:539-41.
10. Franks P, Gleiner JA. The treatment of acute bronchitis with trimethoprim and
sulfamethoxazole. J Fam Pract 1984;19:185-90.
PNEUMONIILE ACUTE
 CAUZELE PNEUMONIEI
 Infectii virale (Influenza)
 Infectii bacteriene
• Streptococcus pneumoniae
• Staphylococcus aureus
• Haemophilus influenzae
• Chlamydia pneumoniae
• Mycoplasma pneumoniae
• Pneumocystis carinii
• Toxoplasma gondii
• Legionella pneumophila
 Infectii fungice
 Pneumonia prin inhalare de substante
chimice
 Pneumonia prin aspiratie (continut
alimentar)
 Conditii predispozante
 Varstele extreme;
 Alcoolismul, malnutritia, bolile pulmonare cronice
(BPOC), infectiile cu virusul imunodeficientei
umane (HIV), diabetul zaharat, ciroza hepatica,
insuficienta renala cronica, insuficienta cardiaca
congestiva.
 Se recomanda ca orice tanar cu pneumonie
pneumococica sa fie testat pentru
depistarea unei posibile infectii cu virusul
HIV.
 Simptome
 Deteriorare brusc survenita a unei afectiuni
respiratorii preexistente. Pentru cateva zile, pacientul
prezinta o stare de astenie insotita de coriza,
tuse neproductiva si febra usoara. In perioada
de acutizare, febra poate atinge valoari de 38,
9 – 39, 4 grade Celsius. In aceasta faza, tusea
devine productiva – tuse cu expectoratie. Daca
pacientul suferea anterior de BPOC, volumul sputei
va creste simtitor, devenind galben – verzuie;
de asemenea, sputa devine mult mai vascoasa iar
febra inregisteraza o panta ascendenta in primele 72
de ore.
 Debut supraacut (mai ales in cazul pacientilor
tineri) : frison, febra ridicata si sutinuta,
tuse cu expectoratie ruginie (pneumonie
pneumococica).
 In cazul varstnicilor, debutul se face cel mai
adesea in mod insidios, fara a sugera in prima
faza, instalarea unei pneumonii. Pacientii in
varsta de peste 80 de ani, se pot prezenta
cu tuse seaca si chiar fara febra; cu toate
acestea, ei pot prezenta o stare de fatigabilitate
accentuata, stare de confuzie sau hipotermie,
toate aceste manifestari conducand la instalarea
socului.
 Pneumonia evolueaza fulminant la
pacientii cu splenectomie, moartea putand
surveni in mai putin de 24 de ore de la
momentul declansarii simptomatologiei.
Atunci cand procesul inflamator se extinde pana
la nivelul pleurei viscerale, pacientul acuza o
durere pleuretica; daca durerea nu cedeaza
dupa primele 48 ore de tratament, putem
suspiciona existenta unui empiem. De
asemenea, mai mult de o cincime dintre cazurile
de pneumonie, se insotesc de greata,
varsaturi sau diaree.
 Examenul fizic:
 Pacient anxios
 Tegumentele: palide sau cenusii
 T: 38, 9 – 39, 4 grade Celsius;
 pulsul este de 90 - 110 batai pe minut (tahicardie),
 Frecventa respiratorie: peste 20 respiratii pe minut.
 Persoanele varstnice sunt de cele mai multe ori afebrile, sau pot prezenta
doar o crestere usoara a temperaturii corporale. Lipsa starilor febrile sau
hipotermia, la persoanele tinere, se coreleaza strans cu cresterea
mortalitatii.
 Herpesul labial reprezinta o manifestare care apare doar intr-un numar
limitat de cazuri.
Aparitia junghiului toracic (de partea afectata), va conduce la
limitarea excursiilor costale. In 50% din cazuri, la examenul toracelui
se constata submatitate la percutie, precum si accentuarea transmiterii
vibratiilor vocale (datorita procesului de condensare pulmonara) .
 Ascultatia evidentiaza prezenta ralurilor
crepitante, a ralurilor bronsice si a suflului
tubar. Prezenta lichidului pleural va fi sugerata
de matitatea aparuta in timpul percutiei bazelor
cutiei toracice; pleurezia va conduce la cresterea
riscului de empiem (acumularea de puroi intre
foitele pleurale) . De asemenea, prezenta unor
sufluri cardiace determina cresterea
riscului de aparitie a endocarditei –
complicatie grava, potential fatala.
Obnubilarea si redoarea cefei sunt semne clare
de afectare meningeala – meningita bacteriana.
 TRATAMENTUL – sub supravegherea medicului
 Imagistica
 Rx toracica: proces infiltativ, limitat la nivelul unui segment
pulmonar. Adevarata imagine de condensare pulmonara apare de
obicei, in cazul pacientilor tineri aparent sanatosi, atunci cand
procesul inflamator include si una dintre caile aeriene bronsice.
 Daca pneumonia se suprapune peste o boala pulmonara
cronica (BPOC), imaginea radiologica va avea mai degraba
un aspect neomogen.
 De asemenea, frecvent pacientul poate prezenta o afectare
multilobara. Pneumonia bacteriana (pneumococica) se poate
complica cu aparita abcesului pulmonar – colectie purulenta
localizata intrapulmonar. Pleurezia cu lichid in cantitate mare,
afecteaza aproape 1/5 din pacientii cu pneumonie; la un numar si
mai mic dintre acestia poate fi pusa in evidenta existenta
empiemului.
 Examene de laborator
 Examenele de laborator releva in sangele periferic un numar crescut de
leucocite (leucocitoza) la majoritatea pacientilor cu pneumonie
bacteriana.Totusi, un procent mai mic de 10% din pacientii internati pentru
pneumonie se prezinta cu un numar relativ scazut de leucocite in sangele
periferic. Sacaderea numarului de leucocite se datoreaza supresiei
medulare, ca urmare a consumului cronic de alcool (alcoolism) ; in
astfel de situatii, riscul de evolutie grava a bolii si deces, creste considerabil.
Hipoxia prelungita, afectarea hepatica si distrugerea hematiilor din
plamin vor contribui la cresterea bilirubinei serice – peste 4 mg / dl.
 Sputa pacientilor cu pneumonie pneumococica contine un numar mare
de leucocite polimorfonucleare si un numar relativ mic de coci gram-
pozitivi agregati in perechi sau lanturi.
 In doar o cincime dintre cazurile de pneumonie pneumococica, hemoculturile
(cultivarea patogenului din probe de sange), devin pozitive pentru S.
pneumoniae. Recent au fost realizate sisteme automatizate, capabile de
a obtine hemoculturi pozitive in primele 12 ore dupa recoltarea probei
de sange.
 Pneumonia pneumococica se complica frecvent cu aparitia
empiemului (2% din cazuri), care reprezinta aculumarea de puroi intre
foitele pleurale.
 Atunci cand se realizeaza coloratia Gram, proba de puroi este pozitiva
pentru S. pneumoniae;
 Daca drenajul pleural nu va fi urmat de obtinerea unor rezultate
pozitive, se va proceda la realizarea toracotomiei . Statistic, a fost
demonstrat faptul ca, drenajul agresiv si corect realizat, reduce
considerabil numarul cazurilor de deces prin empieme.