Ministerul Sanatatii Republicii Moldova

Universitatea de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu

Catedra Farmacologie si Farmacie Clinica




Farmacoterapia si fitoterapia
gripei


A efectuat: rezidentul anului II
Cucu Maxim
Gr.201
A verificat:dr. hab. in med.
Profesor universitar
Veaceslav Gonciar





Chisinau 2014
2

GRIPA
Gripa este o afectiune comuna, o infectie a cailor respiratorii
superioare si/sau inferioare si este frecvent insotita
de febra, cefalee, mialgii si astenie. Este cauzata de virusul gripal, care
face parte din familiaortomyxovirusurilor.
Apare frecvent in sezonul rece si cei mai afectati sunt copiii si persoanele
care au sistemul imun deficitar, precum gravidele, nou-nascutii, varstnicii,
persoanele cu boli renale, cardiace, diabet, al caror organism lupta greu cu
infectia.
Daca o persoana a avut gripa, se va imuniza si probabil nu va mai face din
nou gripa cu aceeasi tulpina a virusului gripal. Dar virusul gripei are
numeroase tulpini fata de care nu avem protectie si astfel ne putem infecta
oricand cu o noua tulpina virala.
GRIPA - Istoric
-epidemii - la 1-3 ani, cuprind 10-30% din populaie
Epidemii A : 1933 , Epidemii B 1979- 1980
1945 A0 1981- 1982
1947 A1 1985- 1986
1957 A( H2 N2)
1968 H3 N2
1977 H1 N1

-pandemii - la 20-40 ani, cuprind 50-70% din populaie, regiuni ntinse
(31 pandemii, prima pandemie descris n 1580)
1918 gripa spaniol ( AH1N1) - 20-40 mil. decese
1968 gripa Hong-Kong ( AH3N2) - 1-4 mil. decese

GRIPA - Etiologie
Fam. Orthomyxoviridae
Gen Influenzavirus specia A
specia B
Gen Mesainfluenza specia C
Morfologie viral
-similar pentru tip, subtip, tulpin
-form sferic sau particule filamentoase (~ 400 nm)
-diametru : 80-120 nm
-virus cu anvelop cu epi, proeminene aciculare,

3

glicoproteine cu rol n infectivitate i producere de leziuni toxice

GRIPA - HEMAGLUTININA (HA)
Elementul de ataare a virusului la:
receptorii de pe membrana celular a gazdei,
receptori specifici din membrana eritrocitelor (hemaglutinare).
Este antigenic- ac. protectori specifici pentru acel tip de virus gripal
titru crescut n secreiile tractului respirator(IgAs)
mpiedic i hemaglutinarea- principiul reaciei HIRST,

Exist 3 subtipuri de HA: H1, H2, H3
NEURAMINIDAZA(NA)
ndeprteaz acidul neuraminic din mucinele tractului respirator,
depolimerizeaz ac.N acetil muranic i permite eliberarea virusului din
celule,
previne agregarea virionilor la suprafaa celulei gazd ndeprtnd
resturile de acid sialic ,
NA protejeaz virusul de propria HA
MATRICE PROTEIC- M
NUCLEOCAPSID -8 fragmente de ARN + nucleoprotein( n funcie de
NP-A,B,C)

4


NOMENCLATURA
tipul proteinei interne ( A, B, C)
gazda de origine( cnd nu e specificat se subnelege gazda
uman)
originea geografic
numrul de ordine a tulpinii izolate
anul primei izolrii
tipul HA i NA
Ex. Virus gripal A/ California/10/78/H1N1
Virus gripal A/aviar/porcin/H1N1
GRIPA - VARIAIA ANTIGENIC
crete receptivitatea
- frecvent ( aproape anual) A
- mai puin frecvent B
- absent C
Variaia antigenic intereseaz - glicoproteinele H, N,
proteinele structurale i nonstructurale
Antigenic Drift ( alunecare) - schimbri minore ,frecvente ( anual
sau la civa ani)
Antigenic Shift ( schimbare profund)
schimbri majore , determin pandemii
sau epidemii mari
GRIPA Patogenie
Ataare la celule ciliate ale epiteliului nasofaringian (NA scade
vscozitatea stratului mucos, descoper receptorii la care ader HA),
Fuzionare cu membrana celulei gazd,
Penetreaz n celul,
Se multiplic ( un ciclu replicativ dureaz 4-6 ore),
Este eliberat din celul
Infecteaz alte celule de vecintate ,
Reia ciclul replicativ,
Apare un infiltrat mononuclear i edem n submucoas,
Limitarea infeciei : IFN,
(momentul apariiei lui n ser i secreiile respiratorii se coreleaz cu
ameliorarea simptomatologiei - ziua 3-6 )
GRIPA - Epidemiologie
Sursa de infecie :
5

- bolnav( nc de la sfritul incubaiei i n primele 3-4 zile de boal) ,
- purttor asimptomatic
Transmitere: - aerogen,
- prin contact direct ( secreiile bolnavului , obiecte
contaminate
Receptivitatea -
general i universal
Imunitatea -
specific de tip i subtip

Factori favorizani
-aglomeraiile
- sezonul rece,
- scderea rezistenei
generale,
- condiii socio-economice
precare,etc



GRIPA - Tabloul clinic
Incubaia: 18- 72 h
Debut : -
brusc, uneori brutal cu : -febr nalt,
frisoane,
mialgii,
cefalee,
astenie
n pandemii : debut supraacut ,cu deces n 24-48 h.
Perioada de stare : dominat de semne toxice generale
febr nalt ( 3-5 zile), uneori cu aspect difazic
facies uor congestionat, uneori tulburri vasomotorii
sd. dureros: - cefalee intens, domin n reg. frontal i supraorbital
dureri n globii oculari( la micri spontane sau la apsare)
mialgii( lombalgii, rahialgii)
astenie marcat- adinamie
tulburri de somn, apatie- iritabilitate
GRIPA - Tabloul clinic
6

Perioada de stare
manifestri respiratorii
catar nazal aderent, vscos, (nas nfundat) , usturime, uscciune,
enantem- congestie difuz 8pilieri, vl, luet),
microvezicule pe palat,
arsur, durere retrosternal ( traheit),
tuse uscat,
sput vscoas, aderent, greu de eliminat, cu striuri sangvinolente
cianoz, dispnee- IRA (leziuni ale membranei hialine)
manifestri viscerale
cardiovasc ulare bradicardie, hTA,epistaxis
renale microhematurie, albuminurie( nefrit interstitial)
digestive inapeten, greuri, vrsturi, hepatomegalie, colici ,
hematologice leucopenie, limfocitoz, neutropenie
aneozinofilie n formele toxice
GRIPA - Tabloul clinic
Evoluie febra cedeaz n 3-5 zile ,
transpiraii abundente
Convalescena
persist astenia,
subfebriliti, tuse suprtoare,
sindrom depresiv ( melancolie, irascibilitate),
receptivitate crescut la suprainfecii bacteriene ,
majoritatea bolnavilor sunt complet restabilii dup 7-10 zile.
GRIPA - Complicaii
Complicaii respiratorii- influeneaz evoluia i prognosticul
-responsabile de 1/3 din decesele prin grip
Laringita gripal
-edem glotic
spasmul muchilor laringieni(hipocalcemie la copii ntre 2-5 ani )
-dispnee inspiratorie cu debut brusc, n 1-2 ore,
respiraie striduloas, tiraj,
cianoz, anxietate,
tuse ltrtoare.
Crupul gripal laringita obstruant,
suprainfecie cu H. ifluenzae( copil), S. aureus( adult), (leziuni
necrotico-hemoragice ale mucoasei laringo-traheale),
-edem i secreie vscoas
7

debut n 3-4 ore cu dispnee, senzaie de sufocare,tuse
ltrtoare,cianoz, hTA, oc infecios.
-!!! Fr tratament adecvat -deces
GRIPA - Complicaii respiratorii-
Bronita capilar ( broniolita)
edem, capilaroplegie, exudat fibrinos,
hiperpirexie,
dispnee, polipnee, tiraj, cianoz.
Pneumonii gripale
primare : - n primele 12-24 h de la nceputul gripei,
aspect de pneumonie atipic sever cu prognostic rezervat
secundare :prin suprainfecie bacterian, mono-plurietiologic,
apare la 4-14 zile de la debut
Pleurezii
-para sau metapneumonice,
-purulente, hemoragice.
GRIPA - Complicaii cardiovasculare
Miocardita- n forme toxice de grip
tahicardie, tulburri de ritm, asurzirea zgomotelor cardiace
Pericardita
Complicaii neurologice
Meningita - LCR clar
Encefalita gripal
Leucoencefalita i poliradiculonevrita ( n convalescen)
Sindrom Reye ( n special la copii asociat cu administrarea de
aspirin)
Sindroame ce mimeaz psihoze acute( n convalescen)
Alte complicaii
Sinuzite fronto-maxilare
Otite catarale, supurate, otomastoidite
Complicaii la gravide
evoluie sever cu indice de mortalitate ridicat;
efect malformativ;
avort spontan;natere prematur.
GRIPA - diagnostic pozitiv
Diagnostic epidemiologic - inciden sezonier,
epidemii, focar de infecie
8

2.Diagnostic clinic :
debut brusc,
febr,
sd. algic.
Diagnostic de laborator
dg. etiologic: -evidenierea ag virale n secreiile respiratorii
-detectarea acizilor nucleici virali prin hibridizare i amplificare PCR
-izolarea virusului prin tehnici de cultur pe linii celulare
-teste serologice: - RFC,
reacia de inhibiie a hemaglutinrii (HAI)
- imunodifuzie radial simpl,
EIA
date de laborator nespecifice
GRIPA - diagnostic diferenial
-dificil n perioadele interepidemice
guturai: debut mai blnd, catar seros, se repet de 2-3 ori/an
infecii respiratorii prin VSR, ADV, v. paragripale, reovirusuri,
enterovirusuri,
infecii non-virale: pneumonii atipice produse de M. pneumoniae,
clamydii, rickettsii
debut pseudogripal al HAV,
leptospiroz,
debut din rujeol, pneumonii, tuse convulsiv.
GRIPA Tratament
Preventia este cea mai buna strategie in gripa ca si in alte boli.
Terapia suportiva: Tratamentul este in mare parte suportiv si consta din
repaus la pat, cresterea consumului de fluide, inhibitori ai tusei si
antipiretice, analgezice: (acetaminofen, antiinflamatorii nesteroidiene)
pentru febra si mialgii.
Terapia antivirala: Amantadina si rimantadina au fost aprobate pentru
folosirea impotriva gripei A. Din 2005 acestea nu mai sunt recomandate
datorita rezistentei dezvoltate.
Oseltamivir (Tamiflu) a fost raportat cu rezistenta in 2009. Datorita acestor
fenomene de rezistenta zanavir (Relenza) este recomandat ca alegere de
electie pentru profilaxia antivirala sau tratament cind este suspectata
expunerea la gripa A. O alternativa de a doua linie este combinatia dintre
oseltamivir si rimantadina.
Doua noi medicamente au fost aprobate recent pentru tratamentul gripei A
9

si B. acestea sunt inhibitori de neuroaminidaza oseltamivir si zanamivir.
Oseltamivir este administrat oral iar zanamivir sub forma de spray.
Multiplele studii efectuate au demonstrat eficienta acestora. Acesti agenti
lucreaza prin inhibarea neuraminidazei virale, o glicoproteina care
proemina din anvelopa virala si este necesar pentru eliberarea cu succes a
noilor virusuri si transmiterea lor prin corp. pentru a fi eficienti acesti agenti
trebuie administrati la 40 de ore de la debutul simptomelor
-difereniat n funcie de forma clinic de boal
-formele simple se izoleaz la domiciliu, formele severe i complicate se
spitalizeaz
Tratament igieno-dietetic
repaus la pat
dieta asigur aport caloric i hidric corespunztor
Tratament etiologic (antiviral)
-inhibitori de protein M2: amantadina i rimantadina (virusul gripal A)
-inhibitori de neuraminidaz : oseltamivir (Tamiflu), zanamivir (Relenza)
! NU ORICE BOLNAV NECESIT ANTIVIRALE
Indicaii:- risc de complicaii severe, n primele 48 h de la debut,
grip complicat ,cu condiii amenintoare de via .
Tratament antiviral :
1. Infeciile respiratorii care beneficiaz de tratament antiviral sunt : gripa
tip A sau B i infecia cu virus sincitial respirator.
2. Se recomand imunizarea mpotriva gripei de tip A ; totui, agenii
antivirali sunt utili n caz de alergie la vaccin, atunci cand infecia este
produs de o variant imunologic de virus neacoperit de vaccin sau la
pacieni neimunizai.
3. Oseltamivir i Zanamivir sunt active asupra ambelor tipuri de virusuri
gripale A si B ; administrate nainte de expunere previn infecia, iar cand se
administreaz n primele 24 -48 de ore dup instalarea infeciei, au efecte
modeste asupra intensitii i duratei simptomelor.
4. Oseltamivir este un prodrog activ pe cale oral, rapid hidrolizat de ficat
n forma activ, n timp ce Zanamivir este activ numai pe cale inhalatorie
sau administrat intranazal.
5. Cele mai comune reacii adverse ale Oseltamivir sunt cele
gastrointestinale, cu disconfort digestiv i greuri, ameliorate de
administrarea n timpul meselor ; n schimb Zanamivir, fiind administrat
inhalator, poate da fenomene iritative la nivelul c ilor respiratorii, posibil
bronhospasm, de aceea se evit la pacienii cu afeciuni cronice pulmonare
obstructive.
10

6. Spectrul terapeutic al Amantadinei i Rimantadinei este limitat numai
la infecia cu virus tip A, ambele fiind la fel de active ; se apreciaz c su nt
n p roporie d e 7 0 -90% din cazuri active n prevenirea gripei cnd sunt
administrate nainte sau n momentul expunerii la virus i reduc durata i
severitatea simptomelor sistemice cnd se iniiaz tratamentul n primele
48 de ore dup expunere ; Amantadina este eficace i n unele cazuri de
boal Parkinson.
Tratament etiotrop:
Remantadina: Pentru adolesceni (cu vrsta de la 13 la 17 ani) i aduli:
Doza oral recomandat este de 75 mg oseltamivir de 2 ori pe zi, timp de 5
zile.
Pentru sugarii cu vrst mai mare de 1 an i copiii cu vrst de la 2 la 12
ani: Tamiflu este disponibil sub form de capsule a 30 mg i 45 mg i sub
form de suspensie oral.
Se recomand urmtorul regim de ajustare a dozelor n funcie de greutate
pentru copiii cu vrsta de minim 1 an:

Greutate corporal Doza recomandat pentru 5 zile
15 kg 30 mg de 2 ori pe zi
> 15 kg pn la 23 kg 45 mg de 2 ori pe zi
> 23 kg pn la 40 kg 60 mg de 2 ori pe zi
> 40 kg 75 mg de 2 ori pe zi

Copiii care pot nghii capsule pot fi tratai cu Tamiflu capsule (30 mg, 45
mg, 75 mg) de 2 ori pe zi, timp de 5 zile, ca alternativ la doza
recomandat de Tamiflu suspensie.
Pentru sugarii cu vrsta sub 12 luni: doza recomandat pentru tratament
la sugarii cu vrsta sub 12 luni este cuprins ntre 2 mg/kg de dou ori pe
zi i 3 mg/kg de dou ori pe zi, n timpul unei izbucniri pandemice de grip.
Aceast recomandare se bazeaz pe date farmacocinetice limitate, care
indic c aceste doze determin la majoritatea pacienilor expuneri
plasmatice la medicament similare cu cele demonstrate a fi eficace clinic la
copiii cu vrsta mai mare i aduli (vezi pct. 5.2). Urmtoarele scheme
terapeutice ajustate n funcie de greutate sunt recomandate pentru
tratamentul sugarilor cu vrsta sub 1 an:

11

Vrsta Doza recomandat pentru 5 zile
> 3 luni pn la 12 luni 3 mg/kg de dou ori pe zi
> 1 lun pn la 3 luni 2,5 mg/kg de dou ori pe zi
0 pn la 1 lun* 2 mg/kg de dou ori pe zi

Amantadina : Adulti si copii peste 12 ani: doza zilnica recomandata att
pentru tratamentul profilactic ct si cel curativ este de 200 mg amantadina.
n cazul n care nu este tolerata aceasta doza, este suficienta
administrarea a 100 mg amantadina pe zi (o capsula Viregyt-K) n doza
unica.
Vrstnici: pentru pacientii cu vrsta peste 65 ani doza zilnica este de 100
mg amantadina Copii
-cu vrsta ntre 5 - 9 ani: doza zilnica recomandata este de 100 mg
amantadina pe zi
- cu vrsta ntre 9 -12 ani: doza zilnica recomandata este de 100-200 mg
amantadina tinnd cont de greutate si de severitatea afectiunii.

Se recomanda ca tratamentul profilactic sa fie initiat nainte de a intra n
contact cu persoane infectate sau imediat dupa aceea, iar durata acestuia
trebuie sa fie de cel putin 10 zile. Pentru a stimula imunitatea, tratamentul
trebuie sa dureze 2-3 saptamni.

n cazul tratamentului curativ, initierea acestuia trebuie sa se faca la 24-48
ore de la aparitia primelor simptome. Durata tratamentului este de 4-5 zile
chiar daca primele semne de ameliorare apar dupa 1-2 zile.
Oseltamivir Adulti si adolescenti (copii cu varsta de 13 ani sau mai mare):
Pentru tratarea gripei, luati o capsula cat mai repede dupa ce ati primit
prescriptia medicalasi apoi luati cate o capsula de 2 ori pe zi (de obicei,
este convenabil sa administrati o capsula dimineata si o capsula seara,
timp de 5 zile). Este important sa terminati acest ciclu de 5 zile, chiar daca
incepeti sa va simtiti bine mai repede.
Copii cu varsta de la 1 la 12 ani: Se poate utiliza Tamiflu suspensie in loc
de capsule.
Copiii cu greutatea >40 kg si care pot inghiti capsule, pot lua capsule de
doua ori pe zi, timp de 5 zile
Zanamivir 5mg este prescris conform urmtoarelor dou scheme de
tratament, diferite, n funcie de motivul pentru care este utilizat:
12

- Dac este administrat pentru a trata gripa, doza recomandat este
de 2 inhalaii Zanamivir, de 2 ori pe zi, la aceleai ore, timp de 5 zile.
- Dac este administrat pentru a preveni gripa, doza recomandat
este de 2 inhalaii Zanamivir, o dat pe zi, att timp ct v recomand
medicul.
Este foarte important s luai medicamentul aa cum v-a recomandat
medicul. Dac nu suntei sigur, ntrebai medicul sau farmacistul.
Terapie simptomatica
Antiinflamatoare nesteroidiene:
Acid acetilsalicilic maturi 500mg o data/zi
Ibuprofen 10-15mg/kg /zi
Paracetamol maturi 500 mg*2ori/zi
copii 10mg/kg/zi
Fenspirida(Eurespal)
Adulti: doza uzuala recomandata este 160 mg fenspirida pe
zi, inainte de mese (dimineata oi seara). Daca este nevoie de creoterea
efectului oi/sau in afectiunile acute, doza recomandata este de 240 mg
fenspirida pe zi (dimineata, la pranz si seara). Copii: la copii se recomanda
sa se administreze sirop; intre 0-24 luni sau o greutate de pana la 10 kg: 4
mg/kg corp zilnic, adica 2-4 lingurite de sirop (sau 10-20 ml) adaugate la un
biberon. Peste 24 luni sau o greutate de peste 10 kg: 2-4 linguri de sirop
(sau 30-60 ml) zilnic, inainte de mese.
Mucolitice si expectorante
Ambroxol Copii intre 5-12 ani: 1/2 comprimat de 2-3 ori/zi.
Adultii si copii peste 12 ani: 1 comprimat de 3 ori pe zi, timp de 2-3 zile,
apoi 1 comprimat de 2 ori pe zi, 1/2 comprimat de 3 ori pe zi.
Comprimatele vor fi luate dupa mancare, cu putina apa.
Acetilcisteina Pentru aduli i copii peste 7 ani, doza uzual este de 200
mg acetilcistein (o capsul Acetilcisteina Labormed 200 mg) administrat
oral, de 3 ori pe zi.
Durata tratamentului nu trebuie s depeasc 8-10 zile fr
recomandarea medicului.
Bromhexina Adulti: 8-16 mg (1-2 comprimate) de 3 ori pe zi; copii peste
10 ani: 4-8 mg (1/2-1 comprimat) de trei ori pe zi; copii intre 5-10 ani: 4 mg
(1-2 comprimate) de trei ori pe zi; copii intre 1-5 ani: 4 mg (1-2 comprimate)
de doua ori pe zi.
Antitusive
13

Dextrometorfan sirop Copii 2-6 ani: Doza uzuala este de 7,5 mg
bromhidrat de dextrometorfan (o masura dozatoare mica) la 6 ore. Doza
maxima zilnica nu trebuie sa depaseasca 30 mg bromhidrat de
dextrometorfan.
Copii 6-12 ani: Doza uzuala este de 15 mg bromhidrat de dextrometorfan
(o masura dozatoare mare) la 6 ore. Doza maxima zilnica nu trebuie sa
depaseasca 60 mg bromhidrat de dextrometorfan.
Adulti: Doza uzuala este de 30 mg bromhidrat de dextrometorfan (doua
masuri dozatoare mari) la 6 ore. Doza maxima zilnica nu trebuie sa
depaseasca 120 mg bromhidrat de dextrometorfan. Butamirat sirop
30,l*3ori/zi
Glaucina Oral, la adulti cate 1-2 drajeuri de 2-4 ori/zi (dupa mese); la copii
(mai mari de 5 ani), cate 1/2-1 drajeu de 2-3 ori/zi, dupa varsta.
Fenspirida Adulti: doza uzuala recomandata este 160 mg fenspirida pe zi,
inainte de mese (dimineata oi seara). Daca este nevoie de creoterea
efectului oi/sau in afectiunile acute, doza recomandata este de 240 mg
fenspirida pe zi (dimineata, la pranz si seara). Copii: la copii se recomanda
sa se administreze sirop; intre 0-24 luni sau o greutate de pana la 10 kg: 4
mg/kg corp zilnic, adica 2-4 lingurite de sirop (sau 10-20 ml) adaugate la un
biberon. Peste 24 luni sau o greutate de peste 10 kg: 2-4 linguri de sirop
(sau 30-60 ml) zilnic, inainte de mese.

Decongestionante nazale
Nafazolina pic nazale de 0,1%, Aduli i adolesceni peste 15 ani: 1-3
picturi soluie, n fiecare nar, de 2-3 ori pe zi. Intervalul dintre doze
trebuie trebuie s fie de cel puin 4 ore.
Se administreaz pe perioade scurte de timp, maxim o sptmn la aduli
i 3 zile la copii. SANORIN picturi nazale, soluie 1 mg/ml nu se
recomand la copii sub 15 ani.

Oximetazolina pic nazale 0,05% Adulti si copii de la 6 ani in sus: 2 sau 3
pufuri in fiecare nara, dimineata si seara. Nu depasiti doza recomandata,
nu folositi mai mult de 3 zile
Xilometazolina pic nazale 0,1% Doza uzual este de 2-3 picturi de 2-3
ori pe zi (la intervale de 8-10 ore), n fiecare nar. Nu depii doza
recomandat. Acest medicament nu trebuie utilizat mai mult de 5 zile. Dac
dup 5 zile de utilizare, starea dumneavoastr nu s-a mbuntit sau s-a
agravat, trebuie s v prezentai la medic, nainte s utilizai din nou
xilometazolina este necesar o pauz de cteva zile. Dac avei impresia
14

c efectul xilometazolina este prea puternic sau prea slab, spunei
medicului dumneavoastr sau farmacistului. .
Antibiotice si sulfamide
sunt indicate doar in complicatii bacteriene si in functie de sensibilatea
microflorei
Hiposensibilizante si vitamine
Bolnavii cu forme grave se interneaza in spital
GRIPA - Tratament simptomatic
-analgezice, antipiretice:AINS, Algocalmin, Paracetamol
-antitusive: codein, oxeladin-prometazin
-expectorante
-DNF, antiseptice locale
Tratament patogenic
-n formele toxice de grip
-corticoterapie: HSH, Dexametazona
corectarea dezechilibrelor HE si AB
TRATAMENT ANTIBIOTIC
-preventiv doar la bolnavii tarai,
-in tratamentul suprainfeciilor.
Fitoterapie
Maghiranul se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa
clocotita se pun intre o lingurita si jumatate si patru lingurite de pulbere de
maghiran; se lasa vasul acoperit 15-20 de minute, dupa care se strecoara.
Indulcit cu miere, ceaiul se bea intotdeauna fierbinte. La 10-15 minute vom
transpira, eliminand din abundenta toxine, in timp ce sinusurile si caile
respiratorii superioare se vor descongestiona. In faza de coctiune, inainte
de declansarea bolii, se bea cate o cana de ceai la 20-40 de minute, timp
de cateva ore. In cazul cand gripa s-a declansat, ceaiul se va bea numai in
afara perioadelor de febra, cu aceeasi frecventa, timp de o zi.
Busuiocul administrat tot sub forma de ceai fierbinte cu miere,
revitalizeaza rapid organismul si ne invioreaza, ajutandu-ne de asemenea
sa stopam procesul gripal in orice faza a sa, dar mai ales in faza de debut.
Se bea foarte cald, inghitind lent si lasandu-l sa alunece pe gat, abtinandu-
ne sa mancam in timpul tratamentului. O doza de soc consta in 6-7 cani cu
infuzie de busuioc indulcit cu miere, baute la intervale de 15-30 de minute
una de alta. Ceaiul se prepara prin punerea a 1-2 tulpini florifere de
busuioc la o cana de apa clocotita si lasarea la infuzat timp de 15 minute;
daca apare febra, se adauga si 1-2 lingurite de menta la o cana de ceai.
15

Homeopatie
Oscillococcinum este un remediu produs de laboratoarele franceze
Boiron, prezentat sub forma de granule ambalate in mici flacoane, granule
care inglobeaza in cantitati infinitezimale un extract vegetal. Acest
medicament incredibil de eficient declara cei care l-au folosit, si numarul
lor este mare poate fi administrat cu succes atat atunci cand suntem
sanatosi, pentru a preveni imbolnavirea, cat si in timpul fazei de coctiune
ori chiar dupa declansarea starii gripale. Administrarea se face conform
prospectului inclus in fiecare cutie. Este bine sa stiti ca si atunci cand
profilaxia gripei a dat gres se mai poate opri procesul de evolutie al bolii,
luand o noua serie de 3 doze de Oscillococcinum.
Vaccinul antigripal Plantextrakt nu este, asa cum s-ar putea crede, o
solutie injectabila, ci este vorba tot de un remediu homeopatic. Granulele
acestui vaccin, care se administreaza oral, contin in cantitati infinitezimale
virusuri de la Institutul Cantacuzino, preluati din cele mai recente tulpini.
Administrarea se face numai in scop profilactic, in modul indicat de
farmacist.
LEACURI DIN BATRANI
Hreanul sinusurile congestionate si nasul infundat se vindeca fara gres
daca punem pe frunte 2-3 linguri de hrean ras, invelit intr-o basma rosie.
Hreanul se tine 5-30 de minute pe frunte si la radacina nasului. Cei cu o
piele foarte sensibila vor tine mai putin cataplasma, altfel pot aparea
inflamatii serioase. In tratamentul gripei si al guturaiului, desfundarea
nasului este foarte importanta, deoarece daca respiram normal, pe nas,
sunt evitate complicatiile bronsice si pulmonare. Ca si tratament rapid al
sinuzitei, acest leac nu are echivalent, o cura de 5 zile in care facem
aceasta aplicatie de 1-2 ori pe zi eliminand rapid aceasta afectiune.
Ceapa tusea si bronsitele sunt vindecate cu decoct de ceapa. Se iau
doua cepe intregi, cu tot cu coaja, de marime medie, se spala si se pun la
fiert in 1 si 1/2 cana de apa, timp de un sfert de ora. Se bea decoctul cald,
indulcit sau nu, pe stomacul gol si fara alte adaosuri. Ceaiul are un gust nu
tocmai placut, insa actioneaza foarte rapid si se zice ca nu exista leac mai
bun contra tusei si durerilor de gat si de piept.
BAI
Imediat ce simtiti primele semne ale racelii, recurgeti la traditionala si
eficienta terapie a bailor. Cu ajutorul lor, debutul unei infectii poate sa fie
stopat.
16

Baie de picioare cu temperatura progresiva bagati-va picioarele intr-un
lighean cu circa 1,5 litri de apa calda (35 grade C), adaugand progresiv apa
fierbinte, pana cand atingeti temperatura finala de 40 grade C. Durata baii
este de 10-15 minute. Picioarele se sterg si se incalta sosete groase. Baia
progresiva poate fi facuta zilnic.
Bai complete cu ace de pin (sau esenta) temperatura din baie sa fie de
18-21 grade C, iar temperatura apei din cada de 35-38 grade C. Durata baii
sa nu depaseasca 20 de minute. Se adauga 150 g de ace de pin oparite
intr-un saculet pe baie de aburi sau 10 picaturi de ulei de pin (se gaseste la
Plafar). Dupa baie, obligatoriu, urmeaza odihna la caldura in pat, vreme de
o ora. (Nu faceti niciodata baie cu stomacul plin. Evitati baile calde daca
suferiti de varice, iritatii si infectii ale pielii, tulburari de ritm cardiac.)
CEAIURI
Flori de soc: cu actiune sudorifica, combate febra. Se beau 2-3 cani pe zi
dintr-o infuzie cu 1-2 lingurite la cana.
Busuioc: se foloseste ca infuzie,dintr-o lingurita de planta la 200 ml apa
clocotita.Se beau 3 cani pe zi,caldute,dupa mesele principale,din care una
seara la culcare.
Coaje de salcie: Se foloseste ca decoct din doua linguri la o cana.Se iau 3
linguri pe zi,pentru combaterea durerilor musculare.
Scai vanat: combate tusea.Se foloseste ca decoct din 2 linguri de planta la
cana. Se iau 4 linguri pe zi.
Scortisoara si cuisoarele cu actiune antivirotica. Se beau 2 cani pe zi dintr-
o infuzie cu cate o lingurita de planta pisata la cana.
INHALATII: Busuioc si chimen.Intr-un vas cu apa in clocot se pun cate
2 lingurite de amestec pentru o inhalatie.Se pot face 2 inhalatii pe zi, din
care una seara la culcare.

APITERAPIE:
Tinctura de propolis 20^ cu actiune antivirotica.Se iau 20-30 picaturi intr-un
paharel cu apa sau lapte,de 2-3 ori pe zi,inainte de mese cu o ora.

BAI:
Faina de mustar negru - Se fac bai, cu 250 g de faina intr-un saculet ce se
agita in apa de baie. Se face o baie pe zi la temperatura de 37 grade