ORL

SZABO ERIKA AMG AN II B

RINITELE
Rinita acuta (guturai) are origine viral, fiind urmat la 2-3 zile de infecie bacterian (prin excerbarea florei saprofite locale din fosele nazale). ermenii microbieni cel mai frecvent incriminai sunt !treptococcus pneumoniae, !tap"ilococcus aureus, !treptococcus p#ogenes, $lebsiella pneumoniae,%aemop"ilus influenzae. &ste favorizat de frig, umezeal, sc"imbri bru'te de temperatur 'i de factori locali nazali (deviaii de sept, "ipertrofii de cornete, vegetaii adenoide). (actorii generali ca alergia, tulburri endocrine, denutriia, surmena)ul )oac un rol favorizant. *feciunea poate apare endemic +n perioadele reci, c"iar de mai multe ori pe an. ,ucoasa nazal la debut prezint vasoconstricie dup care urmeaz perioada de vasodilataie, cu edem local, "ipersecreie 'i infiltrat inflamator limfoplasmocitar. -oala debuteaz prin semne generale - indispoziie, curbatur, febr, usturimi +n g.t, mialgii, artralgii, frisoane 'i semne locale - prurit nazal, obstrucie nazal, strnuturi, dup /-2 zile apare rinoreea apoas, cefalee frontal prin obstrucia canalului fronto-nazal, "iposmie, anosmie, "ipoacuzie, acufene. 0up 21 ore secreia seromucos devine mucopurulent, prin infecie bacterian. 2a rinoscopie se constat pituitara congestionat, turgescent, scldat +n secreii mucopurulente. 3reptat secreia diminu 'i +n 4-5 zile dispar toate semnele morbide 'i apare vindecarea. 6neori, guturaiul se poate complica cu sinuzite, otite, laringotra"eite, bron'ite, amigdalite acute. 3ratamentul este simptomatic. !e poate +ncerca un tratament abortiv care cupeaz evoluia bolii (*spirina, *tropina, -eladona, bi fierbini, diatermie, infraro'ii). 7bstrucia nazal se combate prin soluii vasoconstrictoare (instilaii, pulverizaii, aerosoli)8 +mpotriva inflamaiei pituitarei se administreaz in"alaii descongestionate (9n"alant) 'i dezinfectante locale ((edrocaina, ,entorin) +n instilaii. 2a copii se administreaz ser fiziologic. :ombaterea febrei se realizeaz cu antitermice (*spirin, *lgocalmin, ;aracetamol), pentru cre'terea rezistenei organismului - proteinoterapie nespecifica (polidin), vitaminoterapie (polivitamine, <it.:2==). RINITELE NOU-NSCUTULUI I SUGARULUI 2a nou-nscut 'i sugar, sistemul imunitar fiind slab dezvoltat, rinita acut prezint particulariti clinice, evolutive 'i terapeutice. Rinita acut banal a sugarului se prezint sub form de strnuturi, rinoree seroas, febr, obstrucie nazal, alimentaie dificil, scdere ponderal. &voluia bolii poate fi favorabil 'i se vindec +n >-5 zile. 0ac secreia devine mucopurulent pot apare complicaii de vecintate - otite - sau complicaii descendente - bron'ite acute, tulburri digestive. 3ratamentul const +n instilaii nazale cu ser fiziologic cldu. *ntibioticele

ORL
se administreaz numai +n cazul complicaiilor. Rinitele bacteriene sau septice Rinita citrin Jeannin datorat streptococului 'i stafilococului, datorit s.nului murdar 'i cu ragade al mamei. Rinita gonococic apare la 21-25 ore de la na'tere 'i este datorat gonococului care se gse'te +n filiera pelvigenital pe care o traverseaz nou-nscutul. Rinita sifilitic apare la 3-1 sptamani de la na'tere 'i are drept agent patogen 3reponema palida. 3oate aceste rinite bacteriene se manifest prin rinoree mucopurulent, galbenverzuie, obstrucie nazal, striuri sanguinolente nazale, alterarea strii generale. 0iagnosticul este confirmat de examenul bacteriologic al secreiei nazale. (ra tratament evoluia este grav, prin leziuni endonazale necrozante, cu sinec"ii, ozen, nas +n 'a. 3ratamentul const din antibioterapie local 'i general 'i tratament antiluetic. RINITE ACUTE SPECIFICE ?n mod normal, rinofaringele constituie poarta de intrare a germenilor +n cursul bolilor infecto-contagioase, +n consecin, suferina nazal +nsoe'te aceste afeciuni. Rinita gripal apare +n epidemiile de grip, cu febr ridicat (3@ - 1= =:), curbatur, cefalee, meningism, are debut brutal 'i se complic cu otite, sinuzite, laringite. &pistaxisul este frecvent. 0up vindecare rm.n cefalee rebel, tuse spasmodica, anosmie. Rinita rujeolic, scarlatinoas, varicelic exist +n cursul bolilor infecioase, unde reprezint manifestarea lor de debut, iar rinita difteric reprezint complicaia difteriei faringiene, prin extensia falselor membrane la fosele nazale. 3ratamentul +n rinita gripal este identic cu cel din rinita banal. ?n rinitele bolilor copilriei se trateaz boala de baz. Rinitele cronice sunt banale si specifice. a) Rinitele banale suntA R9B93* :R7B9:C :*3*R*2C se prezint ca un guturai permanent cu obstrucie nazal prelungit 'i secreii abundente mucoase sau mucopurulente, galbenverzui. ;roduce tuse 'i tulburri digestive +n urma cderii secreiilor +n laringe 'i tra"ee 'i a deglutiiei lor. 3ratamentul urmre'te +ndeprtarea cauzelor favorizante locale (deviaii de sept, "ipertrofii de cornete, sinuzite cronice, vegetaii adenoide) 'i a cauzelor generale (tratarea limfantismului, a diatezei exudative, alergiei, carenelor vitaminice, a deficitului endocrin). !unt indicate cure crenoterapice sulfuroase 'i alcaline +n staiuni balneoclimaterice ( ovora, !lnic ,oldova, %erculane), suflatul corect al nasului, instilaii sau pulverizaii cu soluii de vitamina *D0, "iposulfit de sodiu EF . R9B93* :R7B9:C %9;&R3R7(9:C este caracterizat prin obstrucie nazal permanent, cu absena secreiilor. !e prezint sub dou forme evolutiveA faza vasomotorie sau congestiv 'i faza parenc"imatoas. Rinita cronic "ipertrofic este

ORL
secundar unor rinite acute repetate, recidivante. ?n faza congestiv, obstrucia nazal este variabil 'i dependent de sc"imbrile de temperatur, de pr.nzuri abundente, de decubit (se obtureaz fosa de pe partea pe care doarme bolnavul G rinita +n balan). 7bstrucia nazal este produs de prezena cornetelor nazale care sunt mrite 'i se retract la vasoconstrictoare. ?n faza con)unctiv, cornetele inferioare sunt mrite de volum, palide sau violacei, cu aspect muriform 'i neretractile la vasoconstrictoare (&fedrin). 9nsuficiena respiratorie nazal este permanent, constant, fr s fie influenat de poziia bolnavului. %ipertrofia poate s intereseze tot cornetul inferior sau s fie localizat numai la nivelul cozii (vizibil la rinoscopia posterioar). ?n faza congestiv, tratamentul urmre'te reducerea volumului cornetelor inferioare, prin in)ecii intracornetale cu "idrocortizon sau cu soluii sclerozante, cauterizare c"imic cu acid cromic /H3 sau galvano-cauterizare. ?n faza parenc"imatoas sau con)unctiv se +ndeparteaz c"irurgical excesul de mucoas "ipertrofiat (mucotomie sau ablaia cozilor de cornete). !e vor +ndeprta cauzele favorizante locale 'i generale. R9B93* :R7B9:* *3R7(9:* 0in punct de vedere clinic sunt cunoscute dou varieti de rinit cronic atrofic A - rinita atrofic simpl - ozena (rinita cronic atrofic cu fetor). 7 entitate special o constituie rinita sicca, afeciune profesional +nt.lnit la persoane care lucreaz +n mediu cu praf, uscat, cu temperaturi ridicate (turntori, vulcanizatori, oelari, sticlari). Rinita atrofic simpl, fr cruste 'i fetiditate, este o consecin a rinitelor din bolile infecto-contagioase, a sinuzitelor cronice (+n special etmoidite cronice) sau a sifilisului 'i tuberculozei nazale. 7zena este caracterizat prin triada simptomaticA atrofie, cruste, fetiditate. (etorul caracteristic din ozen provine din prezena crustelor galben-verzui, formate din secreia vicioas nazala, cruste prezente sub meate, coane 'i +n restul cavitii nazale. -olnavul nu percepe mirosul dezagreabil datorit atrofiei mucoasei nazale extinse la nivelul mucoasei olfactive. &ste mai frecventa la femei, debuteaz la pubertate, ca o rinit cronic mucopurulent. &tiologia 'i patogenia rm.n +nc neelucidate (ereditate, lues, 3-:, sideropenie, carene vitaminice, infecii specifice). -acteriologia ozenei este diferit, fiind incluse trei tipuri de germeniA Ilebsiella, cor#nebacteria si cocobacili. %istopatologia este dominant de leziuni atrofice ale mucoasei 'i osului sub)acent. ,icroscopic, epiteliul este subire, cu +nlocuirea epiteliului cilindric ciliat cu epiteliul cu celule cuboidale, reducerea marcat a celulelor cu cup. ?n unele cazuri, se produce o metaplazie scuamoasa, c"eratinizarea este foarte limitat sau lipse'te. landele mucoase sunt atrofiate, lamina propria este subire si fibroas. 3ratamentul urmre'te mai multe obiective locale A debarasarea foselor nazale de secreiile crustoase prin splturi cu ser fiziologic cldu 'i aplicarea de pomezi unguente8

ORL
- combaterea mirosului neplacut cu pomezi aromate, pe baz de mentol, camfor8 - combaterea uscciunii 'i revitalizarea mucoasei prin badi)onri locale cu vit.*, glicerin iodat, ape iodate - +n instilaii 'i aerosoli8 - combaterea infeciei ozenoase prin autovaccin preparat din secreia nazal8 !e administreaz pe cale general vit * 'i :, preparate din fier, aeroterapie, "elioterapie, crenoterapie iodat. ;entru reducerea volumului foselor nazale se execut operaii proteice. R9B7;*39* <*!7,737R9& Reprezint o tulburare a funciei vasculo-calorice a nasului care este supus unei alterri a sistemului trigeminosimpatic. &ste datorat unor factori care perturb ec"ilibrul vasomotor al nasului 'i, dintre ace'tia, cei mai reprezentativi sunt A factorii psi"ici (emoii, frica, indignarea, m."nirea, umilina), endocrini (pubertate, sarcin), medicamente ("ipotensoare, vasodilatatoare periferice - 0.%.&rgotoxin 'i vasoconstrictoare locale efedrina) 'i factori fizici A cureni de aer, tutun, vapori, sc"imbri bru'te de temperatur, umiditate, uscaciune). -oala se manifest prin obstrucie nazal 'i rinoree excesiv, care se +nt.lnesc fie concomitent, fie separat. 7biectiv, se constat mucoasa pituitar congestionat, ca +n rinita cronic "ipertrofic congestiva, iar +n cazul rinoreei, mucoasa este palid, umed 'i neted, fra "ipertrofia cornetului. 3ratamentul const din exerciii fizice, bi reci 'i tratament cu &fedrin, sedative 'i antiinflamatorii +n ca'ete. ;entru rinoree se administreaza *ntideprim. R9B93* *2&R 9:C !*6 *2&R 9* B*J7!9B6J*2C &ste o form de manifestare a bolii alergice la nivelul nasului 'i cavitilor anexe. !ensibilitatea locala a mucoasei nazosinuzale este rezultatul conflictului dintre diver'i alergeni (digestivi sau trofalergeni, respiratori sau pneumalergeni, ageni fizici termici) 'i anticorpii din organism care elibereaz o cantitate mare de "istamin, responsabil de vasodilataie, cre'terea permeabilitii vasculare, edem, "ipersecreie glandular8 alergia se dezvolt pe un teren predispus ereditar cu diatez exudativ, tulburri neurovegetative 'i disfuncie endocrin, caren de :alciu, vitamine *, :, 0, unele maladii parazitare ("elmintiaza, micoze) sau infecii bacteriene. !imptomatologia este dominat de strnuturi repetate, +n salve, rinoree apoas, obstrucie nazal alternant 'i progresiv. 2a examenul obiectiv rinoscopic mucoasa pituitar apare edemaiat, palid 'i u'or violacee (+n perioada latenta) sau "iperemic (+n perioadele acute). &xamenul citologic al secreiei nazale pune +n eviden prezena eozinofilelor, al cror procent este, ca 'i +n s.nge, crescut. Radiografia !*( arat o +ngro'are a mucoasei nazosinuzale, sinusurile prezent.nd un contur policiclic. !unt mai multe forme clinice ale alergiei nazaleA - rinita sau coriza spasmodic - crizele pot apare periodic sau sezonier primvara sau la +nceputul verii, +n perioada polenizrii, fiind datorat pneumalergenilor sau aperiodic, +n tot timpul anului, fiind determinat de pneumalergeni (ou, ciocolat, lapte, fragi, cp'uni), alergeni bacterieni (stafilococ, streptococ, pneumococ), medicamente (*spirina, iod, *lgocalmin)8 - sinuzita alergic seroas8

ORL
- sinuzita alergic polipoas. 3ratamentul alergiei nazosinuzale este general 'i local. 3ratamentul general vizeaz +n primul r.nd A - +ndeprtarea alergenului - sc"imbarea len)eriei, a produselor cosmetice, +ndeprtarea blnurilor, sc"imbarea locuinei sau c"iar a localitii8 - aciune asupra conflictului antigen-anticorp prin metode de desensibilizare specific la alergenul depistat prin testele de sensibilizare8 - aciune asupra terenului prin desensibilizare nespecific - "istaminoterapie, cu diluii extreme +n in)ecii interdemice, tratament neuroendocrin, corticoterapie pe cale general sau local, +n aerosoli sub form de ;rednison, in doze descresc.nde, aero"elioclimatoterapie8 - actiune asupra efectelor locale ale procesului alergic prin anti"istaminice de sintez - (eniramin, 3aveg#l, :lorfenoxamina, :laritine8 3ratament local este medicamentos - in)ecii intracornetale cu cortizon 'i c"irurgical (ablaia polipilor). b) Rinitele cronice specifice Tuberculoza nazal este determinat de localizarea primitiv sau secundar a bacilului $oc" la nivelul foselor nazale. 2a ora actual, tuberculoza nazal este o entitate teoretic. !imptomatologia clinic este dominat de rinoree mucopurulent, cruste, durere local 'i obstrucie nazal. 3uberculoza poate interesa septul anterior sau cornetele inferioare, leziunile macroscopice sunt fie ulceraii simple, fie mase papilomatoase. !unt mai multe forme cliniceA - lupusul caracterizat prin leziuni polimorfe (noduli infiltrativi, ulceraii, cicatrici) cu sediul +n vestibulele narinare 'i +n partea anterioar a foselor nazale, cu evoluie lent, torpid, cronic8 - 3-: ulcerocazeoas (ulceraii fungoase 'i granulaii miliare +n fosele nazale, rinofaringe 'i laringe, cu evoluie rapid, fatal)8 - tuberculom -tumor moale, s.nger.nd, situat +n partea anterioar a septului8 - 3-: osteocartilaginoasa, osteita 3-: a oaselor proprii nazale cu abcese reci osteopatice. 3ratamentul este antituberculos. ?n formele tumorale se face ablaia c"irurgical sub protecie de tuberculostatice. 2upusul se trateaz prin metoda :"arp# (vit.02 'i calciu). Sifili ul na ului se poate +nt.lni +n toate fazele evolutiveA - 'ancru al aripii nasului sau partea antero-inferioara a septului8 - lues secundar sub forma eritematoas sau de plci mucoase8 - sifilis tertiar - gom a septului ori a oaselor proprii cu deformri secundare ale piramidei - nas +n 'a, nas +n cioc de papagal. 3ratament antiluetic. Sclero!ul nazal se caracterizeaz prin leziuni infiltrative stenozante +n fosele

ORL
nazale, faringe, laringe, tra"ee. :linic se caracterizeaz prin mai multe stadii evolutiveA - stadiul cataral cu aspect de rinit mucopurulent, cu evoluie de mai multe sptm.ni8 - stadiul atrofic cu cruste +n ambele fose nazale8 - stadiul granulomatos cu noduli +n fosele nazale, faringe, laringe, tra"ee, bron"ii. !e produce o fuzionare 'i o fibrozare a nodulilor granulomato'i, duc.nd la stenozarea foselor nazale 'i nazofaringelui. 0iagnosticul se stabile'te pe biopsie care deceleaz celule ,iIulicz 'i pe cultur, care identific agentul etiologic - $lebsiella r"inoscleromatis. 3ratamentul const +n administrare de !treptomicin / gHzi timp de 1 sptm.ni urmat de 2 g 3etraciclinHzi mai multe luni. Le"ra nazal provoac leziuni granulomatoase la nivelul nasului 'i feei, cu deformri grave nazofaciale (facies leonin) 'i cu tulburri de sensibilitate caracteristice (anestezie termic 'i dureroas cu conservarea sensibilitii tactile). 3ratamentul se face cu sulfone - ;romin 2== mgHzi.