12.

PATOLOGIILE INFLAMATORII ŞI DERMATOLOGICE ALE

PIRAMIDEI ŞI VESTIBULULUI NAZAL

FOLICULITA NAZALĂ.
Vestibulita (foliculita nazală) se defineşte ca fiind o infecţie bacteriană specifică de la
nivelul vestibulului nazal ce apare prin invadarea foliculului pilosebaceu de către
Staphiloccocus aureus, determinând apariţia la acest nivel a unei zone indurate, extrem de
dureroasă. Se poate instala secundar rinoreei, infecţiilor virale cu virus herpes simplex sau
virusul varicelo-zosterian.〔1〕
Corpurile străine sunt o cauză frecventă de apariţie a vestibulitei , în special la copii,
determinând apariţia rinoreei purulente. De asemenea, obiceiul de introducere a degetelor la
nivelul vestibului nazal poate fi una din cauze.
Manifestările clinice
Se caracterizează prin durere localizată la nivelul vestibulului nazal. Simptomatologia
caracteristcă este reprezentată de durere, pielea de la nivelul vestibului nazal fiind în strînsă
relaţie cu cartilajul subiacent , inflamaţia având un spaţiu restrâns de desfăşurare, eritem intens,
inflamaţie localizată ori cu înglobarea buzei superioare, cu sau fără febră.
Diagnostic
Diagnosticul pentru vestibulită este bazat pe inspecţie , iar culturile nu sunt necesare
decât dacă apar complicaţii sistemice. Colecţia purulentă este localizată strict la nivelul pielii
vestibulului nazal , fără afectarea mucoasei nazale.〔1〕
Complicaţii
Tratmentul inadecvat sau manipularea (stoarcerea colecţiei purulente poate duce la o
copmlicaţie de o mare gravitate , din cauza diseminării infecţiei intracranian( pe calea vaselor
sangvine ce realizează anastomoză între sistemul intracranian şi buzei superioare drenează prin
intermediul venei angulare şi oftalmice( sistemul extracranian) la nivelul sinusului cavernos
este localizat( sistemul intracranian). Sinusul caverno este localizat la nivelul osului sfenoid
bilateral. El este împărţit de multiple septuri trabeculare în numeroase spaţii venoase
cavernoase, pe unde vor trece nervul VI (abducens), nervul III ( oculomotor) şi primele două
ramuri din nervul V (trigemen) -nervul oftalmic şi nervul maxilar , împreună cu artera carotidă
internă.
Principala complicaţie ce se poate instala este tromboflebita de sinus cavernos ce se
manifestă prin apariţia iniţial a cefaleei rebele , persistente , ce nu răspunde la tratament
antalgic corespunzător. Ulterior , se instalează febra , edemul periorbitar, palpebral, congestia
şi edemul conjunctival, exoftalmia dureroasă . Pot fi prezente şi paralizia de oculomotori cu
apariţia ptozei palpebrale şi devierea globilor oculari la încercarea de închidere a pleoapei,
anestezia corneei cu dispariţia reflexului de clipire.
Chemozisul duce şi la diminuarea acuităţii vizuale din cauza apariţiei secundare a
leziunilor corneene şi modificarea sistemelor refringente ale globului ocular. Pot apărea şi
modificări la examenul fundului de ochi cu apariţia de hemoragii papilare , peripapilare şi
turgescenţa venelor retiniene. Uneori vestibulita poate fi minimată de eczemă , ameliorarea
apărând nu în urma antibioticoterapiei,ci topicelor locale cu corticoterapie . În cazurile de
vestibulită persistentă trebuie luată în calcul o afecţiune neoplazică precum carcinomul
scoamos sau carcinomul bazocelular.〔2〕
1
 Tratament
Primul lucru recomandat pacientului care prezintă foliculita nazală este evitarea
stoarcerii colecţiei purulente pentru evitarea apariţiei complicaţiilor indezirabile. Tratamentul
de elecţie este reprezentat de administrarea parenterală de antibioticoterapie activa pr
staphilococcus aureus combinată cu aplicaţii locale de unguente ce conţin abtibiotic. Buza
superioară trebuie mobilizată cît mai puţin ,iar dieta trebuie să fie una lichidă sau semisolidă.
Scopul principal al acestor măsuri este evitarea apariţiei complicaţiilor. În cazul în care colecţia
purulentă este de dimensiuni mici , aplicarea locală de comprese calde accelerează formarea
colecţiei şi drenajul acesteia.
Colecţiile purulente mari necesită incizie şi drenaj chirurgical. După drenaj, zona
necesită antiseptizare cu clorhexidină şi mupirocină 2 % sub formă de topic local de 2 ori pe
zi. Dacă nu sunt prezente complicaţiile sistemice sau celulita extensivă, topicele locale cu
antibiotic determină vindecarea, iar antibioticoterapia orală nu este necesară.Altfel, în cazul
complicaţiilor, antibioticoterapia sistemică este indispensabilă şi trebuie să acopere şi
stafilococul auriu meticilino-rezistent.
Antibiotice recomandate sunt: Trimetroprim sulfametoxanol, doxiciclină,
clindamicină.În cazuri severe se administrează Vancomicină sau linezolid.〔3〕

FURUNCULUL VESTIBULULUI NAZAL

Este o inflamaţie stafilococică necrotică a foliculului pilo-sebaceu. Apare la bolnavi cu
rezistenţă scăzută, diabetici, surmenaţi sau cu igiena defectuoasă.
Etiologie:
Cel mai frecvent agent patogen incriminat este Stafilococul auriu care se găseşte fie în interiorul
vestibulului nazal, fie adus din exterior şi inoculat prin grataj pe tegumene îndemne sau pe leziuni
preexistente. Acesta trece de bariera de aparare a pielii, pătrunzand în foliculul pilosebaceu şi
difuzând în derm produce necroza tisulară. Virulenţa acestui germene este dată de capacitatea de
aderenţa la celulele epiteliale şi mucoase şi prin producţia de enzime şi toxine care favorizează
penetrarea, inflamaţia şi necroza ţesuturilor.〔4〕

Factori de risc:
 igiena precară,
 diabet zaharat,
 alcoolism,
 abuz de droguri,
 neoplazii,
 SIDA,
 imunodeficienţe înnăscute.

Semne şi simptome:
Totul în cepe ca o simplă foliculită dar în scurt timp zona devine indurată, rosie, dureroasă şi
caldă, centrată de o pustulă cu conţinut galben cremos şi de burbion. Durerea poate fi pulsatilă,
intensă şi însoţită chiar de febră şi adenopatie locală. La examenul obiectiv se observă tumefacţia

2
roşie a aripei sau lobului nazal, limfangita tegumentelor obrazului şi a buzei superioare.
Tumefacţia se poate extinde si la nivelul buzei superioare, aripilor nazale, unghiul intern al orbitei,
al obrazului si pleoapei inferioare. Narinoscopia remarca prezenţa în vestibulul nazal a unei
proeminente roşii, centrate de un fir de păr, care necrozându-se, va abceda, eliminându-se puroi
prin orificiul creat.〔4〕

Complicatii:
1. Furunculul antracoid, care are o evoluţie spectaculoasă şi care se vindecă natural prin
cicatrici cheloidiene.
2. Stafilococia malignă a fetei-maltratarea furunculului duce la complicaţii foarte grave,
precum tromboflebita şi tromboza sinusului cavernos, a căror evoluţie este în procent de
90% letală. Acestea se produc prin propagarea infecţiei la sinusul cavernos, prin
intermediul venelor angulară şi orbitară.
3. tumefacţie palpebrală,
4. chemozis,
5. exoftalmie,
6. imobilitatea globului ocular,
7. amauroză,
8. cefalee extrema,
9. febră înaltă,
10. stază cerebrală,
11. edem cerebral.

Deoarece nervii oftalmic, oculomotor, trohlear si abducens, de asemenea, traverseazã sinusul

cavernos, infectia acestuia poate determina toate simptomelor de mai sus.

Tratamentul :
Local, se evita folosirea unor manevre traumatizante cum ar fi stoarcerea sau
compresiunea, se executa pansamente umede cu rivanol, unguente cu antibiotic(Clindamicina,
Polimixina). Dupa abcedare se face toaleta locală şi se aplică pansamente cu antibiotice. ( Fig 1)
General, se intervine cu un tratament antiinfecţios pe cale generală în doze mari, antiinflamatoare,
antialgice.
Când se instalează tromboflebita se introduce în tratament si heparina, antiinflamatoare, însă
monitorizate, tratamentul trebuind să se continue câteva zile şi după retrocedarea simptomelor.
Tratamentul acestor afecţiuni trebuie efectuat în secţii de terapie intensivă.〔5〕

Fig.1 – Incizia şi drenarea colecţiei purulente.

3
 Profilaxia este foarte importanta cît şi educarea pacientului în privinţa igienei personale
cu:
 recomandarea dusului în defavoarea băilor,
 folosirea individuală a prosoapelor de fată,
 renunţarea la produse de fast food,
 întrebuinţarea săpunurilor şi a gelurilor antiseptice,
 creşterea adresabilităţii la medic în cazul recidivelor.〔5〕

Fig. 2 – Furuncul al vestibului nazal

LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC

Lupus eritematos sistemic este o maladie inflamatorie cronică cu dezvoltarea fenomenelor

autoimune, caracterizată prin afectarea poliorganică. Manifestările clinice şi biologice ale bolii
sunt consecinţele distrugerilor celulare şi tisulare realizate de autoanticorpi prin citotoxicitate.

Etiologie
Cauza bolii este necunoscută. Dereglările imune care se dezvoltă apar pe un substrat susceptibil
creat de următorii factori :
 Genetici
 Hormonali
 Imunologici
 De mediu

Tabloul clinic
Manifestările clinice ale bolii sunt variate datorită afectării organice

4
 Semne Generale:
 Febră
 Astenie
 Anorexie
 Pierdere ponderală
Manifestări osteoarticulare
 Sindrom articular
 Artrită
 Artropatia Jaccoud
 Miopatia
 Necroză aseptică
 Osteoporoză
Manifestări cutanate
 Leziuni acute sau eritematoase şi buloase
 Eritem in formă de fluture situată pe eminenţele malare şi piramida nazală
 Fotosensibilitatea
 Leziuni subacute sub formă de papule eritematoase
 Leziuni cronice
 Alopecia

Vasculita-purpură palpabilă , eritem periunghial, macule eritematoase pe eminenţele tenare

şi hipotenare, ulceraţii la nivelul pulpei degetelor, erupţii urticariene, livedo reticularis, paniculite
Leziunile mucoaselor: peteşii , ulceraţii nrdureroase de la nivelul palatului moale şi dur.
Poliserozita: pleurezia de regulă bilaterală, pericardita se asociază frecvent cu pleurezia.
Excepţional poate evolua prin tamponadă, peritonita.

Manifestări cardiovasculare ,afectarea pulmonară,afectarea sistemului nervos, manifestări

oculare, simptoamele gastrointestinale, adenopatiile.

Modificări hematologice:
 Anemia cel mai des este normocromă
 Leucopenie cu limfopenie
 Trombocitopenie poate fi întilnită în asociere cu sindrom
antifosfolipidic

Anomaliile coagulării :
Prelungirea timpului parţial de tromboplastină, datorată anticoagulantului lupic.

Testele inflamaţiei :↑VSH, ↑PCR, ↑fibrinogenul, ↑α-2 globulinelor.

Anomalii imunologice
Diagnostic:
1. Rash malar
2. Lupus discoid
3. Fotosensibilitate : rash cutanat
5
 4. Ulceraţii orale
5. Artrită
6. Serozită
7. Afectare renală
8. Afectare neurologică
9. Afectare hematologică
10. Anomalii imunologice

Tratament:
Măsuri generale: interzicerea expunerii la soare, folosirea de creme protectoare SPF 30-50,
evitarea stresului psihoemoţional, tratmentul infecţiilor asociate, sistarea fumatului,consumul
alimentelor bogate în calciu şi vitamina D.
Tratament medicamentos: Antinflamatoare nesteroidiene plus corticoterapie .〔6〕

Fig 3- Lupus eritematos sistemic

6
 LUPUSUL NAZAL TUBERCULOS

Reprezintă o infecţie cu bacilul Koch cu virulenţă slabă. Se întâlneşte mai ales sub vârsta de
20 de ani, la cei care au avut o infecţie pulmonară şi ganglionară benignă. Este indolor. Pot apărea
distrugeri extensive ce pornesc de la piramida nazală şi evoluează spre faringe şi laringe.
Rinoscopic, pe mucoasa nazală se poate constată:
- prezenţa concomitentă de foliculi tuberculoşi (noduli gălbui);
- ulceraţii septale izolate, ale vestibulului nazal;
- cicatrici.
Diagnosticul se pune pe:
- anamneză;
- depistarea primo-infecţiei pulmonare;
- biopsie urmată de examen histopatologic din zonele suspecte la examenul endoscopic
nazal. Tratamentul este specific( antituberculos)

Fig 4- Lupus nazal tuterculos

SIFILISUL PIRAMIDEI NAZALE

Sifilisul piramidei nazale-este o efecțiune infecţioasă cauzat de Treponema pallidum. Acel
congenital precoce determină cotiza sifilitică a nou-născutului. Acel tardiv se manifestă după 7
— 8 ani cu triada Hutchinson (dinţi cu margini de fierăstrău sau microdonţie, cheratita interstitială
şi hipoacuzie de percepţie).
Sifilisul primar este localizat la nivelul vestibulului nazal, fiind insotit de adenopatia satelita;
sancrul se va vindeca in 5- 6 săptămâni.
Simptomele reapar după 6 săptămâni sub forma unei rinite cu rinoree apoasa; diagnosticul
pozitiv se pune doar pe baza poliadenopatiei laterocervicale, rash-ului cutanat, testelor
serologice(VDRL) pozitive.
Sifilisul secundar-rinită acută persistentă, acompaniată de fisuri vestibulare, plăci mucoase
opaline la nivelul mucoasei
Sifilisul terţiar poate îmbrăca forma gomoasă, când apar leziuni hipertrofice, care se
ulcerează şi lasă un crater ce se va vindeca cu cicatrici dezastruoase( perforaţii septale, distrugerea
oaselor proprii nazale).
Tratamentul revine dermatovenerologului.〔8〕
7
 RINOFIMA
Se manifestă ca o formaţiune tumorală de culoare roz-gălbuie sau roz-violacee. Caracteristică
bărbaţilor în vîrsta cu afecţiuni hepatice sau circulatorii şi care abuzează de alcool. Evoluţia bolii
este lentă. În caz de extindere spre orificiile narinare pseudotumora cauzează perturbări
respiratorii.
Acneea rozacee prezintă o foliculită supurată ce împresoară pielea nasului, care are o culoare
roşie din cauza dilatării vaselor sanguine subcutanate şi cutanate. Rinofima e socotită ca o formă
hipertrofică a acneei rozacee.

Etiopatogenie
Printre factorii cauzali ai acestei patologii se numără cei alergici, metabolici, infecţioşi,
schimbările locale ale sistemului nervos vegetativ. Aceste stări mai pot apărea şi în prezenţa unor
tulburări din întregul aparat digestiv (hepatite, colopatii etc), abuz de alcool şi dege-rări ale nasului.
Localizarea cea mai frecventă a schimbărilor revine regiunii cartilaginoase a nasului. La începutul
dezvoltării acneei rozacee pielea nasului, iar uneori şi a obrajilor e de culoare roşie, cu papule mici
pe suprafaţă. 〔10〕. La eruperea lor intensitatea acestei culori e mai pronunţată. Evoluţia cronică a
afecţiunii duce la hipertrofia glandelor sebacee, vaselor sanguine şi limfatice, precum şi a tuturor
straturilor pielii sub forma unui infiltrat noduros moale, care poate fi comparat cu conopida din
cauza tumefacţiei polilobate, fără dureri la palpaţie.

Se deosebesc două forme ale rinofimei:

a) forma glandulară, la care predomină hipertrofia glandelor sebacee, suprapuse şi despărţite cu
fibre de ţesut conjunctiv ;

b) forma telangiectazică (fibrovasculară) cu dilatări varicoase ale vaselor sanguine şi hipertrofia

ţesutului conjunctiv şi adipos.

Simptomatologie :
Evoluţia lentă nu duce la o simptomatologie subiectivă până când forma nasului are un
aspect inestetic.

Tratament
În perioada acneei rozacee se aplică un tratament local, care include dezinfectarea pielii,
administrarea antibioticelor sub formă de unguent, desensibilizantelor, micşorarea secreţiei
glandelor sebacee, proceduri fizioterapice (raze ultraviolete). Concomitent se asanează toate
focarele de infecţie şi se tratează patologia asociată.
- Tratamentul chirurgical constă în excizia sau decorticarea modelantă a zonei de țesut
hipertrofic până la scheletul fibrocartilaginos cu electrocauterul sau laserul CO2 şi lăsarea liberă a
plăgii, cu cicatrizarea persecundam. Grefa de tegument este rar necesară.〔9〕

8
 Fig 5- Rinofima , cazuri clinice IMSP SCR “Timofei Moşneaga”

Bibliografie:

1. Vestibulitis , Basic Otorhinolaryngology-A step-bz-step learning guide, Rudolph

Probst,Gerhard Grevers, Heinrich Iro, editura Theime, 2006, pag. 48-49
2. Vestibulitis, Ballenger’s Otorhinolaryngology, Head and Neck Surgerz,sixteenth
edition, James B. Snow Jr., John Ballenger, pag 746-747
3. Vestibulitis, Diagnosis in Otorhinolaryngology, T. Metin Onerci, Springer
Publishing House pag 69-122.
4. Оториноларигология руководство .В двух томах Т .1.-СПБ.: Питер 2009-832
стр 126
5. http://www.romedic.ro/furunculul-nasului
6. Compendiu de reumatologie = Справочник по ревмaтологии/Liliana Groppa.-Ch.:
„Tipografia –Sirius” SRL , 2009-pag 43-45
7. 1.Оториноларигология руководство .В двух томах Т .1.-СПБ.: Питер 2009-832
стр 199
8. .http://www.medtorrents.com/blog/acnee_rozacee_rinofima_etiopatogenie_diagno
stic_tratament/2012-12-08-21
9. 2.https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B8%D0%BD%D0%BE%D1%84
%D0%B8%D0%BC%D0%B0
10. 3.Оториноларигология руководство .В двух томах Т .1.-СПБ.: Питер 2009-832
стр 118
11. В.Т.Пальчун ‘Boli ORL’
12. M.Buruiană ‘ORL Pediatrică’
13. D.Sarafoleanu ‘Compediu ORL’
14. Internet:
15. http:www.dermis.net/dermisroot/es/30730/diagnose.htm
16. http://www.aaronstonemd.com/rhinophyma.shtm