RUJEOLA

Rujeola este o boală infecţioasă acută

extrem de contagioasă, provocată de
virusul rujeolic, caracterizată prin
febră, tuse, simptome catarale
respiratorii şi digestive, enantem
patognomonic (semnul Koplick) şi
erupţie maculo-papuloasă.
 ETIOLOGIE

• Boala este cauzată de virusul rujeolic, care este

un virus cu ARN.

• Rezistența în mediul extern a virusului este

scăzută.

• Virusul este distrus rapid de substanțe

dezinfectante în concentrații uzuale.
Structura virusului rujeolic
 EPIDEMIOLOGIE
• Rujeola este o boală universală, cu epidemii mai extinse la
fiecare 3-5-10 ani.
• Poate cuprinde toată populaţia receptivă, inclusiv vârstnicii.
• Sursa de infecţie - omul bolnav de rujeola.
• Bolnavul este contagios cu 1-2 zile înainte de debutul bolii și
apoi pe parcursul evoluției, în total 8-10 zile.
• Boala se transmite direct prin picături de salivă și secreții
nazale (tuse, strănut) dar și indirect prin aerul contaminat,
contactul cu diferite suprafețe contaminate (jucării, obiecte
de mobilier, etc). Curenţii de aer deplasează uşor virusul.
• Receptivitatea este de 95-100%.
• Perioada de incubație este de cca. 10 zile.
 TABLOUL CLINIC

Debutul : în general brusc cu febră uneori de 39-39,5° C la care

se adaugă: indispoziție, inapetență, dureri de cap.

În scurt timp apar semne de infecție respiratorie:

secreții nazale abundente, strănut, lăcrimare, conjunctivită,
fotofobie (nu suportă lumina), edem (umflare) la nivelul
pleoapelor, disfagie (dureri în gât), disfonie (răgușeală), tuse
uscată.
Datorită acestor simptome, fața copilului are un aspect
“buhăit”, “plâns”.
ENANTEM BUCAL - congestie şi hemoragii pe vălul palatin,
pe peretele posterior al faringelui, gingivita eritematoasă.
SEMNUL KOPLICK - prezenţa
pe mucoasa obrajilor în dreptul
ultimilor molari a unor
formaţiuni izolate mici (cât
bobul de gris) de culoare albă-
gălbuie cu aureolă roşie
(prezent în 80-90% cazuri),
apare în a 2-a zi a bolii şi
dispare după 24 de ore de la
apariţia erupţiilor.
 PERIOADA DE STARE
Durează 3 zile. Începe concomitent cu erupţia.
Febra - creşte iarăşi până la 39-40°C.
Simptomele catarale progresează.
Erupţia în rujeolă apare de obicei retroauricular,
apoi pe frunte şi obraji, gât şi toracele superior.
În ziua a doua erupţia coboară pe trunchi, iar în a 3-
a zi şi pe membre.
Extinderea gradată a erupţiei în sens descendent şi
centrifug este caracteristică rujeolei.
ERUPȚIA este formată din macule (2-3 mm în diametru)
mai rar maculo-papule, cu margini accentuate, este
confluentă, lăsând pe alocuri porţiuni de piele sănătoasă,
pielea capătă un aspect pătat. Ea poate fi uşor
pruriginoasă.
Către a 5 - 6-a zi a bolii erupţia devine pală
în ordinea în care a apărut, lăsând o
pigmentare brună (tegument "tigrat") care
dispare după 4-5 zile, printr-o descuamare
fină, furfuracee.

VARIETĂȚI ALE ERUPȚIEI:

•mici vezicule miliare
•erupție reliefată
•erupție hemoragică
•erupţia atipică - în forme fruste sau
mitigate
•lipsa erupției în forme mitigate
 PERIOADA DE CONVALESCENȚĂ
(POSTERUPTIVĂ)

În rujeola necomplicată, concomitent cu

pălirea şi dispariţia erupţiei, temperatura
revine la normal, dispar semnele catarale,
bolnavul îşi revine treptat în câteva zile.
 RUJEOLA LA COPII VACCINAȚI
Rujeola la copiii vaccinaţi, la care
nu au apărut încă anticorpi
evoluează tipic.
Copiii cu imunitate postvaccinală
diminuată pot face forme atipice,
uşoare.
 RUJEOLA LA SUGARI

Rujeola la copiii până la 6 luni

prezintă frecvent aspecte
atipice, ca în rujeola mitigată.
Născuţii din mame neimune
fac forme tipice de rujeolă.
Frecvent evoluează cu
complicaţii bacteriene severe
şi cu o letalitate crescută.
 RUJEOLA LA GRAVIDE

La femeile gravide rujeola evoluează cu

manifestări clinice tipice.
În primul trimestru de sarcină prezintă risc de
avort spontan, naştere prematură sau
embriopatii congenitale.
 COMPLICAŢII

Complicaţiile specifice: laringita acută, pneumonia interstiţială,

meningoencefalita, panencefalita sclerozantă subacută (PESS)
(o boală progresivă a creierului cu evoluție extrem de gravă),
meningita.

Complicaţii bacteriene: pneumonii şi bronhopneumonii,

conjunctivite purulente, stomatite, otite, amigdalite, flegmoane,
laringite, laringotraheite necrotice, ulcero-fibrinoase cu evoluţie
gravă, lentă, uneori ondulantă.
 TRATAMENT

Bolnavii cu rujeolă se tratează de obicei la domiciliu.

Se spitalizează copii cu forme severe, complicaţii,
copii din familii defavorizate, sugarii, copii din
colectivităţi închise.
• Regimul la pat - indicat pentru toată perioada
febrilă.
• Igiena riguroasă – tegumente, mucoasa bucală și a
ochilor.
• Alimentaţia bolnavului - în perioada febrilă
include mai ales lichide (supe, piureuri, ceaiuri,
sucuri, apă minerală), apoi dieta se completează
treptat, fără restricţii.
• Medicaţia simptomatică – antitermice, antitusive,
expectorante, vitamine etc.
 PROFILAXIE
Măsuri antiepidemice în focar:

• Izolarea bolnavului la domiciliu sau în spital

• Instalarea carantinei în colectivități
• Limitarea accesului vizitatorilor în spitale
• Evitarea contactului persoanelor receptive cu sursele de
infecție
• Supravegherea contacţilor
• În focarul de rujeolă se poate administra vaccin
antirujeolic în primele 5 zile de contact la copii peste 6
luni
 IMUNIZAREA ANTIRUJEOLICĂ
Imunizarea antirujeolică constituie elementul de bază în profilaxia
acestei maladii. Vaccinul utilizat este ROR (rubeola, oreion, rujeola) la
vârsta de 9 luni si o revaccinare la 5 ani. Pentru eliminarea rujeolei se
impune realizarea unui nivel major de imunitate colectivă, prin
vaccinarea la cel puţin 95% din receptivi. Astfel se poate întrerupe
transmiterea naturală a virusului rujeolic.
 Prezentarea și imaginile au fost
preluate și prelucrate de pe rețeaua
Internet