PUNCTII

ENUMERAREA PUNCTIILOR.
- DEFINITIE: Punctia este manopera prin care se patrunde intr-un vas, intr-o
cavitate naturala, sau neoformata, intr-un organ sau a unui tesut al
organismului cu ajutorul unui ac sau a unui trocar.

- PUNCTII EXECUTATE: punctia venoasa,

- arteriala
- pleurala sau toracocenteza
- abdominala sau paracenteza
- pericardica
- articulara
Enumerarea punctiilor.
- Punctia rahidiana
- osoasa
- vezicii urinare
- a fundului de sac Douglas
- biopsica hepatica, renala, splenica, etc.
- a unor colectii purulente.
- Scop: explorator in vederea stabilirii diagnosticului
- terapeutic- evacuarea lichidelor din cavitati
- - administrarea de medicamente
- Materiale necesare- dee protectie, sterile si nesterile.
PUNCTIA.
- Pregatirea psihica si fizica a pacientului.
- Executia punctiei
- Rolul asistentei in executia punctiei
- Reorganizarea locului de munca
- Notarea in FO
- Etichetarea produselor si trimiterea acestora la laborator in vederea stabilirii
diagnosticului.
PUNCTIA VENOASA
- Definitie: reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul
unui act de punctie.
- Scop: explorator si sau terapeutic.
- Locuri de electie venele de la plica cotului sau orice vena accesibila.
- Materiale necesare: ace si seringi sterile, garou
- Pregatirea psihica si fizica a pacientului
- Executia punctiei: Punctia este efectuata de as.medicala cat si de medic.
- Ingrijirea pacientului de dupa punctie
- Incidente, accidente
- Reorganizarea locului de munca, notarea in FO.
PUNCTIA PLEURALA sau TORACOCENTEZA
- Definitie: este patrunderea in cavitatea pleurala in scop, explorator si/sau
terapeutic.
- INDICATii: - boli inflamatorii sau tumorale pulmonare
- insuficienta cardiaca la copii cu colectii lichidiene in pleura
- eliminarea colectiilor mari care impiedica functionarea inimii si a
plamanului.
- C.I.(contraindicatii): tulb de coagulare ale sangelui si tratament cu
anticoagulante.
- Locul punctiei: - spatiul 7-8 intercostal pe linia axilara posterioara sau pe
marginea superioara a coastei.
PUNCTIA PLEURALA.
- Materiale necesare: trocar cca 10 cm lungime, materiale pt reactia Rivalta
- Medicamente necesare: atopina, morfina, tonice
cardiace, solutii anestezice.
- Pregatirea bolnavului: cu 30 min inainte de punctie se adm 1fl atropina,iar
pacientul se aseaza in sezand la marginea patului, daca starea ii permite cu
mana de partea punctiei ridicata peste cap pana la urechea opusa. Pacientii
in stare grava se aseaza in Dl de partea sanatoasa, la marginea patului.
- EXECUTIA PUNCTIEI: Punctia este efectuata numai de medic.
- INGRIJIRI DUPA punctie: se asigura repaus la pat si se supravegheaza FV
- INCIDENTE si accidente: -lipotimie, colaps, tuse, EPA, Pneumotorax
PUNCTIA ABDOMINALA sau PARACENTEZA
- DEFINITIE: consta in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar
in diferite scopuri, explorator, terapeutic si evacuator.
- INDICATII: ascita masiva, in traumatisme cand se banuieste sange in
peritoneu
- C.I.: chisturi ovariene si sarcina
- LOCUL PUNCTIEI: fosa iliaca stg, pozitia DLS la mijlocul liniei
ombilico,pubiene
- MATERIALE NECESARE: trocar steril si seringi sterile,etc
- PREGATIREA BOLNAVULUI
- EXECUTIA PUNCTIEI: Punctia este executata numai de medic.
PUNCTIA ABDOMINALA.
- INGRIJIRI DUPA TEHNICA, repaus la pat timp de 24 ore
- INCIDENTE SI ACCIDENTE: - colaps vascular prin decomprimarea brusca
- - HDS
- - Peritonita prin perforarea intestinului
- - Persistenta irificiului punctiei.
- REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA, NOTARE in FO.
- Etichetarea produselor recoltate si trimiterea la laborator.
PUNCTIA RAHIDIANA-LOMBARA.
- DEFINITIA: Patrunderea cu un ac in spatiul subarahnoidian, printre vertebre.
- SCOP: explorator si terapeutic si anestezic
- INDICATII: Boli inflamatorii,meningita, encefalite
- tumori cerebrale,
- anestezic in interventiile chirurgicale.
- LOCURI DE ELECTIE: - D6-D7
- D12- L1
- L4- L5
- punctie suboccipitala.
- MATERIALE NECESARE: trocar si seringi sterile, manometru Claude.
PUNCTIA RAHIDIANA.
- PREGATIREA PACIENTULUI: pozitie sezand cu barbia in piept, bratele
incrucisate pe umeri, spatele arcuit, sau decubit lateral cu spatele la marginea
patului, cu coapsele flectate pe abdomen si barbia in piept, pozitia se
numeste spate de pisica.
- EXECUTIA PUNCTIEI: Punctia este executata numai de medic.
- INGRIJIRI DUPA PUNCTIE: - repaus 24 h la pat in DD, fara perna
- - hidrare si alimentare dupa 6 h
- - se supravegheaza FV
- INCIDENTE si ACCIDENTE: greturi si varsaturi, ameteli, cefalee, rahialgii,
dureri violente la memrele inf, sau contractura fetei si a gatului, soc reflex
PUNCTIA ARTICULARA.
- DEFENITIE: reprezinta stabilirea intre cavitatea articulara si mediul exterior,
prin intermedicul unui ac cu scop: explorator
- terapeutic
- INDICATII: artrite ac si cr, traumatisme articulare, hidartroza sau hemartroza
- C.I.: - procese inflamatorii tegumentare in zona articulatiei de punctionat.
- LOCUL PUNCTIEI: - cel mai frecvent- genunchiul, cotul, umarul si glezna.
- MATERIALE NECESARE: ace si seringi sterile trocar
- PREGATIREA BOLNAVULUI - pozitia in functie de articulatia punctionata.
- EXECUTIA PUNCTIEI: Punctia este executata numai de medic.
- INGRIJIRI DUPA PUNCTIE
PUNCTIA ARTICULARA.
- INCIDENTE si ACCIDENTE: - lezarea pachetului vasculonervos, infectii,
hematom, punctie alba.
- INGRIJIRI DUPA PUNCTIE: - se asigura repausul la pat, se monitorizeaza FV
si pansamentul compresiv care se mentine 24-48 h
- Probele recoltate se eticheteaza si se trimit la laborator.
PUNCTIA OSOASA.
- DEFINITIE: reprezinta stabilirea unei legaturi intre mediul extern si zona
spongioasa a osului,prin intermediul unui ac, in scop explorator si terapeutic.

INDICATII: Boli hematologice

LOCUL PUNCTIEI: sternul, spina iliana, creasta iliaca, maleola tibiala, iar la
copii la nivelul calcaneului.

MATERIALE NECESARE: trocar cu disc, medicamente anestezice, atropina

PREGATIREA PACIENTULUI: In preziua punctiei se determina, TC, TS, TQ

Pacientul se aseaza in pozitie de DD pt stern si DV sau DL

PUNCTIA OSOASA.
- cu genunchii flectati.
- EFECTUAREA PUNCTIEI: medicul efectueaza punctia, as. medicala
pregateste materialele si serveste medicul, supravegheaza pacientul in timpul
punctiei.
- INGRIJIRI DUPA PUNCTIE: Repaus la pat, supravegherea FV si a
pansamentului.
- INCIDETE; ACCIDENTE: punctie alba, perforatia inimii sau a plamanilor,
pneumotorax, fracturi, hematoame, infectii ale osului, tulburari de crestere la
copii in cazul unei punctii albe.
PUNCTIA VEZICII URINARE.
- DEFINITIA: se realizeaza prin introducerea unui ac pe cale transabdominala
in vezica urinara, numai in caz de urgenta cand exista pericolul ruperii vezicii
urinare intr-un glob vezical.
- SCOP: explorator sau terapeutic.
- INDICATII: in cazul in care nu se poate efectua sondaj vezical din anumite
motive, ex.:stricturi ureterale sau hipertrofie de prostata.
- LOCUL DE ELECTIE: la 2 cm distanta de simfiza pubiana, pe linia mediana
abdominala.
MATERIALE NECESARE: trocar steril, ace si seringi sterile.
- PREGATIREA BOLNAVULUI: pozitia DD cu o perna sub bazin.
PUNCTIA VEZICII URINARE.
- EXECUTIA PUNCTIEI: punctia este executata numai de medic.
INGRIJIRI DUPA TEHNICA: repaus la pat, se supravegheaza FV si
pansamentul.
- INCIDENTE si ACCIDENTE: punctie negativa, in cazul in care tesutul adipos
abdominal este mult reprezentat si nu se poate ajunge la vezica urinara,
hemoragie vezicala, obstructia acului sau infectii post punctionale.
- ATENTIE: Vezica urinara se evacueaza incet si incomplet, maxim 500 ml ca
si in cazul sondajului vezical. Nu se comprima abdomenul in timpul evacuarii
vezicii urinare.
PUNCTIA BIOPSICA.
- DEFINITIE: reprezinta introducerea unui ac de biopsie intr-un organ
parenchimatos pt recoltarea unui fragment parenchimatos cu scop explorator
pt stabilirea diagnosticului prin examen histopatologic.
- Se practica punctie biopsica pe splina, ficat, rinichi, ganglioni limfatici, plamani
si tumori solide.
- INDICATII: in afectiunile organelor indicate mai sus.
- C.I. : in diatezele hemoragice si in cazul unui rinichi unic.
- LOCUL PUNCTIEI: este in functie de organul punctionat.
- MATERIALE NECESARE: solutii anestezice, ace speciale de punctie,
medicamente hemostatice, lame pt ex la microscop etc.
PUNCTIA BIOPSICA.
- PREGATIREA PACIENTULUI: SE determina TC, TS, TQ si nr tromocitelor.
Cu 2 zie inainte se administreaza medicatie hemostatica. Pozitiile sunt de DD
si DV, in functie de organul de punctionat.
- EXECUTIA PUNCTIEI: punctia este executata doar de medic, 1-2 as.
medicale supravegheaza pacientul si serveste medicul cu instrumente si
materialele necesare.
- INGRIJIRI DUPA TEHNICA: Se asigura repausul la pat pt 24-48 ore, se
supravegheaza FV. Se aplica punga cu ghiata la locul punctionat.
- INCIDENTE si ACCIDENTE: tuse, hemotorax si hemoragii.
- RECOMANDARI PT FIXAREA CUNOSTINTELOR: Consultati manualul de
nursing 2 de la pag 84 pana la pag 96.
 Recoltări de produse
biologice și patologice
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE PT
EX.LABORATOR

- Se recolteaza produse biologice si patologice solide sau lichide in scop de

diagnostic. Produsele sunt supuse unor ex de laborator, fizice, chimice sau
bacteriologice.
- REZULTATELE EX DE LABORATOR confirma sau infirma diagnosticul clinic,
reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea,
semnaleaza aparitia unor complicatii sau permit depistarea persoanelor cu
imbolnaviri infectioase.
- ROLUL AS. MEDICALE: - respecta orarul recoltarilor,
- - respecta tehnica recoltarilor
- - pregateste psihic si fizic pacientul
RECOLTAREA PRODUSELOR PENTRU LABORATOR.

- Pregateste materialele necesare si instrumentarul necesar si executa corect

tehnica

- Produsele pt ex bacteriologice se recolteaza in conditii de perfecta asepsie.

- Completeaza corect si complet buletinele de analiza

- Eticheteaza corect si complet flacoanele si recipientele cu produsele recoltate

- Asigura transportul produselor recoltate in conditiile impuse
RECOLTAREA SANGELUI.

- SCOP: -vezi scopul ex de laboratoe

- EXAMENE DE SANGE:
- I. HEMATOLOGICE: - HLG cu formula leucocitara, Hb (hemoglobina),
HT( hematocrit), TS( timp de sangerare), TC( timp de coagulare), VSH (viteza
de sedimentare a hematiilor), TQ (indice de protrombina) si grup sanguin.
- II. EX. BIOCHIMICE: - glicemie, uree, fibrinogen, creatinina, acid uric,
ionograma, colesterol, transaminaze, bilirubina, lipemie, fosfataza, alcalina,
rezerva alcalina, electoforeza.
- III. BACTERIOLOGICE: - hemocultura
- IV. PARAZITOLOGIC: - lama in malarie
RECOLTAREA SANGELUI.

- EX. SEROLOGICE: - R. Weil- Felix- tifos exantematic

- - R. de microfloculare sau VDRL - sifilis
- - R. Bordet- Vassermann- sifilis
- - R. de fixare a complementului, RFC
- - R. Vidal- febra tifoida si paratifoida
- - ASLO- titrul antistreptolizinelor- in RAA ( reumatism
articular acut, in scarlatina,etc.)
- METODE de RECOLTARE: prin punctie - capilara
- - venoasa
- - arteriala
RECOLTAREA SANGELUI.

- MATERIALE NECESARE: - de protecti,

- - sterile, eprubete sterile, vacutainer, Holder si
ace de punctie venoasa, subst. anticoagulante, garou, ace si seringi sterile.
- - nesterile.
- PREGATIREA PACIENTULUI: psihica si fizica care se face in functie de ex
cerut si locul de punctie. Majoritatea ex de sange se fac DN( dimineata pe
nemancate), cu sau fara substanta anticoagulanta.
- EXECUTIA PUNCTIEI: - punctia arteriala este executata numai de medic,
venoasa de medic si as. medicala si capilara de as. de laborator.
RECOLTAREA SANGELUI.

- Recoltarea sangelui prin sistem vacutainer asigura confortul pacientului,

calitatea probelor recoltate si securitatea personalului medical.
- Se foloseste un tub HOLDER in care se infileteaza acul de punctie prin
infiletare. La tubul Holdr se ataseaza eprubetele vacumtainer cu dopuri de
diferite culori: ROSU si PORTOCALIU, pt ex.de sange biochimice
- NEGRU, pt VSH
- BLEU, pt determinari de coagulare, TQ si fibrinogen
- Mov, pt determinari hematologice.
- INTERPRETARE: valori normale, vezi pag. 102 - 106, NURSING 2
RECOLTAREA URINEI

- Urina este produsul de secretie si filtrare renala eliminat prin actul de mictiune
- SCOPUL RECOLTARII URINEI : - informare asupra functionalitatii renale
- - stabilirea diagnosticului
- - stabilirea tratamentului
- Urina se recolteaza pt EXAMEN FIZIC care determina volumul, aspectul,
culoarea, mirosul, densitatea si ph uirnei
- EXAMENE BIOCHIMICE care determina elementele chimice ce se gasesc in
mod normal si anormal in urina: albumina, glucoza, ureea, acidul uric,
creatinina, pigmenti urinari, corpi cetonici, iomograma.
- EXAMENE BACTERIOLOGICE: ex.steril al urinei - UROCULTURA.
RECOLTAREA URINEI PENTRU PROBA ADDIS- HAMBURGER/ UROCULTURA

- Este o proba de functionalitate a rinichiului care stabileste cantitativ

elementele morfologice din urina.
- EXECUTIA TEHNICII: Pacientul isi goleste vezica si ramane in repaus la pat
timp de 3h, dupa care urineaza din nou, intr-un vas curat. Urina se trimite la
laborator si se determina numarul de leucocite si hematii pe un minut/

- UROCULTURA este ex. steril, bacteriologic al urinei. Se recolteaza DN cand

este cea mai mare concentratie a germenilor patogeni, prin sondaj vezical, in
conditii de perfecta asepsie, pt determinarea germenilor patogeni, Koch, tific,
proteus, colibacil, etc. , sau direct din jetul mijlociu, dupa o prealabila toaleta a
regiunii vulvare .
INTERPRETARE.

- Proba Addis- Hamburger valori normale: hematii 50 u/l si leucocite 100 u/l,
cca 1000 hematii/ min si 2000 leucocite/ min.
- UROCULTURA este negativa, sau releva germenele patogen cand este
pozitiva. Din acest produs se face totodata si antibiograma.

- ANTIBIOGRAMA este o metoda care stabileste pe o cultura bacteriana

sensibilitatea sau rezistenta unui germen, a unei bacterii, fata de antibiotic,
care este preconizat a fi folosit in tratamentul unei boli cauzata de bacteria
respectiva.
RECOLTAREA URINEI PT EX; BIOCHIMICE.

- Ex. biochimice releva elementele chimice normale sau anormale ce pot fi

gasite in urina : -albumina, glucoza, puroi, urobilinogen, pigmenti biliari,
acetona, corpi cetonici, amilaza, uree, acid uric, creatinina,electroliti, etc.

Urina se recolteaza din prima urina de dimineata din care se iau 10 ml, sau
din urina colectata timp de 24 h, din care se ia un esantion de 50 ml si se trimite
la laborator pt determinarea elementelor chimice . Pe biletul de trimitere se va
inscrie cantitatea totala colectata timp de 24 ore, N si P pacientului, varsta,
greutatea, inaltimea, dieta, particularitati de tratament.
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE.
- Materiile fecale sunt resturi alimentare rezultate in urma digestiei si
absorbtiei alimentelor si se recolteaza pt urmatoarele ex de laborator in scop

EXPLORATOR, pt depistarea germenilor patogeni responsabili de boli

digestive, pentru depistarea purtatorilor sanatosi de germeni, depistarea
tulburarilor de digestie si pentru stabilirea diagnosticului.

EXAMENE DE LABORATOR: macroscopic(cantitate,forma,consistenta, miros

bacteriologic pt depistarea de bacil Koch, tific,

dizenteric, salmonella,vibrionul holeric, etc. (COPROCULTURA).

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE.

- pt EXAMENE BIOCHIMICE si PARAZITOLOGICE.

- METODE DE RECOLTARE: - din scaun spontan, cu coprorecoltor
- - direct din rect cu sonda Nelaton, la copii mici
- MATERIALE NECESARE: material de protectie
- sterile, sonda Nelaton, seringi si coprorecoltor
- nesterile, bazinet, tavita renala, purgativ salin, etc.
- PREGATIREA PACIENTULUI: - psihica si fizica. In seara precedenta se adm.
un purgativ. In dimineata recoltarii i se cere pacientulu sa urineze.
- Materiile fecale se recolteaza in functie de examenul cerut.
-
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PT PROBA SCHMIDT-STRASBOURGER

- EX. BIOCHIMIC pune in evidenta elemente chimice ce se pot gasi in materiile

fecale in cazul imbolnavirilor digestive: sange, puroi, bilirubina, acizi biliari,
proteine, acizi organici, grasimi, etc.
- Pt. punerea in evidenta a FERMENTILOR DIGESTIVI si pt aprecierea
capacitatii functionale a tubului digestiv, se recolteaza materii fecale prin
metoda Schmidt-Strasburger care impune un anumit regim alimentar mixt cu
3 zile inainte de recoltarea materiilor fecale.
- DIMINEATA - 500 ml lapte cu 50 gr pesmet
- ORA 10 - 500 gr supa de ovaz, 10 gr unt, 200 ml lapte,1ou, sare
- PRANZ - 125 gr caene tocata cu 20 gr unt, 250 gr piure de cartofi cu 100 ml
RECOLTAREA SCAUNULUI PT PROBA SCHMIDT-STRASBURGER

- lapte si 10 gr unt.
- ORA 16 - la fel ca dimineata
- SEARA - la fel ca la ora 10.
- INTERPRETARE: Daca in scaun se gasesc grasimi si fibre de proteine,
functia de digestie este alterata, mai ales cea intestinala. cand predomina
fibrele alimentare se numeste CREATOREE, iar cand predomina grasimile se
numeste STEATOREE.
RECOLTAREA SCAUNULUI PT HEMORAGII OCULTE.
- TESTUL ADLER
- PREGATIREA PACIENTULUI: Cu 3 zile inainte de recoltare se administreaza
1 tb de Carbune animal pt a marca scaunul eliminat din care trebuie sa se
faca recoltarea pt test.
- Timp de 3 zile pacientul consuma un regim lactofainos. Din alimentatie se
exclud carnea,vegetalele, alimente ce contin fier. Sunt interzise
medicamentele care contin fier.
- INTERPRETARE: culoarea neschimbata, reactie negativa
- culoare in diverse nuante de albastru, hemoragii oculte
prezente.
Recoltări de laborator
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PT EX BACTERIOLOGICE.

- RECOLTAREA SCAUNULUI PT COPROCULTURA.

- Se face din scaun spontan sau provocat in recipiente sterile, sau direct din
rect cu tampon steril, prin rectoscop direct din colon. Din scaunul spontan sau
provocat se preleveaza din locuri diferite cu ajutorul dopului coprocultorului
care se termina cu o forma de lingurita se introduce pe un mediu de cultura
steril, fie direc in coprocultor, fie cand ajunge proba in laborator.
- La copii se recolteaza cu sonda Nelaton: sonda sterila se introduce prin anus
direct in rect la o distanta de cca 10-15 cm. La capatul liber al sondei se
ataseaza o seringa prin care se aspira materii fecale, sau se poate retrage
sonda si va fi introduse direct intr-o eprubeta sterila cu mediu de cultura steril
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PT EX PARAZITOLOGICE.

- Se recolteaza in vase curate, in cantitate cat mai mare, in general dupa adm
unui purgativ.
- Pt oua de paraziti se recolteaza prin raclarea regiunii anale cu o bagheta de
lemn inmuiata intr-o solutie de glicerina si apa, parti egale, in special pt oxiuri,
dimineata devreme. Dupa recoltare bagheta se introduce intr-o eprubeta
sterila si se trimite la laborator cu bilet insotitor si datele personale ale
pacientului, sectia, salonul. Tot pt depistarea oualor de oxiuri se poate recolta
de sub unghii sau din secretii nazale. Copilul are prurit, se scarpina, ouale
intra sub unghii si de aici prin introducerea degetelor in nas transporta ouale
de paraziti , gasindu-se in secretia nazala. Materialul se introduce in eprubeta
se eticheteaza si se trimite la laborator. Toaleta anala dupa recoltari.
RECOLTAREA L.C.R.

- DEFINITIE: LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide,(cate unul pt

fiecare ventricul. Au rolul de a impiedica trecerea majoritatii substantelor din
sange in LCR, functionand ca niste bariere sange-LCR), cu rol de protectie al
SNC, nutritiv si excretor care circula in spatiul subarahnoidian.
- Punctia este efectuata numai de catre medic, asistant de una- doua as.
medicale. Rolul acesteia de a pregati materialele necesare, de a servi
medicul si de a supraveghea pacientul in timpul punctiei si dupa punctie.

MATERIALE NECESARE- Materiale de protectie

Sterile: trocar si ace sterile, solutii anestezice,
Manometrul Claude pt masurarea presiunii LCR la patul pacientului.
RECOLTAREA LCR.

- materiale nesterile.
- PREGATIREA PACIENTULUI: psihica si fizica. ( vezi poz. p. rahidiana).
- EXECUTIA PUNCTIEI.- se observa scurgerea lichidului si se masoara
presiunea cu manometru Claude.
- Se extrag 10-20 ml LCR, dupa ce se scurg cateva picaturi prin ac.
- LCR recoltat se introduce in 4 ebrupete etichetate dintr-un inceput pt
urmatoarele examene: citologice, bacteriologice, serologice si biochimice.
- Se aplica un pansament la nivelul punctiei, se eticheteaza eprubetele cu
datele personale ale pacientului si se trimit la laborator.
RECOLTAREA LCR.

- INGRIJIRI DUPA PUNCTIEI: - repaus la pat cca 24 ore

- - repaus absolut 6h in DD fara perna.
- - alimentare si hidratarea dupa 6 h
- - se supravegheaza TA si pulsul si se
raporteaza orice incident sau accident( vezi incidente si accidente punctia
rahidiana).
- INTERPRETAREA REZULTATELOR LCR: - NORMAL: solutia apoasa salina,
99%, 115 mEq, limpede ca apa de stanca, volum 100-150 ml, densitate 1005-
1009, ph 7,⅘, tensiune 10-20 cm col Hg, albumine 20-60mg%, glucoza 50-60
mg%,etc.
RECOLTAREA LCR.

- In stari patologice, LCR poate fi cu sange, puroi, iar presiunea crescuta.

- PUNCTIA SUBOCCIPITALA se poate efectua si ambulator la cabinetul de
neurologie.

- ATENTIE: Pacientul nu se misca in timpul punctiei -PERICOL RUPEREA

ACULUI.
RECOLTAREA EX. FARINGIAN.

- DEFINITIE - este produsul format pe suprafata mucoasei faringiene intr-un

proces inflamator.
- INDICATII: boli inflamatorii ale faringelui, angine, nefrite, RAA.
- SCOP: explorator- depistarea germenilor patogeni si stabilirea diagnosticului
- - depistarea purtatorilor sanatosi.
- MATERIALE NECESARE: tampon steril montat pe portampon intr-o eprubeta
sterila, spatula linguala, masca de protectie, eventual lame de sticla pt
efectuarea unui frotiu, eprubete cu medii de cultura. Tavita renala.
- PREGATIREA PACIENTULUI: ATENTIE….Nu se administreaza antibiotice,
nu se fac tratamente locale, dezinfectii nazale, orale sau faringiene inainte de
recoltare.
RECOLTAREA EX: FARINGIAN.

- In dimineata examinarii pac nu trebuie sa faca toaleta cavitatii bucale sau

gargara, nu se fumeza.
- POZITIA: sezand pe un scaun, cu gura deschisa.
EXECUTAREA TEHNICII: -se protejeaza cu masca
- - se cere pac sa deschida larg gura si sa zica -a-
- - se sterg cu un tampon steril montat pe un
porttampon suprafata faringiana si amigdaliana.
- Se eticheteaza eprubetele si se trimit la laborator.
- INGRIJIRI DUPA TEHNICA- pacientul nu necesita ingrijiri speciale.
- ATENTIE: nu trebuie sa treaca mai mult de 6 ore pana la insamantare.
RECOLTAREA EX FARINGIAN.
- In cultura de exudat faringian se cauta urmatoarele bacterii:
- Streptococul beta hemolitic din grupa A care da angina faringiana si cea
amigdaliana,

- Stafilococul auriu raspunzator si acestea de angine la acest nivel,

- Bacilul difteric care da angina rosie si alba din boala infectioasa DIFTERIA,

- Bacilul Loffler care este tot o bacterie gram pozitiva raspunzatoare de aceeasi
boala Difteria.
RECOLTAREA SECRETIILOR DE PE MUCOASE.

- Recoltarea secretiei nazale: Se face dimineata, imediat dupa trezire cu un

tampon montat pe un portampon cu care sepatrunde in fosele nazale.
- Pt examinari virusologice recoltarea se face prin suflarea puternica a nasului
intr-o cutie Petri, sau prin spalarea cavitatilor nazale.
- POZITIA: sezand cu capul in extensie fortata. Cu o seringa sterila se
introduce o solutie de NaCl izotonica sterila in fosele nazale, dupa care
pacientul apleaca capul si lichidul steril se scurge intr-o cutie Petri sterila,
dupa care se trece in eprubete sterile, se eticheteaza si se trimit la laborator.
Produsul se transporta la temperaturi scazute, ex. eprubeta se aseaza in
ghiata.
RECOLTAREA SECRETIEI OTICE.

- Flora normala a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern este

reprezentata de bacteriile ce se intalnesc pe piele.

- In etiologia otitei medii acute se intalnesc urmatorii germeni: stafilococi,

streptococi,etc.

- La nou-nascut poate fi gasit si b.coli si klebsiella alaturi de stafilococ.

RECOLTAREA SECRETIEI OCULARE.

- SE recolteaza secretii de la nivelul ochiului pt ex bacteriologic in caz de

blefarita, conjunctivita, keratita ac si cr, irita ac si cr, canalul si sacul lacrimal
cu tampoane sterile, cu seringi si ace sterile.

Tehnica recoltarii: - se face anestezie locala cu cocaina 4%, apoi se poate

sterge conjunctiva sau corneea cu un tampon steril montat pe un porttampon

Din secretiile respective se fac frotiuri sau culturi pe diferite medii de cultura,
geloza simpla, bulion glucozat 2%,etc.
RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGI.

- Din plaga se recolteaza secretii purulente care sunt formate din germenii
patogeni, leucocite, elemente celulare , resturi de hematii, etc. in scopul
depistarii germenilor patogeni si stabilirea diagnosticului, precum si pentru
instituirea unei terapii adecvate.
- Secretiile pot fi recoltate de la nivelul pielii, din grosimea pielii, de pe
mucoase, de la nivelul oaselor, sau chiar in timpul interventiilor chirurgicale in
cazul unui abces. Din produsele recoltate se efectueaza frotiuri si insamantari
pe medii de cultura. Produsul este transportat in maxim 1 ora de la recoltare.
- MATERIALE NECESARE: tampoane sterile montate sau nu pe
porttampoane, anse de platina, seringi si ace sterle, solutii dezinfectante,
tavita renala si materiale necesare pt pansamente.
RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE.

- SECRETIILE VAGINALE sunt transsudate formate pe mucoasa vaginala si

care contin celule epiteliale decuamate, dar si germeni patogeni.
- Ph secretiei mucoase este acid si are rol de aparare contra infectiilor. Dupa
menopauza flora vaginala este asemanatoare cu flora vulvara prin absenta
germenilor.

- SCOP: -determinarea ag. patogeni si stabilirea diagnosticului bacteriologic si

depistarea unor tumori ex. HPV pt depistarea cancerului uterin. In acest sens
se recolteaza secretie vaginala si se realizeaza un frotiu.
RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE.

- MATERIALE NECESARE: - valve vaginele, specul vaginal, manusi sterile,

eprubete, tampoane sterile montate pe porttampoane, lame de sticla.

- PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA: -

- Cu 2-3 zile inainte de recoltare se indica repaus sexual sau daca este in
terapie cu diferite proceduri se suspenda in acest timp. Toaleta genitala se
face cu apa si sapun.

- LOCURILE DE ELECTIE: colul uterin, fundul de sac Douglas, meatul urinar si

orificiile glandelor Bartholin.
RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE.

- EXECUTIA TEHNICII: - Se aseaza pacienta in pozitie ginecologica,

- - Se indeparteaza labiile mari si mici
- - Se fac cate doua recoltari din acelasi loc
- - Se fac 2 frotiuri dein fiecare recoltare
- - Pt ex bacteriologic se face cu materiale sterile.
- Pt ex parazitologic recoltarea se face dupa suprafata manusilor dupa
executarea tuseului vaginal( ex Tricomonas vaginalis).
- Testul Papanicolau, pt diagnosticarea cancerului se fac frotiuri vaginale.
- Produsele recoltate trebuie examinate in 1-2 h de la recoltare. Pt gonococ
insamantarea se face pe loc. Obligatoriu antibiograma.
RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE.

- INTERPRETARE: - Prezenta leucocitelor confirma un proces infectios

- La testul Papanicolau se fac frotiuri si se examineaza la microscop celulele.
Se pot gasi celule normale si/sau celule tumorale si metaplazice.
- Clasificarea rezultatelor se fac pe 5 clase: -
- -1. absenta celulelor anormale
- -2. celule anormale fara evidenta de malignitate,
- -3. celule sugestive dar neconcludente pt malignitate,
- -4. Celule puternic sugestve de malignitate si
- -5. Citologie clara maligna.
- Dupa recoltare se indica toaleta genitala. Se noteaza in FO recoltarile
efectuate.