Sunteți pe pagina 1din 12

1

Punctia venoasa


GENERALITI
Definiie: Puncia reprezint operaia prin care se ptrunde ntr-un vas, ntr-o cavitate natural sau neoformat, ntr-un organ sau
orice esut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar. n practic se execut urmtoarele puncii: venoas, arterial,
pleural, abdominal, pericardic, articular, rahidian, osoas, a vezicii urinare, a fundului de sac Douglas, puncia biopsic i
puncia unor colecii purulente.

Scop:
explorator:
- se stabilete prezena sau absena lichidului dintr-o cavitate (pleural, abdominal, articular)
- se recolteaz lichidul din cavitate n vederea examinrii pentru a se stabili natura, cantitatea i caracteristicile
acestuia; n acelai scop se efectueaz i punciile biopsice n diferite organe pentru a se obine fragmentele de
esuturi necesare examinrilor histopatologice
terapeutic:
- evacuarea lichidului abundent din cavitate (prin ac sau prin aspiraie), puncia numindu-se evacuatoare;
- administrarea de medicamente, lichide hidratante, aer sau alte soluii n scop de tratament.

Pregtirea punciei:
pacientul:
- pregtirea psihic const n informarea lui, ncurajarea i asigurarea confortului
- pregtirea fizic const n asigurarea poziiei corespunztoare fiecrei puncii
materiale:
- se pregtesc materiale generale i specifice fiecrei puncii
- pentru dezinfecia i protecia minilor ap curent, spun, alcool medicinal, mnui din cauciuc sterile
- pentru dezinfecia i protecia cmpului cutanat (locul punciei) ap, spun, aparat de ras, alcool iodat, tinctur
de iod, alcool medicinal, pense, porttampon, cmpuri sterile pentru izolarea locului
- pentru anestezia local soluii anestezice (xilin 1 %), seringi sterile, ace sterile
- instrumente specifice punciei ace, trocare
- vase colectoare eprubete, vase colectoare gradate, cilindru gradat, lame de microscop, sticl de ceasornic
- materiale pentru pansarea locului punciei tampoane, comprese sterile, romplast
- materiale pentru colectarea deeurilor tvi renal, glei


Execuia punciei:
Puncia venoas se execut de ctre asistenta medical, celelalte puncii fiind executate de ctre medic, ajutat de una-
dou asistente, n salon sau n sala de tratament.
Asistenta:
- protejeaz patul sau masa pe care se execut puncia
- asigur poziia corespunztoare
- pregtete cmpul cutanat:
dezinfecie tip I: cu tamponul mbibat n alcool se bandajeaz tegumentul timp de 30 sec. (pentru
puncia venoas)
dezinfecie de tip II: const n splarea regiunii, raderea pilozitii, degresare, badijonarea cu alcool
iodat de dou ori (pentru celelalte puncii)
- supravegheaz pacientul n timpul punciei
- nmneaz medicului instrumentele n condiii de asepsie, particip la recoltarea i evacuarea produselor din
cavitatea puncionat
- ngrijete locul punciei

ngrijiri ulterioare:
Pacientul este instalat comod n pat i supravegheat, este suplinit pentru satisfacerea nevoilor sale.

Pregtirea produsului recoltat:
- pentru examene de laborator eprubetele se eticheteaz, se completeaz formularele de trimitere
- se msoar cantitatea

Reorganizarea:
- materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal, se pregtesc pentru o nou sterilizare
- deeurile se ndeprteaz
2

Notarea punciei:
- se face n foaia de temperatur sau de observaie, menionndu-se cantitatea de lichid evacuat, aspectul lui,
puncia (dac prin puncia exploratorie nu se obine lichid, accidentele i incidentele produse n timpul punciei).
-

PUNCIA VENOAS

Definiie: Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie.

Scop:
explorator
- recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice, hematologice, serologice i bacteriologice
terapeutic
- administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase
- recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale
- executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
- sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial.

Locul punciei:
- venele de la plica colului (bazilic i cefalic) unde se formeaz un M venos prin anastomozarea lor
- venele antebraului
- venele de pe faa dorsal a minii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare i epicraniene mai ales la sugar i copil mic

Pregtirea punciei:
materiale
- de protecie, pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez
- pentru dezinfecia tegumentului tip I (vezi generaliti)
- instrumentar i materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm n funcie de scop, seringi de
capacitate n funcie de scop, pense, mnui chirurgicale, tampoane
- alte materiale garou sau band Esmarch, eprubete uscate i etichetate, cilindru gradat, fiole cu soluii
medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal (materialele se vor pregtii n funcie de scopul punciei)
pacientul
- pregtirea psihic se informeaz asupra scopului punciei
- pregtirea fizic pentru puncia la venele braului, antebraului:
o se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient, ct i pentru persoana care execut puncia (decubit
dorsal)
o se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpiedice circulaia de ntoarcere la
nivelul braului
o se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie maxim
o se dezinfecteaz tegumentele
o se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l astfel nct s opreasc
circulaia venoas fr a comprima artera
o se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind astfel turgescente


Execuia punciei:
Asistenta mbrac mnuile sterile i se aez vis-a-vis de bolnav.
- se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o uoar compresiune i
traciune n jos asupra esuturilor vecine
- se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul
degetelor;
- se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul n direcie oblic (unghi de 30 grade), apoi peretele venos
nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz n gol;
- se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;
- se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa
- se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sngelui,
perfuzie
3
- n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se introduce n vasul colector,
garoul rmnnd legat de bra
- se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a pumnului
- se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i se retrage brusc acul
- se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical

ngrijirea ulterioar a pacientului:
- se face toaleta local a tegumentului
- se schimb lenjeria dac este murdar
- se asigur o poziie comod n pat
- se supravegheaz pacientul

Accidente Interveniile asistentei
Hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul
perivenos)
- se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute
Strpungerea venei (perforarea peretelui opus) - se retrage acul n lumenul venei
Ameeli, paloare, lipotimie - se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal fr pern, se
anun medicul.

DE TIUT:
pentru evidenierea venelor
- se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii pe faa anterioar a antebraului
- se introduce mna i antebraul n ap cald
- pentru evidenierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face presiune digital pe traiectul venei deasupra locului
punciei (n sensul circulaiei venoase)
pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lsat s atrne
prin puncia venoas, se pot fixa pe cale transcutanat catetere din material plastic ace Braunulen sau Venflons (cateterul este
introdus n lumenul acului cu care se face puncia, dup puncionarea venei acul se retrage rmnnd numai cateterul). Se
utilizeaz numai materiale de unic folosin.

DE EVITAT:
- puncionarea venei din lateral
- puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos
- manevrarea incorect a instrumentarului steril
- atingerea produsului recoltat (puncia crend o legtur direct ntre mediul exterior i sistemul vascular pot intra i iei
germeni patogeni)
- flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece mpiedic nchiderea plgii venoase, favoriznd
revrsarea sngelui.



Puncia pleural


Definitie
Punctia pleurala sau taracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul exterior prin
infermediul unui ac.

Scop
*explorator
- punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
- recoitarea lichidului pentru examinarea sa oantitativa si calitativa
*therapeutic
- evacuarea lichidului
- administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala (antibiotice; citostatice) dupa spalarea cavitatii

Indicaii
- boli inflamatorii sau tumari pulmonare, insuficienta cardiaca
- insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala. Se recurge la punctie cand cantitatea revarsatului pleural
depaseste ,1,5 l si exercita o presiune asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le functiile.

4
Contraindicatii
- tulburari de coagulare a sangelui hemofilie
- tratament cu anticoagulante

Locul punctiei
- se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural :
- daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiu VII - VIII intercostal pe linia axilara posterioara
- daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona stabilita prin examen clinic
- cotectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor superior pentru a preintampina
fistulizarea lor
- punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare, indiferent de locul punctiei

Pregatirea punctiei
*materiale
- de protectie a patului
- pentru dezinfectia tegumentului tip III
- instrumente si materiale sterile: 2 - 3 ace de 10 cm lungime, cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20 - 50 ml,
seringa de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane, comprese
- alte materiale: romplast; eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare (Dieulafoy sau Potain), recipiente pentru
colectarea lichidului, tavila renala
- medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice
- materiale pentru reactia Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete %
*pacient:
- pregatirea psihica:
se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei, pozitia in care va sta in timpul punctiei
- pregatirea fizica:
se administreaza cu 30 minute inaintea punctiei una fiola atropina pentru a preveni accidentele
(atropina scade excitabilitatea generala si a nervului pneumogastric)
se asaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scunel, cu mana de partea bolnav ridicat peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiui usor
aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate, cu mainile la ceafa, coatele inainte
pacientii cu stare buna se asaza calare pe un scaun cu spatar; antebratele fiind sprijinite pe spatarul
scaunului
pacientii in stare grava se asaza in decubit lateral, pe partea sanatoasa, la marginea patului

Execuia punctiei
- se face de catre medic, ajutat de doua asistente medicale
- se desfasoara in salon sau in sala de tratamente
Medicul Asistenta I Asistenta II
-pregateste radiografia pacientului
-isi spala mainile, le dezinfecteaza
-administreaza o fiola atropina cu 30
minute inaintea punctiei
- asaza musamaua, aleza, pe masa de
punctie
- dezbraca toracele pacientului
-stabileste locul punctiei
- asaza pacientul in pozitie
corespunzatoare locului ales
- pregateste locul punctiei, dezinfectie
tip II
- serveste seringa cu anestezic

-efectueaza anestezia
-asteapta efectul anesteziei -serveste manusile chirurgicale, apoi
campul chirurgical
- mentine pacientul, il supravegheaza
-asaza campul chirurgical in jurul
toracelui sub locul punctiei
-serveste acul de punctie adaptat la
seringa
-dezinfecteaza locul punctiei

- executa punctia,
- aspira lichidul
-preia seringa cu lichid i il introduce
in eprubete
-serveste aparatul aspirator
-mentine pacientul, il indruma sa-si
retina tusea,
-observa culoarea fetei si respiratia
5
-introduce solutiile medicamentoase - serveste seringa cu solutie
medicamentoasa in functie de scopul
punctiei
-mentine pacientul, il indruma sa-si
retina tusea,
-observa culoarea fetei si respiratia




PUNCTIA ABDOMINALA ( PARACENTEZA SAU PUNCTIA
PERITONEALA).

Paracenteza abdominala = traversarea peretelui abdominal si patrunderea in cavitatea peritoneala, cu ajutorul unui trocar.
SCOP : - explorator pentru precizarea diagnosticului;
- terapeutic ca metoda de tratament in ascitele masive (pentru evacuarea lichidului abundent care provoaca tulburari
respiratorii si circulatorii prin presiunea exercitata asupra diafragmului, asupra venei cave inferioare, provocand edeme).
Materiale necesare:
Masa acoperita cu camp steril;
Un trocar gros, cu diametrul de 3-4 mm, cu mandren ascutit si mandren bont, de rezerva;
Novocaina 1% pentru anestezie locala;
Casoleta cu campuri sterile;
Musama si traversa;
Un vas gradat cu o capacitate de 10l pentru colectarea lichidului;
O tavita renala;
Densimetru;
Casoleta cu manusi sterile;
Trocare de calibru mic, cu diametrul de 1,5- 2mm cu un mandren ascutit si altul bont;
Seringa de 2-5 ml, sterile si uscata;
Alcool si tinctura de iod pentru dezinfectie locala;
Cearceaf impaturit in trei, in lungime(pentru bandajarea abdomenului);
Casoleta mica cu pansamente sterile;
Cilindru gradat de 100-200ml;
Doua eprubete sterile(astupate) , etichetate;
Un bisturiu, steril;
Substante necesare pentru reactia Rivalta;
Ace de siguranta;
Catetere sterile, pentru evacuarea vezicii, cand bolnavul prezinta tulburari de mictiune.


Etape de executie

1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare
Se pregatesc materialele si instrumentele necesare efectuarii paracentezei.

2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii punctiei abdominale;
Se controleaza temperature camerei, salii de tratament sau salonului;
Se izoleaza patul printr-un paravan de restul bolnavilor, in cazul cand punctia se face in salon;
I se explica bolnavului pozitia exacta pe care trebuie sa o mentina in timpul punctiei;
In functie de starea lui, se administreaza bolnavului un cardiotonic cu 15-20 min inainte de punctie;
Se invita bolnavul sa urineze. Bolnavilor care prezinta tulburari de mictiune li se efectueaza sondaj vezical;
Se asaza musamaua si aleza, pentru protejarea patului sau mesei de examinare;
Peste aleza se asaza cearceaful impaturit in trei;
Se dezbraca bolnavul si se asaza in decubit dorsal la marginea patului cu trunchiul usor ridicat sau in decubit lateral
Se acopera trunchiul cu exceptia locului punctiei;
Medicul alege locul punctiei, de obicei fosa iliaca stanga linia Monroe-Richter(locul de intalnire a treimii externe cu cea
mijlocie a liniei spino-ombilicale)
Se spala locul punctiei;
Se atentioneaza bolnavul de a nu se misca la senzatia data de intepatura.

6
3. Participarea asistentei(in timpul punctiei).
Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool;
Se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool si apoi cu tincture de iod, pe o suprafata de10x10 cm;
Se izoleaza locul punctiei cu camp steril;
Medicul va fi servit cu : manusile sterile de cauciuc, seringa incarcata cu novocaina pentru executarea anesteziei locale;
Regiunea se badijoneaza din nou cu tincture de iod;
Se serveste medicului : bisturiul cu care va inciza pielea, trocarul cu care va efectua punctia;
Se recolteaza probele sterile de lichid, o cantitate de 100-200 ml pentru laborator (dup ace medical retrage mandrenul),
examen citologic, determinarea cantitativa de albumina;
Se aplica tubul de cauciuc in prelungirea canulei si se colecteaza lichidul ascitic in recipientul pregatit pentru aceasta;
Se observa starea generala a bolnavului si se masoara pulsul si respiratia;
Daca apar complicatii, se anunta imediat medicul;
Partea superioara a abdomenului se bandajeaza cu cearceaful impaturit(pentru ca decomprimarea cavitatii abdominale sa nu
se faca in mod brusc) si se strange progresiv;
Se supravegheaza viteza de evacuare(nu trebuie sa fie mai mare de 1 litru la 5 minute!).
La prima paracenteza nu se evacueaza mai mult de 4-5 litri de lichid. Lichidul se evacueaza in timp de 1-2 ore;
Se schimba pozitia bolnavului, in diferite directii(daca in timpul evacuarii scurgerea lichidului se opreste brusc);
Se introduce mandrenul neascutit in trocar(cand orificiul acestuia se acopera cu o ansa intestinala sau flacoane de fibrina);
Se badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod, dupa ce medicul retrage trocarul;
Se aplica pe plaga 1-2 agrafe si un pansament steril;
Pielea din cele doua parti ale orificiului se indoaie sub forma de cute si se aplica transversal un emplastru peste cutele
obtinute;
Se strange cearsaful imprejurul abdomenului si se fixeaza cu ace de siguranta;
Se determina densitatea lichidului evacuate, natura lui prin reactia Rivalta;
Spalare pe maini cu apa curenta si sapun;
Se noteaza in foaia de observatie a bolnavului data, cantitatea.

4. Efectuarea reactiei Rivalta
Intr-un pahar conic se amesteca 50 ml apa distilata cu o picatura solutie de acid acetic;
Cu pipeta se adauga 1-2 picaturi din lichidul extras prin punctie;
- reactie pozitiva = daca picatura se transforma intr-un nor asemanator cu fumul de tigara. Lichidul
este exsudat rezultat prin proces inflamator(pleurezie, ascita etc.)
- reactie negative = daca picatura cade in pahar fara sa modifice aspectul, solutia ramanand clara,
lichidul este transsudat(hidrotorax etc.)

5. Ingrijirea bolnavului (dupa punctie)
Se asaza bolnavul pe carucior, astfel incat locul punctiei sa fie cat mai sus si in aceeasi pozitie se plaseaza in pat;
Se asigura in camera temperatura optima si liniste pentru bolnav;
Bandajul imprejurul abdomenului se mentine timp de 5-6 ore;
Bolnavul va fi supravegheat timp de 24 ore si se anunta imediat medicul la orice suspiciune;
Agrafele se vor indeparta dupa 48-72 ore;
Pansamentul plagii se efectueaza in conditii de asepsie perfecta;
Se serveste bolnavul si se alimenteaza la pat in tot timpul repausului;
Substantele analeptice se administreaza la indicatia medicului.

6. Pregatirea probelor de lichid pentru laborator
Lichidul recoltat in tuburi sterile sau pe medii de cultura se aseaza in termostat sau se duce imediat la laborator impreuna cu
inca 100-200ml de lichid ptr diferite determinari cerute de catre medic in buletinul de recoltare(ex. Citologic, determinarea cant
de albumina, etc)
Recipientele cu lichidul recoltat se eticheteaza cu : continutul, numele bolnavului, salonul si sectia, data recoltarii;
Se completeaza formularele de recoltare;
Se transporta imediat la laborator, evitand suprainfectarea produsului.

Punctia peritoneala se mai poate executa:
In pozitie semisezanda in fotoliu;
In regiunea subombilicala, la mijlocul liniei puboombilicala.



7
PUNCTIA VEZICII URINARE


Punctia vezicii urinare = golirea continutului vezicii urinare prin introducewrea unei canule pe cale transabdominala.
Denumita si punctie suprapubiana, ea este o interventie de urgenta, care se practica in cazul unei retentii acute de urina la care nu se
poate efectua sondajul vezical. Se efectueaza numai cand exista pericolul rupturii vezicii urinare prin supradistensia peretilor ei.
Scop: terapeutic
Materiale necesare:
- seringa de 5-10ml cu 1-2 ace (pentru anestezie locala);
- pensa sterila;
- solutie de novocaina 1-2%;
- alcool sau alcool iodat si tinctura de iod;
- un trocar subtire sau 1-2 ace de seringa de 10-12 cm cu mandren sterilizate;
- 1-2 tavite renale;
- un cilindru gradat de 1.000 ml; 2-3 eprubete uscate si etichetate; musama si aleza curate;
- perna tare (pentru asezat sub bazinul bolnavului);
- comprese sterile si leucoplast (pentru pansamentul locului punctiei).
1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:
1.1. Se aleg materialele necesare si se sterilizeaza.
1.2. Se aduc materialele pe masuta de tratamente in salon, langa patul bolnavului.
2. Pregatirea bolnavului:
2.1. Se anunta bolnavul, informandu-l despre necesitatea efectuarii tehnicii.
2.2. Bolnavul sta in decubit dorsal.
2.3. Se asaza o musama si o aleza curata, iar sub bazin se introduce o perna tare..
2.4. Se rade regiunea suprapubiana si se spala cu apa si sapun.
2.5. Regiunea se dezinfecteaza cu alcool si se badijoneaza cu tinctura de iod.
3. Efectuarea tehnicii
3.1. Se pregateste seringa incarcandu-se cu solutie novocaina pentru anestezie locala efectuata de catre medic.
Anestezia locala se instaleaza in 5-10 min.
Punctia se va executa deasupra marginii superioare a simpfizei pubiene, pe linie mediana.Deasupra acestui punct, cu
aprox. 1cm , se patrunde brusc si energic vertical sau usor oblic in jos spre simpfiza, in cavitatea vezicii urinare pana
la o profunzime de 4-6cm.
3.2. Se ofera medicului pensa pentru alegerea acului de punctie.
3.3. In timpul punctiei, se pastreaza mandrenul in conditii sterile de catre asistenta, pana la terminarea drenajului urinei.
3.4. Se recolteaza urina in tavite renale, din care se colecteaza in cilindrul gradat.
3.5. Se recolteaza urina in eprubetele pregatite, direct din canula, pentru examenele de laborator.
3.6. Dupa indepartarea acului, se aplica un pansament steril, care se fixeaza cu romplast.
3.7. Se completeaza formularul pentru examinarile de laborator.
3.8. Se determina cantitatea si densitatea urinei evacuate.
4. Notarea punctiei
4.1. Efectuarea punctiei se noteaza in foaia de observatie cu data, cantitatea de urina evacuata si numele medicului
executant.

ACCIDENTE:
- Hemoragia intravezicala se previne prin golirea lenta si incompleta a vezicii;
- Astuparea cu flocoane de fibrina sau tesuturi detasate in timpul punctiei (se desfunda cu mandrenul acului).
- Punctie negativa: cand peretele abdominal este prea gros si acul n-a patruns suficient de profund. In acest caz
se impinge acul mai profund


PUNCTIA FUNDULUI DE SAC DOUGLAS



Punctia fundului de sac Douglas este o varianta a punctiei intraperitoneale, prin care se realizeaza o legatura intre cavitatea
peritoneala si mediul exterior prin intermediul unui ac de punctie
Scopuri: explorator - confirmarea prezentei unei colectii patologice
- stabilirea naturii colectiei (puroi, sange, ascita)
terapeutic - evacuarea colectiei de lichid
- introducerea de substante medicamentoase
8
Materiale necesare: - ac de punctie diam. 2 mm , lung 12 14 cm, montat pe seringa de 20 ml
- valve vaginale
- pensa de fixat colul uterin
- pense lungi cu tampoane
- cateter de metal ptr. golirea vezicii urinare, sonde vezicale
- irigator ptr. spalatura vaginala
- eprubete sterile , uscate, etichetate ptr. recoltarea probelor de laborator
- manusi sterile de cauciuc
- materiale ptr. dezinfectia locala permanganat de potasiu sol. 0,2-0,3 %, alcool iodat
- materiale de protectie a mesei pe care se efectueaza punctia
- tavita renala
- medicamente : anestezice

Pregatirea bolnaveii si executarea punctiei
- se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii
- punctia se executa in sala de tratamente pe masa ginecologica
- bolnava isi goleste vezica urinara / sondaj vezical
- asezarea bolnavei in pozitie ginecologica
- spalatura vaginala cu sol. de permanganat de potasiu
- se trece la efectuarea punctiei medic + 2 asistente
- spalare pe maini cu apa si sapun
- medicul introduce valvele vaginale si descopera larg colul uterin, apoi fixeaza cu pensa de col buza superioara a colului si trage
uterul in sus ptr. a descoperi cat mai mult fundul de sac posterior
- o asistenta tine valvele departatoare
- cealalta asistenta va fixa pensa de col si deserveste medicul cu instrumentele necesare
-in primul rand acul de punctie montat pe seringa
- dezinfectia locului de punctie cu alcool - locul punctiei : in dreapta / stanga colului uterin si usor inapoia acestuia , urmarind sa se
ajunga in regiunile parauterine
- anestezie locala
- efectuarea punctiei si recoltarea colectiei prin aspiratie cu ajutorul seringii
- dupa golirea fundului de sac se retrage acul, se badijoneaza locul punctiei cu un tampon cu alcool dupa care se indeparteaza , atat
pensa de col cat si valvele
- se transporata bolnava la pat, se supravegheaza pulsul, TA, pansamentul

Examinarea lichidului extras
- examen macroscopic aspectul si continutul, cantitatea lichidului extras ;
- 2 probe in eprubete sterile se trimit la laborator ; din lichidul purulent se fac insamantari pe medii de cultura si sunt imediat
depozitate la termostat ptr. identificarea germenului si executarea antibiogramei ;
Actul punctiei, natura , cantitatea lichidului extras, numele medicului notate in foaia de observatie



PUNCTIA RAHIDIANA

Punctia rahidian = ptrunderea cu ajutorul unui ac special printre vertrebe n spaiul subarahnoidian, la nivel lombar (puncie
lombar) sau suboccipital (puncie suboccipital)
Scop: explorator -msurarea tensiunii lichidului cefalorahidiari, recoltarea sau executarea mielografiilor = radiografii de coloan
vertebral efectuate cu substant de contrast sau aer;
terapeidic -decomprimarea n cursul sindromului de hipertensiune cefalorahidian, introducerea de substane
medicamentoase, anestezice, n spaiul subarahiloidian.
Materiale necesare: mas acoperit cu cmp steril, pe care se aaz:
ace de punctie rahidian cu mandren, sterile i uscate, lungi de 3 -10 cm;
seringi tip Record de 2-5-10 i 20 ml, sterile;
2-3 pense sterile;
sticl cu alcool;
sticl cu tinctur de iod;
casolet cu cmpuri sterile; ,
mnui de cauciuc sterile;
dou eprubete sterile, uscate i etichetate;
eventual medii de cultur (dup indicatia medicului);
trei eprubete curate, gradate, pentru recoltarea lichidului cefalorahidian, pentru analize citologice i biochimice, n stativ;
manometru Claude;
9
tvi renal;
substane de contrast (pentru puncia rahidian exploratorie);
substane medicamentoase (antibiotice, hormoni, seruri, pentru puncia terapeutic);
substane anestezice (pentru puncia efectuat n vederea rahianesteziei).
Etape de execuie/ Timpi de executie
1. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare
1.1. Pregtirea materialelor i instrumentelor se efectueaz n funcie de scopul punciei Primele opt materiale se
pregtesc indiferent de scopul punciei
1.2. Msuta cu instrumente i materiale se aduce lng bolnav n momentul nceperii punctiei.
2. Pregtirea psihic i fizic a bolnavului i alegerea locului punciei
2.1. Se anun bolnavul i i se explic necesitatea punctiei.
2.2. Se controleaz ca temperatura camerei s fie de20C (dac se efectueaz n salon)
2.3. Bolnavul este condus n sala de tratament
2.4. Dac puncia se face n salon se izoleaz patul printr-un paravan de restul bolnavilor
2.5. Se explic bolnavului poziia exact pe care trebuie s o menin n timpul punctiei
2.6.Se dezbrac bolnavul
A. 2.7. Se aaz bolnavul n poziie eznd, la marginea mesei de examinare, cu picioarele atrnnde
2.8. Se ncrucieaz minile bolnavului pe piept i capul aplecat nainte
2.9. Spatele se ncovoaie n form de arc (poziie spate de pisic i se apas moderat capul n regiunea occipital
2.10. Bolnavul va fi acoperit, cu excepia locului punciei
2.11.Se mpinge napoi zona epigastric
2.12. Se spal locul punciei (la nevoie va fi ras). Locul punciei este ales de medic
- puncie Iombar D
12
-L
1
sau L
4
-L
5
;
- puncie dorsaI D
6
-D
7
B. 2.7. Bolnavul se aaz n poziie culcat, decubit lateral, la marginea mesei sau patului, ghemuit cu genunchii adui
ct mai mult spre capul aplecat nainte; astfel: nct spatele s fie arcuit (poziie coco de puc )
2.8. Sora i susine ceafa cu o mn i coapsele cu cealalt (fig 147, a)
3 Participarea la efectuarea punciei
3.1. Splare pe mini cu ap curent i spun, dezinfectare cu alcool.
3.2. Se dezinfecteaz locul punciei cu alcool i cu tinctur de iod, pe o suprafa de 10 x 10 cm
3.3. Se izoleaz cu cmp steril.
3.4. Se prezint medicului mnuile de cauciuc sterile
3.5. Se prezint medicului o pens steril pentru a-i alege acul pentru puncie
3.6. Se supravegheaz bolnavul n tot timpul punciei
A. 3.7. Se ofer medicului aparatul Claude pentru msurarea tensiunii lichidului cefalorahidian
3.8. Se recolteaz probele pentru laborator, n eprubete sau pe medii de cultur (pentru examenul bacteriologic)
B 3.7. Se ofer medicului seringile cu substanele medicamentoase (dac puncia se face cu scop terapeutic)
3.8. Dup extragerea acului, se badijoneaz locul punctiei cu iod
3.9. Se aplic un pansament steril i se fixeaz cu romplast
3.10. Splare pe mini cu ap curent i spun!
4. Notarea n foaia de observaie
4.1.Se noteaz n foaia de observaie data punciei i cantitatea de lichid extras, precum i tratamentul efectuat
5 Ingrijirea bolnavului dup puncie
5.1. Bolnavul va fi aezat foarte atent pe crucior, n poziie orizontaI, i n momentul plasrii lui n pat.
5.2. Se aaz, bolnavul fr pern i se menine n aceast poziie, nemicat, timp de 24 ore.
5.3. Bolnavul se servete i se alimenteaz la pat, numai dup 6 ore
5.4. Dup 24 ore, se ofer bolnavului perna
5.5. A treia zi dup puncie se aaz bolnavul n poziie eznd.
5.6. La indicaia medicului se rehidrateaz bolnavul cu substane hipo- sau izotonice si se administreaz
medicamente hipertensive
6. Pregtirea lichidului pentru laborator (n cazul punctiei exploratorii)
6.1. Eprubetele cu lichid cefalorahidian recoltat se plaseaz imediat n termostat sau n baie de ap
6.2. Se eticheteaz recipientele ,cu lichidul recoltat
6.3. Se completeaz formularele de recoltare
6.4.Se transport imediat eprubetele la laborator, evitind suprainfectarea produsului
Accidente:
Ameeli, tulburri vizuale;dureri de cap, grea, tuse, vrsturi
Hemoragii prin ac; dac persist, se repet puncia ntr-un spaiu intervertebral superior
Contractarea feei, gtului sau a unuia din membre (prin atingerea ramurilor nervilor spinali)
ocul reflex (foarte rar) poate duce la sincope mortale
Bolnavul va fi supravegheat cu grij timp de 24 ore
Nerespectarea repausului n poziie orizontal poate da nastere la tulburri postfuncionale
10
Puncia suboccipital se poate efectua i n condiii ambulatorii, deoarece bolnavul nu trebuie culcat, fiind recomandat poziia:
eznd
Atentie! Dac n cursul punciei s-a evacuat o cantitate mare de lichid, bolnavul va fi aezat n poziie Trendelenburg moderat
pentru cteva ore


PUNCTIA ARTICULARA

Puncia articular realizeaz comunicarea direct, cu ajutorul unui ac de punctie, intre cavitatea articular i mediul exterior.
Scop: explorator i terapeutic.
Indicaii Artrite acute i cronice seroase, serofibrinoase i purulente;
Hemartroz;
Artrit tuberculoas.
Materiale necesare: mas de tratament acoperit cu un cmp steril;
trus pentru puncie (sterilizat) care conine: 1-2 seringi de 20 ml, sering de 2 ml cu 2 -3 ace subcutanate i 2-4 ace
de puncie, lungi de 8-10 cm, cu d = 0,5-2 mm :ascuite, tioase, dar cu vrf scurt, pens anatomic;
substane dezinfectante (alcool, tinctur de iod);
substane medicamentoase prescrise pregtite n soluia steril: novocain 1%;
casolet cu cmpuri sterile;
muama si o travers;
mnui sterile;
casolet cu comprese sterile, vat ,fei;
recipient de 100 -200 ml pentru lichidul articular ce se va extrage;
2 -3 eprubete sterile, uscate i marcate;
medii de cultura.
Etape de execuie/Timpi de executie
1. Pregtirea instrumentelor si materialelor necesare.

1.1.Pregtirea instrumentelor sterile.
1.2. Pregtirea substanelor medicamentoase.
1.3. Pregtirea materialelor anexe.
2. Pregtirea psihic i fizic a bolnavului.
2.1. Se anun bolnavul, convingndu-l de importana executrii tehnicii.
2.2. Se aaz bolnavul n poziia cea mai comod, astfel nct articulaia s fie ct mai relaxat, iar exsudatul
intraarticular s bombeze ct mai mult.
3. Participarea la puncie (la punctie particip dou asistente: A i B)
Asistenta A- susine i supravegheaz starea general a bolnavului.
Asistenta B- servete medicul cu instrumente i materiale.
3.1. Splare pe mini cu ap curent i spun
3.2. Se dezinfecteaz minile cu alcool
3.3. Se aeaz muamaua i traversa sub articulatia ce va fi puncionat.
3.4. Se susine bolnavul n poziia indicat de medic.
3.5. Asistenta B. dezinfecteaz locul punciei cu alcool i tinctur de iod.
3.6. Se izoleaz locul punciei cu cmpuri sterile.
3.7. Se servete medicului mnuile sterile de cauciuc.
3.8. Se pregtete seringa cu soluie de novocairi 1% i se ofer medicului.
3.9. Se pregtete seringa de 20 ml i se ofer medicului.
3.10. Se servete medicului pensa anatomic, steril pentru a-i alege acul cu care v-a efectua puncia.
3.11. Medicul efectueaz puncia n locul ales i aspira coninutul.
3.12. De la exterior se dirijeaz coninutul articular spre, locul punciei, prin micri de strngere foarte fine, asistenta
A
3 13 Dac este cazul se pregtete cea de-a doua seringa, pentru a se putea continua extragerea coninutuIui
ariticular.
3.14. Se pregtete seringa cu substanele medicamentoase ce urmeaz a fi injectate n locul exsudatului extras.
3.15. Se badijoneaz locul punciei cu tictura de iod.
3.16. Se efectueaz un pansament steril i se bandajeaza cu o fa. Pansamentul compresiv se menine 24- 48 ore.
3.17. Splarea pe mini cu ap curent i spun.
4. ngrijirea bolnavului dup puncie.
4.1. Se aaz bolnavul n decubit dorsal; locul punctiei se maseaz uor pentru a se nchide traiectul acului i a se
mpiedica astel ca dup puncie sa se formeze o fistul.
11
4.2. Cu ajutorul unei atele se imobilizeaz articulaia puncionat pe o suprafa elastic, n poziie fiziologic timp
de 2-3 zile.
5. Pregtirea lichidului extras pentru examinare.
5.1. Se pune continutul articular extras in eprubete sterile.
5.2. Se completeaz formularul de recoltare.
5.3. Dac medicul solicit, se nsmneaza pe medii de cultura i se duc imediat la laborator pentru a fi expuse la
termostat.
6. Reorganizarea locului de munc
6.1. Se strng materialele folosite.
6.2. Splare pe maini i dezinfectare cu alcool.
6.3.Se spal instrumentul folosit, se dezinfecteaz si se pregateste pentru sterilizare.
6.4. Se noteaza in foaia de observatie data si cantitatea de lichid extras.
Sterilizarea i manuirea instrumentelor i materialelor vor fi efectuate in conditii perfecte, ntruct seroasele
articulaiei prezint o receptivitate crescut fa de infecii



IV. PUNCTIA OSOASA

Punctia osoas - ptrunderea cu un ac ntr-un os lat prin stratul extern, pn n zona spongioas, realiznd astfel o comunicare ntre
aceasta i mediul extern.
Scop : explorator- pentru stabilirea structurii compoziiei mduvei,
-studiul elementelor figurate ale sngelui n diferitele faze ale dezvoltrii lor n cursul mbolnvirilor
organelor hematopoietice
terapeutic - n vederea administrrii unor medicamente,
-efectuarea transfuziilor de snge intraosoase
-pentru recoltarea de mduv roie n vederea transfuzrii ei la bolnavii cu suferina organelor
hematopoielice.
Materiale necesare: mas de tratamente acoperit cu cmp steril;
trus pentru puncie sterilizat (va cuprinde: 2-3 ace penru puncii osoase Klima, Rosegger sau Rohr ,cu vrf scurt,
dar foarte ascuit i prevzute cu mandren l =5 cm ;d = 1-2 mm; sering de10-20 ml pentru aspirarea coninutului
medulur; sering de 2-5 ml cu ace pentru anestezie; pens anatomic);
fiole de novocain 1-4% ;
substane dezinfectante (alcool; tinctur de iod);
casoleta cu campuri sterile;
casolet cu comprese sterile, fei, leocoplast;
muama, travers;
mnusi de cauciuc sterile.
A. n scop explorator: sticle de ceas;lame de sticl sterile; pipete; solutii de diluie pentru globule albe; soluie de ser fiziologic
steril inclzit la 37
0
C; medii de cultur.
B. I n scop terapeutic: substane medicamentoase; snge; aparat de perfuzie sau transfuzie.
Locul punctiei: stern (obinuit),
creast iliac
tibie,
calcaneu.
Etape de execuie/ Timpi de esecutie
1. Pregtirea instrumentelor i materialelor
1.1. Pregtirea trusei pentru puncie i sterilizarea ei.
1.2. Pregtirea materialelor necesare n funcie de scopul punciei, indicat de medic.
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
2.1. Se anunta bolnavul, informandu-l asupra necesitatii si esentei interventiei.
2.2. Se asaza bolnavul in decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat, pe un pat cat mai rigid (in cazul punctionarii
sternului).
2.3 In cazul punctiei tibiale si iliace bolnavul se afla in D.D
2.4 Punctia in calcaneu-bolnavul in D.L., cu picioarele desfacute
2.5 Punctia vertebrala- bolnavul in poz. Sezand, cu trunchiul curbat inainte. Este o cale mai rar utilizata.
3. Participarea la efectuarea punctiei (de catre medic , si doua asistente)
Asistenta A- susine i supravegheaz starea general a bolnavului.
Asistenta B- servete medicul cu instrumente i materiale.
31. Splare pe mini cu ap curent i spun.
3.2. Dezinfectare cu alcool.
12
3.3. Se spal locul ales pentru punctie (dac este cazul, se rade).
3.4. Se dezinfecteaz locul punctiei cu alcool i se badijoneaz cu tinctur de iod.
3.5. Se izoleaz regiunea dezinfectat cu cmpuri sterile.
3.6. Se aspir in sering de.2-5 mI sol de novocain 2-4% pentru aduli, 1% pentru copii.
3.7. Se ofer medicului seringa pentru a efectua anestezia esuturilor moi de deasupra osului.
3.8. Dup 15-20 min timp n care s-a instalat anestezia, se ofer medicului pensa anatomic cu care i alege acul
punciei.
3.9. Se pstreaz steril mandrenul oferit de medic.
3.10. Se pregtete seringa de 10-20 mI necesar aspiraiei i se ofer medicului.
3.11. n cazul n care nu se obine mduva osoas se ofer medicului seringa cu sol. de ser fiziologic steril nclzit la
37
0
C.
3.12. Se pregtesc soluiile medicamentoase izotonice n aparatul de perfuzie sau transfuzie (dac snt indicate de
medic). Ritmul de administrare nu va depi 15-20 picturi/min.
3.13. Se badijoneaz locul punciei cu tinctur de iod.
3.14. Se efectueaz un pansament steril.
3.15. Splarea pe mini cu ap curent i spun.
4. ngrijirea bolnavului dup punctie.
4.1. Se aaz bolnavul ntr-o poziie ct mai comod.
4.2. Se supravegheaz faciesul i starea general a bolnavului.
5. Pregtirea mduvei osoase pentru laborator
5.1. Se evacueaz repede din sering coninutul medular extras, pe sticl de ceasornic, ntoars cu convexitatea n
sus, sau pe o lam de sticl de 20-30 cm, nclinat, pentru a nu se coagula sngele.
5.2. Se efectueaz 3-4 lame cu frotiu medular.
5.3. Se nsmneaz pe mediide cultur (dac medicul solicit).
5.4. Se completeaz formularul de laborator.
5.5. ProbeIe se duc imediat la laborator, pentru a fi puse la termostat.
6. nregistrarea n foaia de observatie
6.1. Se noteaz n foaia de observatie a bolnavului
Atenie! Puncionarea mduvei trebuie efectuat in condiii de perfect asepsie, deoarece mduva osoas este
foarte sensibil la infecii!
Accidente: Puncie alb.
Hemoragie i hematom;
Perforarea lamei posterioare a sternului (se previne prin utilizarea acelor cu disc aprtor).