Definitie Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă

prin intermediul unui ac de puncţie.

Scop explorator
 recoltarea sângelui pentru examene de laborator –
biochimice,
 hematologice, serologice şi bacteriologice
terapeutic
 administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi
perfuziei
intravenoase
 recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
 executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
 sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut,
hipertensiune arterială.

Materiale necesare Materialele se pregatesc in functie de scop

 tava medicala
 ace de diferite marimi in functie de scop(25-30mm;diametrul
6/10,7/10,10/10,seringi de capacitate diferite (in functie de scop)
 garou sau banda Esmarch
 manusi
 paduri cu alcool
 pernita elastica pentru sprijinirea bratului
 tavita renala
 eprubete uscate;
 holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder
 vacutainere,vacutainere cu aditivii specifici in functie de
analiza ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina)
 etichete
 formular analize pentru laborator
 recipient special de colectare si transportare a probelor de
laborator
 solutii medicamentoase
 materiale pentru perfuzie
 materiale pentru transfuzie
 bandaj adeziv pentru locul punctiei
 recipiente pentru colectarea deseurilor

Locul punctiei:

 venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se

formeaza
 un “M”venos prin anastomozarea lor
 venele antebratului
 venele de pe fata dorsal a mainii
 venele subclaviculare
 venele femurale
 venele maleolare interne
 venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
 orice vena accesibila
punctie subclaviculara
Pregatirea pregătirea psihică – se comunica pacientului ce i se va face, i se va
pacientului explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de
cooperarea sa
pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului, antebraţului:
 se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient, cât şi
pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal)
 se examinează calitatea şi starea venelor
 se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi
extensie,decliv
 se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului
puncţiei,
 se dezinfecteaza tegumentele;
 se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind
astfel turgescente

Tehnica  spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor

 se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul
puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra
ţesuturilor vecine
 se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul
în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul degetelor;
 se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în
direcţie oblică (unghi de 30 grade), apoi peretele venos –
învingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează în gol;
 se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
 se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu
seringa
 se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase:
injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie
 în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub
din polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând
legat de braţ
 se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin
desfacerea garoului şi a pumnului
  se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de
pătrundere a acului şi se retrage brusc acul
 se comprimă locul puncţiei 2-3 minute, braţul fiind în poziţie
vertical

Ingrijiri post tehnica  se face toaleta locală a tegumentului

 se schimbă lenjeria dacă este necesar
 se asigură o poziţie comodă în pat
 se supraveghează pacientul

Consideratii speciale:  pentru evidenţierea venelor

 se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea
cubitală a mâinii pe faţa anterioară a antebraţului
 se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă
 tapotament la locul punctiei
 pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în
decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne
 prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere
Se evita
 puncţionarea venei din lateral
 puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos
 manevrarea incorectă a instrumentarului steril
 interzis de a palpa vena dupa dezinfectie
 atingerea produsului recoltat
 flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului,
deoarece împiedică închiderea plăgii venoase, favorizând
revărsarea sângelui.

Accidente Intervenţiile asistentei

Hematom (prin infiltrarea - se retrage acul şi se comprimă

sângelui în ţesutul perivenos) locul puncţiei 1-3 minute
 Străpungerea - se retrage acul în lumenul venei
venei(perforarea peretelui
opus)

Ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncţia, pacientul

se aşează în decubit dorsal fără
pernă, se anunţă medicul.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI

PATOLOGICE

 Importanta analizelor de laborator

-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective
-infirma sau confirma diagnosticul clinic
-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
-confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii
-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase
purtatoare de germeni patogeni
 Rolul asistentei
 recolteaza analizele la indicatia medicului
 respecta orarul recoltarilor
 pregatirea psihica-informarea pacientului
 fizica a pacientului-regim alimentar,repaus la pat,asezarea in pozitie
corespunzatoare in functie de recoltare
 pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
 efectuarea tehnicii cu professionalism
 completarea imediata si corecta a buletinului de analiza care va
cuprinde:numele si prenumele pacientului,nr salonului si patului,natura
produsului,analiza ceruta.data recoltarii
 etichetarea produsului
 transportul analizelor la laborator in conditii de securitate ,ambalate
corespunzator(cutii cu capac)
VACUTAINERE SI RECIPIENTE PENTRU RECOLTAREA
ANALIZELOR DE LABORATOR
1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)
2. Urocultor (Urocultura) 
3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si
imunologice (capac rosu) 
4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si
imunologice (capac galben) 
5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor
hematologice (capac mov) 
6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea
testelor de coagulare (capac bleu) 
7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH
(viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru) 
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei
(capac gri) 
9. Coprocultor (materii fecale) 
10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)
Tipuri de laboratoare :
B
 Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste
analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.
 Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina
si alte produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia
lor.
 Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul
bolilor infectioase.
 Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul
biologic recoltat.
 Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati
in corpul uman.
 Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul
uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.
 Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale
 Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.
 Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor
 Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI
Sângele se recoltează pentru examene:
 hematologice
 biochimice
 bacteriologice
 parazitologice
 serologice
Recoltarea se face prin:
 punctie capilara
 puncţie venoasă
 puncţie arterială