 Definitie: reprezinta crearea unei cai de acces

intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie

 Scop:
-explorator: recoltarea sângelui pentru examene
de laborator – biochimice, hematologice,
serologice şi bacteriologice
 -terapeutic:administrarea unor medicamente
sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
executarea transfuziei de sânge sau derivate ale
sângelui
 Orice vena abordabila
 Venele epicraniene- la n.n. si sugari
 Venele jugulare
 Venele subclaviculare
 Venele de la plica cotului –bazilica si cefalica-
ce formeaza un M venos prin anastomozarea
lor
 Venele de pe fata anterioara a antebratului
 Venele de pe fata dorsala a mainii
 Venele femurale
 Venele maleolare interne
 Venele de pe fata anterioara a plantei
 Materiale de protecţie, pernă elastică pentru
sprijinirea braţului, muşama, aleză
 pentru dezinfecţia tegumentului tip I
 Materiale sterile: ace de 25-30 mm,
diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm – în funcţie
de scop, seringi de capacitate – în funcţie de
scop, pense, mănuşi chirurgicale, tampoane
 alte materiale – garou sau bandă Esmarch,
eprubete uscate şi etichetate, cilindru gradat,
fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii
perfuzabile, tăviţă renală (materialele se vor
pregăti în funcţie de scopul puncţiei)
 Psihica: informam pacientul despre scopul
procedurii, obtinem consimtamantul informal
 Fizica: pentru venele de la membru superior:
 se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru
pacient, cât şi pentru persoana care execută
puncţia (decubit dorsal)
 se examinează calitatea şi starea venelor având
grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de
întoarcere la nivelul braţului
 se aşează braţul pe perniţă şi muşama în
abducţie şi extensie maximă
 se dezinfectează tegumentele
 se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm
deasupra locului puncţiei, strângându-l astfel
încât să oprească circulaţia venoasă fără a
comprima artera
 se recomandă pacientului să strângă pumnul,
venele devenind astfel turgescente
 Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curenta
si sapun imbraca manusile sterile şi se aşeză vis-a-
vis de bolnav
 fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub
locul puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi
tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
 fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu
bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul
degetelor;
 pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul –
în direcţie oblică (unghi de 30 grade), apoi peretele
venos – învingându-se o rezistenţă elastică, până
când acul înaintează în gol;
 se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
 se controlează pătrunderea acului în venă prin
aspiraţie cu seringa
 se continuă tehnica în funcţie de scopul
puncţiei venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui, perfuzie
 se îndepărtează staza venoasă după
executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi
a pumnului
 se aplică tamponul îmbibat în soluţie
dezinfectantă la locul de pătrundere a acului
şi se retrage brusc acul
 se comprimă locul puncţiei 1-3 minute,
braţul fiind în poziţie verticală.
 Asezam pacientul intr-o pozitie confortabila
si il ajutam sa se imbrace
 Materialele folosite le depozitam in tavita
renala de unde le aruncam in recipiente
speciale galbene, conform Precautiunilor
Universale
 notam procedura in FO si in planul de
ingrijire
 Eprubetele cu sange pentru analize le
transportam la laborator
 Spargerea venei si aparitia hematomului
 Perforarea peretelui opus al venei
 Pacientul poate prezenta :ameteli, paloare
accentuata, semne de lipotimie si de colaps –
este anuntat imediat medicul

 Punctionarea venei se face in conditii de

asepsie perfecta
 Recoltarea sangelui se face prin punctie capilara
sau prin punctie venoasa
 Punctia capilara este prelevarea sangelui prin
intepare
 Locuri de electie:
la adult – pulpa degetului sau lobul urechii;
la copii – fata plantara a halucelui sau calcaiului
 Materiale necesare: manusi de protectie, ace de
diferite marimi-sterile, tampoane de vata sterile,
comprese de tifon sterile, alcool sanitar, pipete
Potain, lame din sticla curate, stickuri pt
glucometru
 Pregatirea pacientului:
- psihica: este anuntat si i se explica procedura, se
obtine consimtamantul informal
- Fizica: pacientul este anuntat sa nu manance cu 8-
12 h inainte de recoltare- “a jeune”
- asezam pacientul in pozitie sezanda cu
mana sprijinita
 Efectuarea procedurii: A M se spala pe maini cu
apa curenta si sapun, imbraca manusile
- Aseptizeaza pielea inelarului cu un tampon de vata
cu alcool medicinal
- Asteapata evaporarea completa a alcoolului
- Cu un ac steril inteapa cu o miscare brusca, pulpa
degetului inelar, in partea laterala a extremitatii,
perpendicular pe straturile cutanate
 Cu coltul unei comprese sterile sterge prima
picatura
 Urmatoarea picatura este prelevata in functie
de scop
 Dupa prelevare sterge locul cu un tampon cu
alcool
 Se continua procedura in functie de scop.
 Recoltarea sangelui se face pentru examinari
de hematologie, biochimie, serologie si
bacteriologie

 Pentru majoritatea recoltarilor de sange este

necesar ca bolnavul sa fie „a jeune” adica pe
nemancate (nu a ingerat nici un aliment lichid
sau solid timp de 12 ore). In practica se
recomanda bolnavului sa nu mai manance
nimic de la cina pana cand se face recoltarea.
 Recoltarea sangelui venos se poate realiza
- prin metoda clasica- folosind seringi si ace
- prin metoda vacuette - folosind holdere si
ace cu capat dublu - eprubete care contin vid
 Fiecarei tip de recoltare ii corespunde un tip
de eprubete-vacutainere
 Dupa recoltare eprubetele sunt etichetate cu
numele pacientului, sectia si analiza ceruta si
impreuna cu buletinele de analize sunt duse
imediat la laborator
 Pentru HEMOLEUCOGRAMA
 Prin metoda clasica- aplicam garoul pentru
vizualizarea venelor, efectuam punctia si
deschidem garoul, apoi recoltam 2 ml sange
venos pe care il transferam imediat in eprubeta
care contine cristale de EDTA, si prin miscari
circulare, amestecam sangele cu substanta
anticoagulanta
 Prin metoda vacuette: atasam acul cu capat
dublu la holder, aplicam garoul, efectuam
punctia venoasa, deschidem garoul si atasam la
holder eprubeta cu capac MOV, ce contine
cristale de EDTA, dupa recoltare balansam
eprubeta pentru amestecarea sangelui cu
anticoagulantul
 Viteza de sedimentare a hematiilor
 Prin metoda clasica:-intr-o seringa de 2ml aspiram
0,4 ml citrat de sodiu 3,2%, schimbam acul,
aplicam garoul pentru vizualizarea venelor,
efectuam punctia si deschidem garoul, apoi
recoltam 1,6ml sange venos pe care il transferam
imediat in eprubeta si prin miscari circulare,
amestecam sangele cu substanta anticoagulanta
 Prin metoda vacuette: atasam acul cu capat dublu
la holder, aplicam garoul, efectuam punctia
venoasa, deschidem garoul si atasam la holder
eprubeta cu capac NEGRU, ce contine0,4ml citrat
de sodiu 3,2%, dupa recoltare balansam eprubeta
pentru amestecarea sangelui cu anticoagulantul
 Pentru Timpul Quick si Timpul Hawell- timpi de
coagulare - Fibrinogen
 Prin metoda clasica:-intr-o seringa de 5ml
aspiram 0,5 ml citrat de sodiu 3,2%, schimbam
acul, aplicam garoul pentru vizualizarea venelor,
efectuam punctia si deschidem garoul, apoi
recoltam 4,5ml sange venos pe care il transferam
imediat in eprubeta si prin miscari circulare,
amestecam sangele cu substanta anticoagulanta
 Prin metoda vacuette: atasam acul cu capat dublu
la holder, aplicam garoul, efectuam punctia
venoasa, deschidem garoul si atasam la holder
eprubeta cu capac albastru ce contine0,5ml citrat
de sodiu 3,2%, dupa recoltare balansam eprubeta
pentru amestecarea sangelui cu anticoagulantul
 Pt examinari de BIOCHIMIE
 Prin metoda clasica:-aplicam garoul pentru
vizualizarea venelor, efectuam punctia si recoltam
intr-o seringa de 5-10ml sange venos,pe care il
transferam imediat in eprubeta pt laborator
 Prin metoda vacuette: atasam acul cu capat dublu
la holder, aplicam garoul, efectuam punctia
venoasa si atasam la holder eprubeta cu capac
ROSU fara continut de substanta anticoagulanta,
nu mai trebuie balansata!!!!
 Pt examinari serologice
 Examenele serologice cerceteaza prezenta sau
absenta anticorpilor in serul bolnavilor.
 Aceste examinari se utilizeaza in diagnosticarea
bolilor infectioase (tifosul exantematic, febra
tifoida, sifilisul, etc.).
 Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa
direct in eprubeta (fara seringa) intr-o cantitate
de 5-10 ml de sange, sau prin metoda vacuette
– in eprubete speciale
 Pentru examen bacteriologic – hemocultură
 Hemocultura înseamnă introducerea sângelui pe
un mediu de cultură pentru examen bacteriologic.
 Scop: Descoperirea bacteriilor atunci când se
suspectează:
 o septicemie cu stafilococ, meningococ, bacil
Koch (bolnavul are febră cu oscilaţii mari, frison,
stare generală alterată)
 o bacteriemie : febră tifoidă, bruceloză,
endocardită malignă subacută)
 Pregatirea materialelor
 de protecţie: mască de tifon, mănuşi sterile
 sterile: seringă a 20 cm3, ace pentru puncţie
venoasă, casolete cu pense, tampoane şi
comprese, câmp, apă şi săpun
 medii de cultură: două recipiente cu : bulion
citrat, geloză semilichidă/ eprubete pt
insamantare aeroba si insamantare anaeroba
 nesterile: lampă de spirt, chibrituri
 soluţii dezinfectante: alcool iodat, tinctură de
iod, eter
 Pregatirea pacientului
 pregătire psihică: se anunţă şi se explică
necesitatea tehnicii, obtinem consimtamantul
 pregătire fizică: se spală regiunea plicii cotului , se
degresează cu eter , se aseptizează cu alcool
 Execuţie: Se face de către două asistente:
 Prima asistentă spală, degresează şi dezinfectează
regiunea, cealaltă asistentă îmbracă mănuşile
sterile, aşează câmpul steril, aseptizează regiunea
cu iod.
 Prima asistentă aplică garoul la 10-12 cm de locul
puncţiei, aprinde lampa de spirt, îmbracă mănuşi
sterile, serveşte seringa în condiţii aseptice, apoi
cealaltă asistentă ia seringa şi efectuează puncţia
venoasă, aspiră 20 ml de sânge
 prima asistentă desface garoul, cealaltă retrage
seringa.
 Prima asistentă aseptizează locul puncţiei ,
flambează dopul şi gura balonului astfel balonul
se prezinta inclinat pentru insamantare;
 - cealalta asistenta efectueaza insamantarea
imediat;
 (a) in balonul cu bulion citrat: tinut inclinat de a
prima asistenta, se proiecteaza 10 ml de sange
recoltat (insamantare aeroba);
 (b) in eprubeta cu geloza semilichida, inclinata,
se toarna restul de 2 ml de sange si se
omogenizeaza prin miscari de inclinare si
redresare (insamantare anaeroba);
 Prima asistentă flambează din nou gura balonului,
dopul şi închide eprubeta, cealaltă omogenizează
prin mişcări de înclinare şi redresare
 Pregătirea produsului pentru laborator
 se etichetează cu data, ora, temperatura (se pot
recolta mai multe probe în 24 h)
 se trimit imediat la laborator şi se pun la termostat
la 37ºC
 se notează în foaia de observaţie data şi numele
persoanei care a recoltat
 Se reorganizează locul.