Sunteți pe pagina 1din 33

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

OCLUZIE INTESTINALĂ

CONDUCATOR ŞTIINŢIFIC:
Conf. dr. TEODORA OLARIU

ABSOLVENT:
POPA ANA

ARAD
2010
CUPRINS
 MOTIVAŢIA
 DEFINIŢIE
 SIMPTOMATOLOGIE
 TRATAMENT
 PARTE A SPECIALĂ
 STATISTICĂ
 CAZ CLINIC
 CONCLUZII
MOTIVAŢIA
Ocluzia intestinală este una din marile urgenţe chirurgicale, care dacă nu este
diagnosticată la timp, poate avea consecinţe nefaste. În stadiul incipient, de multe
ori, diagnosticul este incorect pus, ceea ce duce la complicaţii severe.
Sentimentul “empatie” trebuie să fie primordial iar speranţa şi optimismul
trebuie aratate si transmise celui bolnav.
Pentru pacientul cu ocluzie intestinală,rolul asistentei medicale este important
şi de lungă durată atât în pregătirea preoperatorie cât şi după intervenţia
chirurgicală.
Asistenta medicală care îşi desfasoară activitatea într-un serviciu de chirurgie
este un factor deosebit de însemnat în asigurarea unui bun tratament aplicat
bolnavilor. De cunostinţele profesionale acumulate ,de constiinciozitatea cu care
lucrează şi de ataşamentul pe care asistenta medicală îl are faţă de bolnav
depinde în mare masură vindecarea acestuia.Ea trebuie să dea dovadă de spirit de
observatie,de discernământ,de simţul datoriei şi al responsabilităţii.
De multe ori evoluţia unei boli ,cum este şi ocluzia intestinală ,se hotărăşte în
câteva minute;de felul cum asistenta medicală ştie cum să acţioneze la indicaţiile
medicului sau din proprie initiativă ,depinde deseori modul de evoluţie a bolnavului.
Desfăsurându-mi activitatea profesională pe secţia de chirurgie am întâlnit
multe cazuri de ocluzie intestinală şi mi-am dat seama de importanţa recunoaşterii
precoce a simptomatologiei bolii,de rolul asistentei medicale în acordarea
îngrijirilor de nursing pacienţilor suferinzi de această boală.
Am ales această temă tocmai din dorinţa de a ştii cât mai multe despre
diagnosticarea corectă şi tratamentul precoce al acestei urgenţe chirurgicale.
Asistenta medicală ,prin dăruirea şi priceperea ei ,stabileşte cu pacienţii o
legătură aparte,îngrijindu-i ca pe proprii membrii ai familiei.
DEFINIŢIE

Ocluzia intestinală este o stare patologică


determinată de oprirea completă şi persistentă a
tranzitului intestinal şi în consecinţă, imposibilitatea
evacuării de materii fecale si gaze.
Ea constituie unul din cele mai complexe şi mai
grave sindroame ale abdomenului acut,încadrându-se
între marile urgenţe chirurgicale. Incindenţa ocluziei
creşte în raport cu vârsta.
SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia clinică
Debutul manifestărilor clinice poate fi brusc sau lent
progresiv în timp, în raport cu etiologia obstrucţiei.
Durerea apare indiferent de mecanismul ocluziei, dar
poate avea caractere diferite. În caz de ocluzie prin
strangulare durerea se instalează brusc, este foarte
intensă şi continuă. În ocluzia prin obstrucţie durerile sunt
mai puţin intense, cu aspect colicativ determinat de
momentele de hiperperistaltică.
Localizarea durerii este iniţial la sediul obstacolului,
apoi devine difuză în tot abdomenul.
În timp durerea se atenuează şi se instalează un
disconfort abdominal, dar starea generală se agravează.
În ocluzia dinamică elementul subiectiv este dat de
distensia abdominală.
Vărsăturile apar reflex după durere, dar urmează apoi o
perioadă de acalmie, variabilă în funcţie de sediul ocluziei.
Vărsăturile frecvente precoce şi cu caracter bilios orientează
spre sediul înalt al ocluziei, iar cele apărute mai tardiv şi având
caracter fecaloid sunt manifestările unei ocluzii joase.
Întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale
apare precoce în ocluzia joasă şi în ileusul paralitic şi mai tardiv
în ocluzia înaltă. Evacuarea de materii fecale poate avea loc şi
după instalarea ocluziei, provenind din intestinul situat mai jos
de obstacol.
Durerile colicative urmate de evacuarea de scaune moi
semnifică prezenţa unui obstacol incomplet.
TRATAMENTUL OCLUZIILOR
Tratamentul bolnavului cu ocluzie intestinală trebuie să înceapă practic o
dată cu internarea.
Tratamentul medical
Trebuie început imediat şi constă din administrarea de soluţii perfuzabile care vor
conţine glucoză, ser fiziologic, electroliţi (în special K şi Na) care se
administrează intravenos, după un bilanţ iniţial al pierderilor hidroelectrolitice ale
bolnavului, administrare de antibiotice, corectarea insuficienţelor de organ
depistate, corectarea anemiei la bolnavii vârstnici plus medicaţie parasimpatico-
mimetică (Miostin).

Tratamentul chirurgical
Orice ocluzie declarată mecanică reprezintă o indicaţie chirurgicală de
urgenţă. Indiferent de tipul de ocluzie, scopul principal al tratamentului chirurgical
este de a pune în evidenţă obstacolul care va trebui suprimat, sau dacă acest
lucru nu este posibil va trebui scurtcircuitat.
Concluzia care se desprinde este că ocluzia intestinală are o multitudine de
rezolvări chirurgicale care trebuie practic să fie adaptate la fiecare caz în parte.
Important de reţinut este şi faptul că tratamentul susţinut de reechilibrare
hidroelectrolitică trebuie continuat până la normalizarea constantelor sanguine,
reluarea tranzitului şi a alimentaţiei orale.
PARTEA SPECIALĂ
Partea specială a lucrării este impărţită în
două subcapitole bine definite.
Primul subcapitol prezintă date statistice
asupra unui studiu retrospectiv al bolnavilor cu
ocluzie intestinală, diagnosticaţi, internaţi şi
operaţi în anul 2009 în Spitalul Judeţean de
Urgentă Satu-Mare secţia Chirurgie Generală.
Al doilea subcapitol relevă prezentarea a
trei cazuri de bolnavi internaţi cu ocluzie
intestinală în secţia Chirurgie Generală la care
s-au aplicat toate măsurile de nursing care
cuprind cele 14 nevoi fundamentale ale
omului.
STATISTICĂ
Lucrarea analizează obiectiv experienţa
Spitalului de Urgenţă Satu-Mare in tratamentul
chirurgical al ocluziei intestinale.
S-a efectuat un studiu retrospectiv pe o perioadă
de un an -2009- la pacienţii internati si trataţi
chirurgical cu diagnosticul de ocluzie intestinală.
În elaborarea acestui studiu am utilizat foile de
observaţie clinică şi protocoalele operatorii din
perioada analizată.
Indicatorii studiaţi au fost: frecvenţa, tipul
ocluziei, incidenţa în funcţie de sex, incidenţa în
funcţie de mediul de provenienţă, incidenţa pe
categorii de vârstă.
În anul 2009 au fost internaţi pe secţia Chirurgie Generală a
Spitalului Judetean Satu Mare 3615 pacienţi cu diverse afecţiuni
chirurgicale. Dintre aceştia 548 s-au prezentat cu diferite tipuri de ocluzii.

TOTAL AFECŢIUNI 3615


CHIRURGICALE

OCLUZII INTESTINALE 548

anul 2009
15% Din această
diagramă rezultă că
frecvenţa ocluziei
ocluzii intestinale
intestinale ( 15,15% )
ca afecţiune
alte afectiuni chirurgicală este
85% chirurgicale
destul de mare.
Distribuţia pacienţilor în funcţie de tipul ocluziei este prezentată în tabelul şi
graficul următor :

TIPUL Aderente si Neoplazice Hernii Alte tipuri de


OCLUZIEI bride inghinale ocluzii

NUMĂR DE 289 85 71 103


CAZURI

Numar de persoane cu ocluzie intestinala internate Din totalul de 548 de


300 ocluzii, 289 (52,73%)
289
sunt ocluzii prin aderenţe
250
şi bride, 85 (15,51%) de
200 natură neoplazică, 71
103 150 (12,95%) provin din
85 71 hernii inghinale, restul de
100
103 (18,79 %) fiind alte
50 tipuri de ocluzii.
0
aderente si bride neoplazice hernii inghinale alte tipuri de
ocluzie
Prezint mai jos distribuţia cazurilor de ocluzie intestinala raportată la cele două
sexe:
SEX NUMĂR DE CAZURI

MASCULIN 153

FEMININ 395

Din totalul de 548 de


Incidenţa ocluziei intestinale în functie de sex
ocluzii intestinale, 153
(27,91%) au fost de sex
28%
masculin iar 395
72% (72,08%) au fost de sex
feminin ceea ce
demonstrează o
frecvenţă cu mult mai
ridicată la sexul feminin
decat la sexul masculin.
Masculin Feminin
În continuare este prezentată frecvenţa ocluziei intestinale în funcţie de mediul de
provenienţă:
MEDIUL DE NUMĂR DE CAZURI
PROVENIENTA

RURAL 305

URBAN 243

Incidenţa ocluziei intestinale în functie de


mediul de provenienta

Se pare ca persoanele din


mediul rural sunt mai afectate
44%
de aceasta boală decât cele
56% care provin din mediul urban,
raportul fiind de 1,25: 1.

RURAL URBAN
Distribuţia ocluziei intestinale în funcţie de categoriile de vârste se prezintă în
felul următor:
Sub 15 Intre Intre Intre Intre Intre Intre 65- Intre 75- Peste 85
Categoria ani 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 74 ani 84 ani ani
de vârstă ani ani ani ani ani

Număr de 0 1 24 114 132 141 118 18 0


cazuri

Cea mai afectată grupă de


160
141 vârstă a fost cea cu vârsta
140 132
118 cuprinsă între 55-64 de ani
120
114 reprezentând 25,72% din
100
80
numărul total de cazuri.
60 Pe locul doi este grupa de
40 18
vârstă 45-54 ani iar pe locul
24
20 0 1
0 trei cea între 65-74 de ani
0 reprezentând 24,08%
Sub 15 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 Peste
ani ani ani ani ani ani ani ani 85 ani respectiv 21,53 % din
numărul total de cazuri.
Ocluzia intestinală este mai
rar intalnită la copii şi tineri.
CAZ CLINIC
A.Date stabile C. Date legate de starea
Nume: P. fizică şi psiho-socială:
Prenume: V.
Data naşterii: 05.02.1941 ◘ Temperatura 37,4 0C
Naţionalitate: română ◘ Tensiunea arterială: 135/
Religie: ortodoxa 90 mm Hg
Limba vorbită: română ◘ Respiraţia: 20 de
respiraţii/ minut
Ocupaţie: pensionar
◘ Starea generală: alterată
Grupa sanguină: AB IV
◘ Tegumentele şi
B.Date variabile mucoasele: palide
Domiciliul: ◘ Tahicardie -puls 85 bătăi
Judeţul: Satu-Mare /minut
Localitatea : Odoreu ◘ Tranzit intestinal: abolit
ISTORIC
Pacientul P.V. de naţionalitate română, religia ortodoxă, statură mijlocie,
înalţime 1,68 cm, greutate 73 kg,este pensionar, are doi copii, este nefumător şi
consumă ocazional băuturi alcoolice.
Condiţiile de viaţă, familiale şi sociale sunt bune; pacientul nu prezintă boli
ereditare şi nu este alergic la nici un medicament.
Pacientul nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pe
motiv de hipertensiune arteriala si cardiopatie ischemica.
El afirma ca boala a debutat în urmă cu aproximativ 4 zile prin dureri
abdominale colicative, greţuri si vărsături alimentare.
Având în antecedente o pancreatită cronică, se consderă iniţial o pancreatită
cronică acutizată, însă evoluţia clinică sugerează o ocluzie intestinală. De 2 zile
prezintă oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi de aproximativ ½ ore şi
pentru gaze.

MOTIVELE INTERNĂRII
În data de 02.04.2010, starea generală se altereaza precoce, tranzitul
intestinal este complet abolit incluziv pentru gaze , apar dureri colicative abdominale
intense şi continue, vărsături precoce şi intense, balonări acute cu caracter continuu.
Pacientul este dus de urgenţă la Spitalul Judeţean Satu Mare unde este
consultat şi este internat la ATI .

DIAGNOSTIC MEDICAL
Ocluzie intestinală mecanică prin strangulare intestinală prin bride.
EXAMEN CLINIC ŞI PARACLINIC

La examenul clinic se constata un abdomen destins, sensibil la


palpare, simetric care participă în mod redus la mişcările respiratorii.
Sensibilitatea abdominală este difuza si se constata apărare musculară
difuză moderată.
Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale şi gaze, si
prezinta timpanism generalizat al abdomenului.
Starea generala este uşor alterata, tegumentele şi mucoasele sunt
palide.
Sistemul osteoarticular este integru morfofuncţional, sistem
muscular normoton, normochinetic.
Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice ,
usoara tahipnee, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular
prezent bilateral.
Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice. Tensiune arteriala
135/90 mm Hg
Pacientul este orientat temporo-spatial.
La ecografia abdominală se constată:
-ficat usor marit, hiperecogen;
-colecist hipoton, fără calculi;
-cai biliare libere;
-splină de 11 cm, fără modificări;
-rinichi bilateral fără calculi, fără hidronefroză;
-pancreas fără modificări ecografice.

In urma examenului radiologic pe gol constatam: nivele hidroaerice


de dimensiune medie situate în flancul stâng.

Examene de laborator
Hematologice:
Hematocrit 46% (37-42% )
Leucocite 9.200/mm³ (4.000-8.000/mm³)
Timp de sângerare 14 s (12-16s)
Timp coagulare 5.5 min (4-6 min)
Biochimie:
Creatinină 0.95 mg% (0.8-1.2 mg/%)
Glicemie 113 mg% (80-120 mg% a)
Ionograma sanguină:
Na 133 mmol Ul (125-140mmol/m)
K 4.1 mmol/l (4.5-Smmol/l)
DIAGNOSTIC NURSING
Diagnosticul de nursing preoperator
- Alterarea respiraţiei legată de durere şi anxietate;
-Tulburarea eliminarilor manifestată prin balonări, vărsături
precoce şi intense, oprirea tranzitului intestinal.
-Disconfort manifestat prin dureri abdominale intense şi continue
datorita ocluziei.
- Alterarea functiei circulatorii manifestata prin soc, tahicardie,
hipertensiune, adinamie;

Diagnostic de nursing postoperator


- Tulburarea nutritiei datorita anorexiei , greţurilor şi vărsăturilor
- Dificultate de a se misca datorita durerii
-Disconfort manifestat prin durere datorita interventiei chirurgicale
suferite;
- Alterarea homeostaziei manifestate prin subfebrilitate
- Alterarea eliminărilor intestinale legată de mobilitatea redusă
- Tulburări ale somnului manifestate prin insomnie datorita durerii
si anxietatii
- Alterarea respiraţiei legată de durere şi anxietate
- Comunicare ineficace la nivel afectiv
STABILIREA PRIORITĂŢILOR
- Diminuarea durerii şi a anxietăţii
- Pacientul să prezinte o stare de nutriţie adecvată şi funcţii vitale în
limite normale
- Pacientul să aibă o diureză şi un tranzit intestinal normal
- Pacientul să prezinte confort fizic şi psihic
- Pacientul să nu prezinte complicatii
- Pacientul să cunoască aspectele bolii şi a regimului igienico-dietetic
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTǍRI SURSA DE


NURSING DE DEPENDENŢǍ DIFICULTATE
1. A bea şi a mânca Dificultatea de a se -slabiciune; -anorexia;
alimenta şi hidrata - inapetenţă, -greturi
- uscăciunea mucoasei -varsaturi
nazele şi a cavităţii bucale -prezenţa sondei de aspiraţie
gastrică
2. A elimina Alterarea eliminării - durere abdominală -mobilitate redusă
intestinale -absenţa tranzitului intestinal - interventia
-meteorism chirurgicala
3. A păstra Dificultatea de a-şi -neputinţă motorie Diminuarea mobilităţii,
integritatea şi igiena acorda îngrijiri de igienă constrîngeri fizice, durere,
-tegumente şi mucoase
tegumentară oboseala, slăbiciune, şedere
uscate
îndelungată în pat

4. A-şi menţine -Subfebrilitate -temperatură: 37,4 grade C Tensiune intraabdomială


temperatura
corpului în limite
normale
-anxietate;
5. A dormi şi a se Tulburări ale somnului -oboseală, somn agitat, - stres
odihni manifestată prin treziri frecvente -durere
insomnie
NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTǍRI SURSA DE
NURSING DE DEPENDENŢǍ DIFICULTATE
6. A se mişca şi a Diminuarea mobiliăţii - astenie -durere
avea o bună -stare generală alterata -slăbiciune
postură -diminuarea mobilităţii
7. A se îmbrăca şi Dificultate în a se îmbrăca - epuizare şi poziţie -slăbiciune
dezbrăca şi dezbrăca antalgică -durere.
8. A respira şi a Alterarea respiraţiei -respiraţie superficială - Insuficienţă respiratorie şi
avea o bună legată de durere si -tahipnee, tahicardie insuficienţă
circulaţie insuficienta circulatorie acută
circulatorie
9. A evita -cefalee, - Schimbări de gradul de
pericolele Disconfort -greţuri, intimitate, prezenţa unor
Anxietate, Fatigabilitate -ameţeli, bolnavi gravi în salon
-durere abdominală, Constrângeri fizice
-nelinişte, (sondă,dren)
-transpiraţii reci
10. A se recrea Incapacitatea de a se -neparticiparea la activităţi -anxietate;
recrea recreative -durere
11. A învăţa cum Deficit de cunoaştere -cunoştinţe -educaţia insuficientă;
să-şi păstreze legat de educaţia insuficiente asupra bolii.
sănătatea insuficientă
12. A fi Sentiment de neputinţă -amărăciune; - Incapacitatea de
preocupat în legat de incapacitatea de -sentiment de inutilitate; a-şi rezolva
vederea realizării control a bolii problemele
personale
NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTǍRI SURSA DE
NURSING DE DEPENDENŢǍ DIFICULTATE
13. A acţiona
conform Această nevoie nu este
propriilor alterată
convingeri şi
valori, de a
practica religia
14. A comunica Comunicare ineficace -izolare socială; -mediu necunoscut,
la nivel afectiv -lipsa comunicării; slăbiciune,
-retragere în sine -oboseală, epuizare
PLAN DE ÎNGRIJIRE 02 aprilie-12 aprilie 2010

Diagostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare


îngrijire delegate
Risc de Prevenirea ►Urmăresc faciesul pacientului, Monitorizare Funcţiile vitale
aparitie a complicaţiilor ►Supraveghez funcţiile vitale TA = 115/70mmHg se menţin în
complicaţiilor imediate,diminu după intervenţie până ce se P = 98/min limitele
imediate, area riscului menţin şi ajung la valorile Administrez normale
tromb- tromb-embolic si normale Clivarin 0,25ml Nu apar
embolice si infectios ► explic pacientului necesitatea s.c/zi complicaţii
infectioase mobilizarii cât mai precoce Toaleta plagii cu postoperatorii
►la fiecare două ore invit solutii antiseptice
bolnavul să se mobilizeze pentru Antibioterapie:
a preîntâmpina apariţia escarelor; Tazocin 3x1fl/zi
Respiratie Pacientul sa ►Asigurarea unui microclimat Oxigenoterapie Pacientul
alterata prezinte o corespunzător Monitorizarea respiră mai uşor
respiratie ►Aerisirea salonului respiraţiei
eficienta ►aşez pacientul
într-o poziţie confortabilă;
►fac cu pacientul exerciţii de
respiraţie
Diagostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
îngrijire delegate
Durere la Pacientul să ►Identific factorii care contribuie Administrare de Durerea se
nivelul plăgii prezinte semne la exacerbarea manifestărilor antialgice: ameliorează în
post- de calmare a clinice în vederea înlăturării lor; Algocalmin 3x1/zi aproximativ 30
operatorii durerii in 30 de ►Comunic pacientului că durerea Mialgin fiola I î.m. min.
minute va scădea din intensitate după - la nevoie
administrarea analgezicelor
►Asez pacientul intr-o poziţie
antalgică
Alterarea Pacientul să ►Explic necesitatea menţinerii Verific După
eliminărilor înţeleagă rolul sondei nazogastrice permeabilitatea efectuarea
sondei ►Susţin bolnavul în timpul sondei, tehnicii, dispare
nazogastrice vărsăturii fizic şi moral Aspir secreţiile senzaţia de
►Notez cantitatea de lichid de gastrice greaţă a
aspiraţie în FO pacientului
►supraveghez îndeaproape
pacientul pentru a-i asigura
condiţiile în momentul vărsăturii.
Tulburare de Pacientul să ►identific factorii care îl La indicaţia După
somn prezinte un împiedică pe pacient să aibă un medicului efectuarea
somn odihnitor, somn odihnitor prin discuţii cu administrez: tehnicilor
suficient acesta; Diazepam f. î.m. pacientul
►Creez un climat de linişte în seara adoarme
salon, asigur pacientului o poziţie
comodă.pentru somn
►Aerisesc salonul
Diagostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
îngrijire delegate
Perturbarea Pacientul să fie ►stabilesc indicele de masă Administrez: Cavitatea
alimentaţiei şi reechilibrat corporală al pacientului; Sol Glucoză 10%, bucală este
hidratării hidroelectrolitic ►cântăresc şi măsor pacientul; 500ml + 10U curată,
si nutritional ►stabilesc împreună cu pacientul insulină/fl+20ml tegumentele şi
un regim alimentar hipocaloric KCl mucoasele se
ţinând cont de preferinţele sale Ser fiziologic menţin în stare
alimentare dar şi de 1000ml de umiditate
contraindicaţiile bolilor de care
suferă;
►umezesc buzele pacientului cu
un tampon îmbibat în ceai amar
Dificultatea Menţinearea ►Ajut pacientul sa isi satisfaca ► Efectuez tapotaj Pacientul
în acordarea tegumentelor în nevoile fiziologice si masaj pacientului prezintă
îngrijirilor stare curată si ►Efectuez toaleta pe regiuni a la indicatia tegumente
igienice integre pacientului medicului integre şi se
►Schimb lenjeria de pat şi corp simte mai
ori de cîte ori este nevoie, comfortabil
respectând regulile, de prevenire
a escarelor
►Toaletez mucoasa nazala cu ser

Anxietate Pacientul sa fie ►Port discutii cu pacientul Pacientul este


echilibrat din pentru a-l linisti mai putin
punct de vedere ►Il asigur pe acesta ca va avea anxios
psihic parte de ingrijiri de calitate si ca
starea sa se va imbunatati
►ii explic toate tehnicile si
procedurile care i se efectueaza
Diagostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
îngrijire delegate
Imobilizare Mobilizarea Ajut pacientul să efectueze Masaj, Pacientul
pacientului mişcări usoare ale membrelor, Tapotaj la indicaţie prezintă o stare
ridic bolnavul în poziţie şezândă de bine
a doua zi după intervenţie
Ajut pacientul sa se plimbe prin
salon si sa mearga la toaleta
Evaluarea finală:

Pacientul P. V. este internat de urgenţă în secţia A. T. I. cu diagnosticul


de ocluzie intestinală de data de 02 aprilie 2010. Se intervine chirurgical de
urgenţă constatându-se că bolnavul are o ocluzie intestinală mecanică prin
strangulare intestinală prin bride şi aderenţe.
Postoperator mi – am propus următoarele obiective:
- monitorizarea funcţiilor vitale şi a eliminărilor
- combaterea durerii
- schimbarea pansamentului şi a pungii de dren
- restabilirea tranzitului intestinal
- înlăturarea setei
- menţinerea sondei nazogastrice atât cât este necesar
- bolnavul să fie echilibrat nutritiv
- combaterea insomniei
- mobilizarea cât mai precoce a pacientului
- menţinerea igieniei corporale
Aceste obiective mi le-am atins, bolnavul se simte bine, are o stare
generală bună, este nerăbdător să se întoarcă la familia lui şi este fericit că s-a
refăcut după operaţie.
În data de 12 aprilie 2010 se externează vindecat chirurgical cu
următoarele recomandări:
- să respecte regimul igieno dietetic
- să evite efortul fizic
- să revină la control peste 14 zile
- să se prezinte la medic în caz de complicaţie.
CONCLUZII
In urma celor trei cazuri studiate am constatat că:

1.Ocluzia intestinală constituie unul dintre cele mai complexe şi


mai grave sindroame ale abdomenului acut .
2.Diagnosticul de ocluzie intestinală este urgent, el trebuie stabilit
rapid pentru a se putea acţiona în timp util pentru bolnav.
3.Neprezentarea la timp,ignorarea semnelor bolii are o frecvenţă
crescută şi reprezintă un important factor de prognostic negativ.
4.Comunicarea dintre asistenta medicală şi pacient este
fundamentală în nursing pentru evaluarea situaţiilor date şi
recunoaşterea adevăratelor probleme,aspecte ce stau la baza realizării
unui plan de îngrijire care să satisfacă toate nevoile.
5.Rolul asistentei este de a supraveghea în permanenţă ,de a
observa în totalitate,de a liniştii şi de a da încredere fiecărui pacient
astfel încât prin comportamentul şi atitudinea ei să înlăture starea de
anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie.
6.Datorită faptului că în urma intervenţiei chirurgicale survin
alterări ale autonomiei nevoilor fundamentale ale pacientului ,este
necesar să se elaboreze un plan de intervenţii care permite
stabilirea ordinii,priorităţilor care trebuie respectate.
7.In procesul de îngrijire a pacienţilor cu tratament chirurgical al
ocluziei intestinale ,evalurea este o condiţie absolută a calităţii
ingrijirilor.Ea trebuie să se facă cu regularitate la diverse intervale
.Dacă intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul,atunci trebuie să
ştim de ce nu avem rezultatul scontat şi cum să corectăm situaţia .
8.Spitalizarea tardivă este factorul major de risc în această
patologie şi totodată un important factor de prognostic negativ.
9.Această boală nu poate fi tratată la domiciliu prin metode
conservatoare, intervenţia chirurgicală este imperios necesară, de
momentul realizării ei depinzând evoluţia ulterioară a
bolii.Devotamentul,amabilitatea,discreţia,abilitatea sunt atuuri
majore care nu trebuie să lipsească unei asistente medicale şi care
vor completa,în mod fericit conştiinciozitatea profesională,cu
scopul bine precizat şi anume reintoarcerea pacientului la viaţa
normală.
10.In urma studiul statistic retrospectiv realizat am constatat că
persoanele din mediul rural sunt mai afectate de această boală
decat cele care provin din mediul urban,raportul fiind de 1,25:1.
11.Mortalitatea şi morbiditatea postoperatorie sunt influenţate de
tipul de patologie, complexitatea intervenţiei chirurgicale,experienţa
chirurgului şi dotarea spitalelor.
12.Ocluzia intestinală se întâlneşte la orice varstă,la tineri şi adulţi
este mai rară,la varstnici mai frecventă cu o rată a mortalităţii crescută.
13.In tratamentul postoperator al bolnavilor supuşi chirurgical se
urmăreşte în mod deosebit prevenirea apariţiei complicaţiilor
postoperatorii imediate,precoce şi tardive,ceea ce obligă asistenta
medicală la o urmărire foarte atentă a pacienţilor postoperator.
14.Un rol important în vindecarea bolnavilor îl reprezintă asistenta
medicală care trebuie să îl cunoască îndeaproape pe bolnav,să
stabilească raporturi sănătoase şi de încredere reciprocă,trebuie să
ţină seama că fie şi numai internarea poate constitui o situatie
stresantă.
15.Momentul internării, primul contact al bolnavului cu spitalul şi
cu personalul medical,contactul cu ceilalţi bolnavi şi felul în care este
primit au o importantă deosebită pentru evolutia ulterioară a procesului
patologic.
16.Pentru o evolutie favorabilă a pacienţilor operaţi este
necesară o pregătire preoperatorie atât fizică cât şi psihică a pacientului
informându-l în legătură cu tehnicile necesare a-i fi efectuate explicându-i
că de o bună pregătire fizică şi psihică depinde reuşita intervenţiei
chirurgicale ,evitând complicaţiile.
17.Asistenta medicală ,o verigă importantă a corpului medical,
va conştientiza pacientul asupra propriei responsabilităţi privind
sănătatea,în procesul de vindecare având un rol important stabilirea unor
obiective precise ,a unui plan de educatie şi ingrijire precum şi
comunicarea asistentei cu pacientul şi familia acestuia.
18.Asistenta este cadrul care se află în permanenţă lângă
bolnav,ea este legatura directă şi cea mai calificată dintre medic şi omul
suferind.Rămânând mai mult timp decât medicul langă bolnav ,ingrijindu-
l,asistând la felul cum acesta se alimentează sau ajutându-l să
mănânce,administrându-i medicaţia zilnică ,controlându-i temperatura şi
pulsul,tensiunea arterială,observând cantitatea de urină pe care acesta o
elimină,caracteristicile urinii şi ale scaunelor,felul cum bolnavul
umblă,cum se odihneşte,cum vorbeşte sau raţionează,asistenta medicală
poate să-şi facă o imagine foarte exactă asupra evoluţiei bolii
care,împărtăşită medicului chirurg ,poate ajuta în mod deosebit la
stabilirea unui diagnostic exact sau a tratamentului de urmat.