PUNCȚIA VENOASĂ

Definiție
Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.
Scop
-explorator
 recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, serologice şi
bacteriologice
-terapeutic
 administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
 recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
 executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
 sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arterială.
Locuri de elecţie:
 venele antebraţului
 venele de pe faţa dorsală a mâinii
 venele maleolare interne
 venele de la plica cotului (“M”-ul venos)
 venele subclaviculare
 venele femurale
 la copii:
 venele epicraniene
 venele maleolare
 venele de la plica cotului
Materiale necesare:
 seringi de unică folosinţă
 ace de unică folosinţă sau cateter venos periferic CVP
 substanţe dezinfectante: alcool sanitar sau betadină
 mănuşi de unică folosinţă
 garou sau bandă Esmarch
 recoltoare
 cristalizor cu tampoane de vata şi comprese de tifon
 pernă pt sprijinirea brațului
 aleză de unică folosinţă
 soluţia medicamentoasă pentru administrare
 comprese sterile
 leucoplast
 taviţă renală

1
  materiale pentru spălarea mâinilor
 recipienţi speciali pentru colectarea acelor şi seringilor utilizate
 recipienţi pentru alte deşeuri
Pregătirea pacientului:
Pregătirea psihică: se informează bolnavul asupra scopului injecţiei
Pregătirea fizică:
- pentru puncţia la venele braţului şi antebraţului bolnavul se aşează în decubit dorsal cu
braţul în extensie şi abducţie
- sub braţ se aşează o pernă şi aleza unifolosibilă
- se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia şi
se alege locul puncţiei
Executarea puncţiei venoase:
- asistenta îşi spală mâinile
- îmbracă mănuşi sterile
- aplică garoul la o distanţă de aproximativ 7-8 cm deasupra locului puncţiei pentru a obţine
staza venoasă
- recomandă pacientului să strângă pumnul pentru ca venele să devină turgescente
- dezinfectează locul de elecţie cu alcool sanitar
- execută puncţia venoasă, înţepându-se venele distale pentru a proteja venele de calibru
mare, şi se pătrunde cu acul traversând oblic tegumentul şi peretele venos până acul
înaintează în gol, în lumenul venei
- apoi acul se orientează în lumenul venei şi înaintează1-2 cm în venă după care se opreşte
- aspiră în seringă pentru a vedea daca acul este în venă
- desface garoul
- injectează lent, ţinând seringa cu mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte apasă pe piston
sa recoltează sau montează tubul perfuzorului
- verifică periodic dacă acul este în venă
- când injectarea/recoltarea s-a terminat, retrage acul brusc, iar la locul puncției aplică un
tampon steril
- comprimă locul puncţiei 1-3 minute, cu braţul pacientului în extensie
- acele şi seringa folosite se depozitează în container special
- reorganizează locul de muncă
- notează tehnica în dosarul pacientului.
Injecţia intravenoasă se administrează lent în 5-10 minute.

Îngrijirea pacientului după tehnică:

2
- supravegherea bolnavului câteva minute
- schimbarea lenjeriei dacă este murdară
-asigurarea unei poziţii comode în pat.
Accidente şi incidente:
-introducerea medicamentului perivenos, poate produce tumefiere şi durere -se încearcă înaintarea
în lumenul vasului cu câţiva mm sau se realizează puncţia în alt loc
-flebalgie, produsă prin injectare prea rapidă sau injectare de substanţă iritantă-se injectează lent iar
substanţele iritante se dizolvă în cantitate mai mare de solvent
-hematom, când s-a străpuns vena-se întrerupe injecţia
- senzaţie de uscare a faringelui şi valuri de căldură în corp-se injectează mai lent
-ameţeli, lipotimie, colaps-se întrerupe injecţia şi se anunţă imediat medicul.
De ştiut:
- nu se introduce aer în lumenul vaselor, provoacă embolie gazoasă şi chiar deces
- nu se efectuează injecţia cu bolnavul în poziţie şezândă
- în timpul injectării se supraveghează locul injecţiei şi starea generală a bolnavului-respiraţie,
culoarea feţei
- nu se repetă injecţiile în aceeaşi venă la intervale scurte pentru că vena are nevoie de cel
puţin 24 ore de repaus pentru refacere.
Consideratii speciale:
-pentru evidenţierea venelor se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a
mâinii pe faţa anterioară a antebraţului
-se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă
-tapotament la locul punctiei pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în decubit
dorsal, transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne
- prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere Se utilizează numai materiale de unică folosinţă.
Se evită
 puncţionarea venei din lateral
 puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos
 manevrarea incorectă a instrumentarului steril
 atingerea produsului recoltat
 flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece împiedică închiderea
plăgii venoase, favorizând revărsarea sângelui.

Recoltarea cu sistem vacutainer

-înaintea recoltării sângelui, desfaceți acul prin răsucirea capacului sigilat, înlaturați capacul si

3
expuneti partea filetată, având grijă să nu indepărtati teaca sterilă in care se găsește acul și apoi
asamblați acul la holder
 Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului, ajutandu-va
de degetul mare si indexul mainii drepte
 Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasati
vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.
 sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie ;se elibereaza
garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer,cu mana
stanga,sustinand in continuare holderul
 se retrage vacutainerul cu mana dreapta, apasand usor cu degetul mare pe una din marginile
holderului
 Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari
de inversiune a tubului.
 Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii
descrisi mai sus .
Ordinea de recoltare a tuburilor:
1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA
TIPURI DE VACUTAINERE
CULOARE DOP ANTICOAGULANT SAU ADITIV ANALIZE DE LABORATOR

ROSU Fara aditivi Biochimie,serologie

MOV EDTA Hematologie :Ht,Hb,HLG
NEGRU Citrat de sodium VSH
ALBASTRU Citrat de sodium Hematologie:factori ai coagularii
-timp Quik,APTT
VERDE Heparina Biochimie: ionograma, hormoni,
GALBEN Citrat de dextroza Hemocultura
mediu de cultura pentru eritrocite
GRI Florura de sodium Glicemie

PUNCȚIA CAPILARĂ

Definiție Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator

4
Scop
-Recoltare -glicemie, colesterol, hemoleucograma, hemoglobin, TS (timp de sangerare), TC (timp
de coagulare), grup sanguin, Rh

Materiale necesare

 lanteta sterila sau ac de punctie steril

 stilet special steril de unica folosinta
 antiseptic pentru tegument (alcool sanitar)
 tampoane sterile
 pipeta Potain (pentru numararea elementelor figurate),
 hartie de filtru
 lame de sticla, lamele (pentru frotiu)
 benzi de testare
 manusi de protectie,
 tavita renala

Locuri de elecție
 pulpa degetului inelar sau mediu
 lobul urechii
 fața plantara a halucelui si calcâi, la copil

Pregătire pacient
-psihica:se explica necesitatea efectuării tehnicii
-fizica: spălarea mainilor pacientului cu apă si săpun, se usucă corect, se așeaza în poziție șezând cu
brațul sprijinit;

Tehnica
 se spala mainile
 se imbraca manusile
 se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
 se asteapta evaporarea alcoolului
 cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului, perpendicular pe straturile cutanate
 se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru
 se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama
(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului; 1picatura pe
lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa
 pentru determinari hematologice (hemoglobina,hematii,leucocite)se utilizeaza pipeta Potain

Efectuarea unui frotiu

 la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru
 se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se întinde prin
capilaritate)
 lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând toată
picătura fără să o fragmenteze
 se agită lama pentru uscare. Un frotiu bun este fara goluri, cu un strat regulat
 se etichetează şi se trimite la laborator

Examenul în picătură groasă

 pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub formă de picătură groasă

5
 se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături cât mai apropiate între ele
cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată circulară cu diametrul de
aproximativ 1,5-2 cm
 se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag – semnul unei
defibrinări complete
 uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
 numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu creion
dermatograf
 picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei (recoltarea se
face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare).