Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
alergie - reactie modificata a unui organism fata de un agent microbian, chimic etc. (fr. allergie)
alopatie - tratament medical bazat pe mijloace contrare naturii bolii (fr. allopathie)
anemie - stare de slabiciune cauzata de scaderea numarului de globule rosii din sânge (fr.
anémie)
accese de sufocare si dureri în regiunea inimii. (fr. angine, germ. Angine) angiografie s.f. -
antibiograma - metoda de laborator prin care se determina antibioticul cel mai indicat contra
unei infectii
artera - vas sangvin care duce sângele de la inima la organe si tesuturi (fr. artere)
astigmatism - defect al vederii cauzat de inegalitatea curburii corneei sau cristalinului. (fr.
astigmatisme)
atrofie - regresiune morfoligica ori functionala a unui tesut sau organ. (fr. atrophie)
ageuzie - pierderea senzatiilor gustative, totala sau partiala. Poate fi determinata de leziuni
intepenire.
amuzia - surditate tonala sau muzicala, dependenta de o leziune a lobului temporal stang.
apoplexia cerebrala - este, in general, expresia dramei cerebrale hemoragice cu debut brusc si
apraxia - termenul este sinonim cu agnozia de utilizare a obiectelor cunoscute. Fara a fi paralitic
sau dement, bolnavul, desi intelege perfect ordinul dat si recunoaste obiectele, a pierdut
arafia - defect de sutura primara a sacului neural, cu absenta simultana a inchiderii arcului
vertebral posterior.
asialia - reprezinta o intensa si jenanta uscaciune a gurii. Este un semn important in intoxicatia
atropinica.
sangelui propriu
tulburari neurotrofice(lepra,siringomielie)
abulie - lipsa mai mult sau mai putin pronuntata a vointei (a- +gr.boule=vointa)
acorie - absenta senzatiei de satietate in conditiile unui aport suficient de alimente sau chiar ale
arinencefalie - forma de anencefalie partiala in care exista o lipsa totala sau partiala a
rinencefalului
aritenoidita - inflamatie acuta sau cronica a cartilajului aritenoid al laringelui, consecutiva unei
expuneri bruste la frig(ingurgitare rapida a unui lichid prea rece sau a unei infectii reumatismale
mania=nebunie)
angofrazie - tulburare psihica manifestata prin umplerea golurilor dintre cuvintele unor fraze
antisepsie - grup de metode urmarind distrugerea microbilor prezenti intr-o plaga accidentala
ambou - piesa metalica de sectiune conica, care permite adaptarea acului pentru injectie la
amfotonie - cresterea tonusului muscular atat a sistemului nervos simpatic, cat si a celui
parasimpatic
aterom - leziune sub forma de placa galbuie, rezultand din depunerea de lipoizi si cristale de
nedeslusita, fara obiect, sau legata de presupunerea posibilitatii unui pericol iminent sau
apical - care este localizat la varful unei formatiuni anatomice; vezi si apex
apetit - dorinta sau tendinta naturala de a satisface o nevoie fizica sau mentala, termen folosit in
aloplastie - interventie chirurgicala prin care se reface un tesut sau o parte distrusa ori
ablatie - actiunea de indepartare a unei parti din corp, una din modalitatile exerezei
ca urmare fie a reducerii bazelor, fie acumularii de metaboliti acizi. Acidoza poate fi compensata
sau decompensata, dupa cum pH-ul ramane in limite normale sau scade sub valoarea minima
fiziologica de 7,35
alcaline, caracterizata prin cresterea rezervei alcaline a sangelui sau a altor umori din organism.
Poate fi: a) compensata, cand cresterea rezervei alcaline nu este insotita de cresterea pH-ului; b)
curent) sau pe cale vaginala, in scopul recoltarii de lichid amniotic. Aceasta metoda se utilizeaza
B
bacteriologie - studiul bacteriilor (fr. bactériologie)
balneologie - studiul actiunii curative a apelor minerale sau termale si a namolurilor (fr.
balnéologie)
biopsie - examen histologic al unei portiuni dintr-un tesut viu (fr. biopsie)
continua, determinata de iritatia conjunctivelor prin corpi straini sau inflamatii, ca si de stari
psihice precare.
+gr.pnoia=respiratie)
baziotripsie
baziotripsie - manevra obstetricala care consta din zdrobirea bazei craniului fetal cu ajutorul
baziotribului sau cefalotribului;se practica in cazurile de vicieri marcate ale bazinului,in care fatul
benzolism - intoxicatie profesionala prin inhalare de vapori de benzol;in intoxicatia acuta apar
sindrom pseudobulbar
brahidactilie - malformatie congenitala caracterizata prin scurtimea degetelor datorita lipsei unei
arcurilor branhiale
branhiomer - segment al mezodermului visceral care se dezvolta in arcul brahial sau visceral
(branhie+gr.meros=parte)
uneia sau fuziunea a doua sau mai multe vertebre(brahi- +gr.rhachis=coloana vertebrala)
+gr.aisthesis=percepere)
bulimie - senzatie de foame exagerata, patologica, persistand deseori chiar si dupa ingestia
burghiu - instrument medical cu ajutorul caruia se gaureste osul fie pentru trepanarea lui, fie
basion - punct craniometric situat la marginea anterioara a gaurii mari a occipitalului, unde
bronhoscopului sau a unui cateter de cauciuc mai rigid introdus in arborele respirator
secundar altor boli infectioase, caracterizat clinic prin febra,tuse cu expectoratie mucopurulenta,
bigeminism - aritmie extrasistolica aloritmica, in care fiecare impuls heterotrop este asociat
regulat unei contractii normale; se intalneste frecvent in intoxicatia digitalica; sin.:puls bigeminat,
C
calcifia - (despre tesuturi) a se întari prin depunere de saruri de calciu (dupa fr. calcification)
cancer - tumoare maligna, formata prin înmultirea dezordonata a unui tesut organic (fr. cancer)
catalepsie - întepenire brusca a muschilor si încetarea unor functii cerebrale (fr. catalepsie)
centrozom - corpuscul din centrul celulei, care intervine în mitoza (fr. centrosome)
chim - amestec rezultat din digerarea partiala a alimentelor din stomac (fr. chyme)
coma - pierdere a cunostintei, cauzata de o hemoragie cerebrala, diabet etc. (fr. coma)
comisura - fascicul de fibre nervoase care uneste doua regiuni simetrice ale emisferelor
cerebrale (fr.commissure)
crânioscopie)
criobiologie - studiul fenomenelor biologice care se produc sub efectul frigului (fr. cryobiologie)
catalepsia - capacitatea bolnavului de a pastra indefinit pozitiile cele mai complicate. Poate
surveni in atacuri, ocazie cu care inceteaza orice activitate voluntara, corpul si membrele
catatonia - este capacitatea bolnavului de a pastra timp indelungat pozitii incomode, intr-o
cordului lateral al maduvei, pe unde trece fasciculul spinzotalamic, calea sensibilitatii dureroase
coccidii;se manifesta prin diaree,dureri abdominale.Coccidioza intestinala este provocata mai ales
cateter - instrument tubular metalic,de cauciuc sau material plastic,folosit pentru golirea de
catamneza - studiul evolutiei unui bolnav dupa incheierea starii de boala sau dupa iesirea sa din
clinocefalie - deformatie craniana, caracterizata prin aplatizarea sau deprimarea calotei craniene
cistoenterocel - hernierea vezicii insotita de o ansa intestinala printr-un orificiu natural sau
patologic
cistoepiplocel - hernierea vezicii urinare insotita de epiploon, printr-un orificiu natural sau
patologic
traite de propria persoana cu cele din vis, citite sau auzite. Se include considerarea ca proprii a
colpectomie - interventie chirurgicala constand din rezecarea unei portiuni din vagin
provocat fie de rect, care impinge peretele posterior al vaginului(colpocel posterior sau rectocel),
fie de vezica urinara, prin impingerea peretelui anterior al vaginului(colpocel anterior sau cistocel)
colostaza - staza a materiilor fecale in colon, putand realiza un sindrom de ocluzie intestinala
colostroree - secretie exagerata de colostru care se scurge spontan si abundent prin mamelon,
in timpul graviditatii
colostru - lichid seros cu proprietati speciale, secretat de glanda mamara; apare in ultimele luni
ale sarcinii si persista inca 2-3 zile dupa nastere, transformandu-se treptat in lapte. Poate aparea
cianoza - coloratie albastruie a pielii si mucoaselor, fara extravazare sanguina, datorita prezentei
in capilarele sanguine a unei cantitati prea mari de hemoglobina redusa sau a unor hemoglobine
anormale
calazie - inhibitia si relaxarea unei contractii prealabile sustinute a unui muschi sau a unui grup
muscular sinergic
calvitie - rarirea si apoi disparitia definitiva si completa a firelor de par din pielea capului
canitie - decolorare, albire dobandita a parului, aparand fiziologic la batrani sau patologic
canula - instrument tubular, de calibre diferite, folosit pentru introducerea sau extragerea din
cardia al stomacului
coroida - membrana vasculara si pigmentara a ochiului, situata intre sclerotica si retina, care
colestaza - staza provocata de intreruperea scurgerii bilei din caile biliare in intestin
capilar - mic vas de sange care conecteaza cele mai mici ramificatii ale arterelor cu cele ale
carcinomatoza - proces carcinomatos extins la mai multe organe sau pe o suprafata seroasa, cu
tumori multiple
progresiva
centeza - punctia unei cavitati a organismului, executata de obicei cu scopul de a-i evacua
continutul
extra- hepatice
coree - denumire data unor boli sau sindroame ale sistemului nervos central, cu etiologie
variabila al caror simptom dominant consta din miscari involuntare cu caracter segmentar,
clisma - forma medicamentoasa lichida (solutie sau suspensie) destinata introducerii rectale. Se
local asupra mucoasei rectocolice sau pot avea actiune generala, resorbtiva
calus - neoformatie de tesuturi, care apare pe locul unei solutii de continuitate a osului, produsa
fie accidental (ca in fracturi), fie in scop terapeutic sau experimental (ca in osteotomii sau
osteoclazii)
caverna - 1.Termen generic pentru desemnarea unei cavitati 2. Lipsa de substanta delimitata
tuberculos
In majoritatea cazurilor este un fenomen secundar diferitelor boli (mielom, tumori maligne etc.),
dar in cazuri rare poate exista o crioglobulinemie esentiala. Poate fi cauza unor tulburari grave,
convalescenta - perioada care urmeaza disparitiei semnelor de boala si vindecarii clinice, in care
D
deglutitie - înghitire (fr. déglutition)
dentitie - 1 aparitia dintilor la copii. 2 totalitatea dintilor si asezarea lor (fr. dentition)
denutritie - stare a unui tesut sau organism în care predomina dezasimilatia (fr. dénutrition)
deontologie - totalitatea normelor care reglementeaza relatiile dintre medici si dintre acestia si
diabet - boala caracterizata prin marirea cantitatii de zahar în sânge si în urina (fr. diabete)
dializa - metoda terapeutica de curatire a sângelui în cursul insuficientelor renale (fr. dialyse)
diencefal - parte a creierului situata între emisfere si trunchiul cerebral (fr. diencéphale)
dizenterie - boala infectioasa manifestata prin diaree dureroasa, cu sânge. (fr. dysentérie)
dis- - prefix care introduce in termenii compusi sensul de dificultate, tulburare; este antagonist
dis- - prefix care introduce in termenii compusi sensul de dificultate, tulburare; este antagonist
dispepsie - termen generic pentru unele tulburari digestive cu caracter functional, subiectiv:
punct central
delivrenta - expulzia sau extractia placentei si a anexelor sale din caile genitale; are loc la 10-
defibrilare - oprirea fibrilatiei atriale sau ventriculare si restabilirea ritmului cardiac normal
vaselor in tesuturi
diverticul - neoformatie anatomica in forma de sac sau de buzunar, care se deschide intr-un
organ cavitar (intestin, artera, vezica) si care este constituita din mai multe straturi
diuretic - substanta care creste eliminarea urinara de apa si ioni de sodiu, corectand starile de
retentie hidrosalina
docimazie - proba care are drept scop cunoasterea starii unui organ in momentul mortii
dolicocolon - malformatie congenitala sau castigata constand din alungirea anormala totala sau
segmentara a colonului
antero-posterior
pancreasului
E
efectologie - studiu al celor cu deficiente senzoriale si intelectuale (rus. defektologiia)
embrion - primul stadiu din viata unui organism, începând de la fecundarea oului (fr. embryon)
entorsa - leziune a unei articulatii cauzata de întinderea sau ruperea brusca a ligamentelor (fr.
entorse)
enzima - compus organic de natura proteica, solubil, care provoaca sau accelereaza o reactie;
epilepsie - boala nervoasa manifestata prin accese de convulsii si pierderea cunostintei (fr.
épilepsie)
erizipel - boala infectioasa manifestata prin eruptie cutanata rosie (fr. érysipele)
epispadias - anomalie congenitala constand din deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului
embol - materialul obstruant care produce embolia. Poate fi un trombus mobilizat, un fragment
activa
exudat - lichid extravazat intr-un focar inflamator sau cavitate, ca urmare a cresterii presiunii
extrasistola - contractie globala sau partiala a inimii, de obicei prematura, de origine ectopica si
extravazare - fenomen de trecere a serului sau limfei din vasele sanguine si limfatice in
tesuturile inconjuratoare
enterorafie - sutura chirurgicala a unei plagi accidentale sau operatorii a intestinului subtire
eclampsie - toxicoza gravidica cu debut brusc, caracterizata prin convulsii, fata cianotica,
ecografie - metoda de apreciere a diferitelor grade de densitati ale tesuturilor prin masurarea
epiploonoplastie - folosirea unui fragment de epiploon liber sau pediculat, in scopul de a obtine
estezie - sensibilitate
excizie - sectionarea si scoaterea din organism a unei portiuni de tesut sau organ pe cale
chirurgicala
efelide - pete mici neregulate, facand parte din grupul nevilor plani pigmentari, de culoare
galbena-bruna, aparand simetric primavara si vara (in urma expunerii la soare), de predilectie pe
expectorant - medicament care contribuie la sedarea tusei prin fluidificarea mucusului bronsic si
exsudat - lichid extravazat intr-un focar inflamator sau cavitate, ca urmare a cresterii presiunii
F
facial,-a - al fetei (fr. facial)
fagocit - celula care digera bacterii si alte corpuri straine patrunse în organism. (fr. phagocyte)
falanga - fiecare dintre oasele care formeaza scheletul degetelor (fr. phalange)
phénotype)
fibrina - proteina filamentoasa din sânge care intervine în procesul de coagulare (fr. fibrine)
fibrinogen - proteina din plasma sângelui; care se transforma în fibrina (fr. fibrinogene)
craniului (fr.fhrénologie)
fabella - fibrocartilaj sesamoid sau os mic dezvoltat inconstant intr-un capat al muschiului
gastrocnemian
serozitate
farmacologie - ramura a biologiei al carei obiect este studiul medicamentelor sub toate
aspectele
fecalom - acumulare de materii fecale condensate in colon sau rect, dand la palparea
fecale - material eliminat din colon prin defecatie, continand resturi alimentare nedigerate sau
incomplet digerate, epitelii si mucus intestinal, bacterii si unele substante catabolice epurate din
sange
faringospasm - tulburare nervoasa caracterizata prin spasme musculare clonice sau tonice la
G
gamaglobulina - substanta proteica cu actiune antimicrobiana specifica, în sângele celor imuni
(fr. gammaglobuline)
ganglion - umflatura pe traiectul unui vas limfatic sau al unui nerv (fr. ganglion)
gena - unitate functionala a unui cromozom care poarta caracterele ereditatii (fr. gene)
gerontologie - studiul aspectelor sociale, biologice si medicale ale îmbatrânirii (fr. gérontologie)
glicogen - substanta zaharoasa din muschi si ficat, rezerva de glucoza a organismului (fr.
glycogene)
glomerula - organ format dintr-un vas de sânge sau tesut limfatic cu aspect de ghem (fr.
glomérule)
gripa - boala infectocontagioasa provocata de virusuri care afecteaza caile respiratorii (fr. grippe)
transplantata intr-o zona cu deficit tisular, pe care urmeaza a-l inlocui (fr.greffon)
gestatie - denumire data perioadei de timp care se scurge din momentul fecundatiei pana la
nastere
gangrena - necroza unei portiuni mai mult sau mai putin intinse dintr-un tesut
glosoptoza - caderea limbii in faringe; poate surveni ca accident in cursul narcozei profunde,
H
halucinatie - tulburare psihica constând în perceperea unor lucruri sau fenomene care nu exista
în realitate (fr. hallucination)
haploid,-a - (despre nucleul celular) care poseda numai jumatate din numarul de cromozomi (fr.
haploide)
hidatic - chist~ = punga de lichid formata parazitar pe unele organe (ficat, plamâni, etc). (fr.
hydatique)
hidropizie - acumulare de lichid într-o cavitate a corpului, într-un tesut (fr. hydropisie)
histochimie)
histofiziologie - studiul functiilor celulei si ale tesuturilor (fr. histophysiologie)
obtinute prin dilutii succesive, ce produc afectiuni analoge bolii care se combate (fr. homéopathie)
homeostazie - proprietate a organismelor vii de a-si mentine diversele constante fiziologice (fr.
homéostazie)
+gr.spadon=crapatura,ruptura)
halomegalie - hipertrofie congenitala a degetului mare al piciorului, care apare mult marit de
hemosalpinx - hematom al trompei uterine provocat de obicei de o sarcina tubara, mai rar de
retentia sangelui menstrual prin atrezia ostiumului uterin (orificiul trompei in uter),
sin.:hemosalpingita, hematosalpinx
este importanta din punctul de vedere al diagnosticului anemiilor feriprive. In crizele hemolitice
hematocel - acumulare de sange intr-o cavitate, tesut sau organ, simuland o tumoare
bruste, ale membrelor antrenate de la radacina lor; se limiteaza la o jumatate a corpului si este
hemiacefal - fat teratologic al carui cap este reprezentat de o masa rotunjita, acoperita de
cateva repliuri cutanate; viscerele lipsesc in parte, iar membrele sunt atrofiate
hemicardie - malformatie constand din prezenta a numai doua din cele 4 camere normale ale
inimii
histiocit - macrofag al tesutului conjunctiv; impreuna cu alte celule ia nastere din sistemul
reticulohistiocitar
hiperleucocitoza - crestere a numarului de leucocite din sange peste valorile normale, tradand
hiperplazie - cresterea volumului unui tesut sau organ datorita cresterii numarului elementelor
celulare componente
hidrotorax - revarsat lichidian intrapleural, uni- sau bilateral, produs pe cale mecanica
constand din eliminarea bioxidului de carbon si fixarea oxigenului pe hemoglobina sangelui venos
din plaman
hemaglutinare - alipirea in gramezi a hematiilor sub actiunea unor substante din sangele
normal sau sub actiunea unor virusuri sau a unor componente din particula virala sau din
Oxigenare insuficienta - absoluta sau relativa (fata de necesitati crescute)- a unui organ
hipoxie - reducerea nivelului oxigenului sub limitele normale in tesuturi, medii de cultura sau aer
I
iatrichimie - parte a alchimiei care se ocupa cu aplicare chimiei în medicina (fr. iatrochimie)
implanta - a introduce pe cale chirurgicala un organ, tesut, aparat etc. (fr. implanter)
imunoterapie - tratament prin administrarea de seruri si vaccinuri specifice bolii respective (fr.
immunothérapie)
incubatie - perioada dintre contaminarea unui organism si aparitia primelor simptome ale unei
inductie - mecanism nervos prin care starea de excitatie sau de inhibitie dintr-un centru nervos
determina aparitia tarii opuse într-un alt centru nervos (fr. induction)
infirmerie - încapere într-o cazarma, într-un internat pentru îngrijirea bolnavilor (fr. infirmerie)
iris - membrana colorata a ochiului, între cornee si cristalin, strabatuta de pupila (fr. iris)
ischemie - diminuare a circulatiei sângelui într-o anumita regiune a corpului (fr. ischémie)
isterie - boala nervoasa manifestata prin tulburari ale sensibilitatii, convulsii etc. (fr. hystérie)
icter - simptom constand din colorarea in galben mai mult sau mai putin intens a pielii si
sanitar
idiopatic - denumire generica data fenomenelor normale sau patologice de cauza necunoscuta
ileus - sindrom de ocluzie intestinala prin rasucire. Termenul se foloseste impropriu, pentru a
ileum - portiunea distala a intestinului subtire, care se intinde de la jejun la intestinul gros; sin.:
ileon
ihtioza - dermatoza cu caracter familial, care incepe in copilarie si persista toata viata, constand
din acoperirea permanenta a pielii cu scuame uscate ce amintesc de solzii pestilor
continutului intestinal
incest - infractiune constand din raport sexual sau de inversiune sexuala intre rude apropiate in
incizie - sectionarea chirurgicala a tesuturilor cu ajutorul bisturiului sau al altui instrument taios
indemn - termen care indica lipsa unei infectii sau imbolnaviri a unui individ, a unei colectivitati,
a unui teritoriu
induratie - condensarea si intarirea unui tesut sau organ, ca urmare a unui proces inflamator
cronic cu hiperplazie de tesut conjunctiv (induratie fibroasa), staza sanguina de lunga durata
infarct - necroza zonala a unui organ datorita opririi irigatiei prin vasul teritoriului respectiv
infiltrat - forma de reactivitate locala a unui tesut sau organ consecutiva unor fenomene
inflamatorii. Este realizata de cele mai multe ori prin aglomerarea de celule cu rol fagocitar
inhalare - introducere in plamani a aerului sau altor substante antrenate sub forma de vapori,
pulberi etc.
interferon - substanta anti-virala sintetizata de celula-gazda sub actiunea unui virus, a unui acid
nucleic viral sau, in mod exceptional, chiar a unui acid nucleic normal. Este net diferita de
anticorpi
obisnuit toxici
izotonic - termen prin care se arata caracterul unui lichid sau al unei solutii de a avea o presiune
osmotica egala cu aceea a unei alte solutii, luata de referinta (in biologie, solutia de referinta
izotonie - calitatea mai multor solutii de a avea aceeasi presiune osmotica si acelasi punct de
congelare. Solutiile izotone sunt in echilibru fata de membranele semipermeabile; sin.: izoosmie
insuficienta - stare de inferioritate fiziologica a unui organ sau glanda incapabila de a-si indeplini
integral functiile
infarctizare - producerea unei necroze de coloratie rosie intr-un tesut unde circulatia de
intoarcere venoasa este oprita; se deosebeste de infarctul rosu prin forma neregulata si prin
J
jejun - parte a intestinului subtire între duoden si intestinul gros
L
lactaza - enzima care transforma lactoza în glucoza si galactoza (fr. lactase)
(fr. logopédie)
luxatie - leziune articulara, de obicei traumatica, in care suprafetele articulare isi pierd
posterior
lichen - denumire generica pentru o serie de afectiuni de cauze multiple, avand ca leziuni
printr-o ingrosare a unui teritoriu cutanat a carei suprafata capata cadrilaj accentuat, cute adanci
libido - termen utilizat pentru desemnarea tonusului biologic al instinctului si trebuintelor sexuale
lidocaina - anestezic local cu efect rapid si actiune prelungita; termostabil in solutie si fara
actiune antisulfamidica
lipomatoza - denumire generica pentru afectiuni sau sindroame in care este interesat tesutul
grasos hipodermic
ligatura - 1.Actul chirurgical prin care, cu un fir de material resorbabil sau neresorbabil, se face
hemostaza definitiva a unui vas sanguin. 2.Procedeu de oprire a tranzitului printr-un organ
laxativ - substanta care provoaca eliminarea unuia sau mai multor scaune moi, crescand
laparoscop - aparat pentru explorarea viscerelor abdominale, format dintr-un tub cu trocar, un
M
macrocefal,-a - cu capul mare (fr. macrocéphale)
meninge - fiecare dintre cele trei membrane care învelesc creierul ti maduva spinarii (fr.
méninge)
metastaza - localizare secundara, departe de focarul primitiv, a unei boli; raspândire la distanta
mitoza - diviziune celulara în care se mentine acelasi numar de cromozomi; cariochineza (fr.
mitose)
melena - simptom constand din evacuarea prin anus de sange negru (digerat), amestecat sau nu
menstruatie)
metastazare - transportul unor elemente celulare sau materiale organice sau anorganice, pe
cale sanguina sau pe cale limfatica, din locul in care se afla la distanta, unde determina noi focare
metroragie - scurgere de sange de provenienta uterina, prin vagin, produsa in afara fluxului
menstrual
mixedem - forma tipica a insuficientei tiroidiene avansate, caracterizata prin infiltratia mucoida a
pielii si mucoaselor
mucoasa - patura tisulara captusind in general un organ cavitar si formata din celule epiteliale
macroglosie - marire de volum a limbii datorita unei hipertrofii musculare, unor tulburari
metabolice (amiloidoza) sau prin dezvoltarea unor formatiuni tumorale benigne: limfoame,
angioame, lipoame
sin.:macrognatism
malacie - micsorarea sau pierderea consistentei unui organ sau tesut. Se foloseste cu acelasi
sens si ca sufix
manie - stare psihica caracterizata printr-o triada simptomatica compusa din: dispozitie euforica,
masochism - perversiune constand din obtinerea satisfactiei sexuale prin suferinte fizice si
colonului
migrena - sindrom caracterizat prin crize paroxistice de cefalee, cu localizare sau predominanta
murmur - zgomot usor, continuu, asemanator aceluia produs de o expiratie fortata cu gura
N
nanism - crestere insuficienta în înaltime (fr. nanisme)
natalitate - frecventa nasterilor în cadrul unei populatii, într-o perioada data (fr. natalité)
nerv - formatie anatomica cu aspect fibros, care leaga sistemul nervos central cu restul
organismului
nulipara - femeie care nu a dus nici o sarcina la termen sau cel putin peste 180 zile
nistagmus - miscari involuntare ale globilor oculari sub forma de oscilatii (secuse) ritmice,
nicturie - conditie in care ritmul nictemeral de eliminare a urinii este inversat, volumul urinii
nocturne reprezentand mai mult de jumatate din volumul total eliminat in decurs de 24 ore
(normal, 1/4)
nev - formatiune circumscrisa de origine embrionara sau evolutiva, datorita unei tulburari in
dezvoltarea unuia sau mai multor elemente celulare ale pielii (displazie)
ombilic - organ abdominal prin care fatul este legat de corpul mamei (fr. ombilic)
ontogeneza - dezvoltare a individului, de la oul fecundat pâna la stadiul de adult; ontogenie (fr.
ontogénese)
opothérapie)
orbicular - circular; muschi ~ = muschi circular plasat în jurul pleoapelor si buzelor (fr.
orbiculaire)
organogenese)
posterioara, avand actiune stimulatoare asupra musculaturii netede a uterului; sin.: oxitocina
oligurie - conditie caracterizata prin reducerea sub 800 ml a volumului de urina eliminat in 24
ore
onicofagie - tic nervos, mai frecvent la copii, constand din obiceiul de a-si roade unghiile cu
oftalmoplegie - paralizia unuia sau mai multor muschi motori ai globului ocular
P
pacient,-a - bolnav în tratamentul unui medic (lat. paciens)
pancreas - glanda, între ficat si splina, cu secretie externa si hormonala (fr. pancréas)
paralizie - pierdere, totala sau partiala, a mobilitatii si sensibilitatii corpului (fr. paralysie)
paranoia - boala psihica manifestata prin idei delirante fixe, prin mania persecutiei, a grandorii,
parietal,-a - referitor la peretele unui os; os ~ (si s.n.) os pereche care formeaza partea de
pelagra - boala datorata lipsei de vitamine, care se manifesta prin plagi pe corp, tulburari
plex - retea din fibre nervoase sau vase de sânge (lat. plexus)
pneumoconiese)
poliomyélite)
poliploid,-a - cu un numar de cromozomi de peste doua ori mai mare decât în faza haploida (fr.
polyploide)
prophylaxie)
prolaps - cadere sau iesire anormala a unui organ din cavitatea în care se gaseste (fr. prolapsus)
proteina - substanta organica, cu rol important în celula vie, rezultând prin polimerizarea unui
proteza - aparat, piesa care înlocuieste un membru sau organ al corpului (fr. prothese)
prurigo - dermatoza alergica, caracterizata prin eruptii însotite de prurit (fr. prurigo)
obscure sau refulate 2. metoda psihoterapica bazata pe aceasta investigatie (fr. psychanalyse)
psichyque)
psychophysiologie)
psihologie - 1. studiul stiintific al psihicului 2. structura psihica a unui individ, a unei colectivitati
(fr. psychologie)
psihoterapie - tratament bazat pe influentarea psihicului (prin hipnoza, sugestie etc.) (fr.
psychothérapie)
psoriazis - boala de piele caracterizata prin pete rosii acoperite de mici coji uscate (însotite de
ptoza - deplasare în jos a unui organ, datorita slabirii muschilor sau ligamentelor (fr. ptôse)
invecinate
papaverina - alcaloid din opiu; este relaxant al musculaturii netede prin actiune directa asupra
paracenteza - punctionarea unui organ cu ajutorul unui trocar, al unei canule sau al unui alt
papuloza - termen generic pentru unele afectiuni cutanate, in care principalul simptom este o
eruptie de papule
paraalergie - stare care apare in cadrul alergiei specifice si in care organismul prezinta reactii
modificate si fata de alte substante, simptomatologia acestor reactii fiind insa diferita de aceea a
pensa - instrument metalic, format din doua brate articulate, de diferite dimensiuni si forme,
pepsie - termen folosit pentru a exprima caracterele generale ale digestiei evidentiate prin
peristaltism - miscari sub forma de unde ale tubului digestiv sau altor structuri tubulare,
perspiratie - exhalare sau schimb de vapori sau gaze prin intermediul unor membrane.
~insensibila, sin.: Diapnee, excretia apei prin vaporizare fina la nivelul plamanilor si glandelor
parenchimului renal
astfel o oarecare limitare a procesului supurativ ca intindere si o cronicizare din punctul de vedere
al evolutiei sale
descompunere a materiei vii sub actiunea unor microorganisme, in special anaerobi (microbi de
putrefactie)
putrefactie - fenomen cadaveric tardiv, constand din modificarea distructiva a cadavrului, prin
purpura - sindrom caracterizat prin aparitia spontana a unei eruptii hemoragice pe piele si
eliminarea scaunului
punctie - manevra prin care, cu ajutorul unui ac sau a unui trocar, se patrunde in scop
explorator, biopsic sau terapeutic intr-o cavitate normala sau patologica a organismului, intr-un
pseudochist - formatiune asemanatoare unui chist, dar care nu are pereti proprii
proteinurie - eliminarea prin urina a unei cantitati anormale de proteine (peste 0,1 g/24 ore), ca
urmare, cel mai adesea, a unei afectiuni renale sau a cailor urinare
descuamare
pilomotor - fenomen umoral sau nervos capabil sa contracte muschii piloerectori ai pielii
papilomatoza - stare caracterizata prin tendinta de a forma papiloame multiple; dupa unii
caracterizata prin accelerarea dezvoltarii fizice, sexuale si psihice, astfel incat reproducerea
devine posibila
parestezii - senzatii subiective spontane, anormale, de tip variabil, care nu ating pragul dureros,
cum sunt: furnicaturile, amortelile, senzatiile de cald sau rece, senzatiile de constrictie
uneori in furunculoza, scabie, pemfigus si mai ales la persoane care nu respecta regulile de igiena
picioare
pletora - cantitate de sange sau de lichide depasind valorile normale in intreg corpul sau in
anumite portiuni; clinic, se manifesta prin roseata pielii si a mucoaselor, contractii puternice ale
inimii insotite de palpitatii, puls arterial plin, vene pline si respiratii superficiale scurte
paloare - semn clinic de orientare in anemie, constand din modificarea coloratiei normale a
traumatisme ale custii toracice, a deschiderii unei caverne sau a dezvoltarii unui proces septic
gazos
petesie - sufuziune sanguina subtegumentara sau submucoasa, aparand sub forma unei mici
pete purpurice, rotunde, punctiforme sau lenticulare; nu dispare la presiunea digitala (de ex.
pahidactilie - ingrosare anormala a degetelor, de cele mai multe ori de natura congenitala
paralexie - tulburare de vorbire in cadrul afaziei senzoriale, caracterizata prin citirea gresita,
deformata, a cuvintelor
R
rabie - turbare (lat. rabies)
radiografie - fotografiere pe film fotografic, cu ajutorul razelor "X", a imaginii unui corp opac;
radioscopie - examinare pe un ecran fluorescent a unui organ cu ajutorul radiatiilor "X" (fr.
radioscopie)
rahitism - boala (la copii) caracterizata prin deformatii ale oaselor, datorita calcifierii insuficiente
(fr. rachitisme)
ramolismen - ramolire; decrepitudine; senilitate (fr. ramolissment)
reflex,-a - reactie adecvata a organismului fata de un excitant, fara interventia vointei (fr.
réflexe)
regurgita - a-i reveni cuiva în gura alimentele din stomac si esofag (fr. régurgiter)
resorbtie - disparitie lenta a unui lichid, tesut sau organ prin absorbtia lui treptata în tesuturile
reumatism - boala caracterizata prin dureri în muschi sau în articulatii (germ. Rheumatismus)
rezectie - înlaturare totala sau partiala a unui organ sau tesut (fr. résection)
raclaj - chiuretaj
rabdomiosarcom - tumora maligna a tesutului muscular striat, caracterizata prin atipii celulare
foarte accentuate
regurgitatie - revenirea alimentelor ingerate din stomac sau esofag, fara efort de varsatura; se
gastrite cronice)
remaniere - proces de transformare fiziologica prin care un tesut isi modifica structura
caracterizata prin hipertrofia tuturor straturilor constitutive, care da nasului un aspect special,
plurilobat, conopidiform; boala este observata mai frecvent la marii bautori si la acei care fac
rinoragie - epistaxis
S
sacrum - os triunghiular la partea inferioara a coloanei vertebrale (lat. sacrum)
salivar,-a - referitor la saliva; glande ~ = glande, sub limba, care secreta saliva (fr. salivaire)
schizofrenie - boala psihica grava caracterizata prin alterarea spiritului, idei delirante si
scolioza - deviatie laterala a coloanei vertebrale (fr. scoliose)scorbut s.n. - boala datorata lipsei
stetoscop - instrument pentru a asculta unele organe interne (inima, plamânii) (fr. stéthoscope)
strabism - deviatie a axei vizuale a unui ochi, care provoaca privirea încrucisata (fr. strabisme)
subconscient)
sutura - 1. cusatura a bazelor unei rani. 2. articulatie fixa a oaselor craniului (fr. suture)
sabural - aspect al limbii, caracterizat prin acoperirea mucoasei linguale cu un depozit alb-
scarificare - manevra de aplicare a scarificatorului, in scopul obtinerii unei emisii sanguine sau a
scarificator - instrument metalic format dintr-o cutie care contine 8-16 lame taioase care pot fi
mobilizate de un resort de otel, astfel incat sa produca tot atatea crestaturi in tegument, de o
schir - tumoare maligna a epiteliului glandular, caracterizata macroscopic prin consistenta ferma
si cu retractii evidente, avand un tablou histologic distinct prin existenta unor insule de celule
sciatica - sindrom dureros datorat leziunilor nervului sciatic (procese inflamatorii, compresiune);
seboree - flux sebaceu exagerat, aparand in mod frecvent la pubertate, insotit de dilatatia
oarecare
sensibilitate - proprietatea unor parti din sistemul nervos de a receptiona, transmite sau
percepe excitatiile
seringa - instrument format dintr-un cilindru si un piston etans la cilindru, cu care se pot injecta
substante medicamentoase
ser - partea lichida a sangelui, care ramane dupa indepartarea cheagului format din celulele
sifonaj - metoda care asigura scurgerea secretiilor patologice, fara a permite aerului din exterior
sa intre in cavitatea respectiva; se realizeaza prin imersiunea sub nivel de lichid al capatului liber
sinostoza - fuziune prin os secundar (lamelar) a doua apofize, epifize sau segmente osoase, care
nu sunt unite in mod normal. Sinostoza poate fi congenitala, patologica sau chirurgicala (cu scop
terapeutic)
sinovita - inflamatie acuta sau cronica a unei teci sau a unei cavitati sinoviale
spasmofilie - forma speciala de convulsii, care apare la copii, asemanatoare tetaniei, avand la
baza cauze variate (hipocalcemie - ca urmare a unor tulburari paratiroidiene, boli infectioase
febrile etc.)
spasmolitic - antispastic
specul - instrument destinat a indeparta peretii unui conduct natural, in scopul explorarii vizuale
subfebra - ridicare moderata cu 0,5 - 1,5 grade Celsius a temperaturii normale a corpului; cel
strictura - stramtorarea lumenului unui canal, ca urmare a unor cicatrice retractile care apar
stranut - act reflex declansat de excitatii cu punct de plecare nazal si constand dintr-o expiratie
grasimilor respective in acizi grasi si glicerina, cu formarea consecutiva a unor placi laptoase; se
intalneste mai ales la nivelul epiploonului, in cursul pancreatitei cronice sau chiar in glanda in
citosteatonecroza pancreatica
sepsis - septicemie
scotom - orbire totala sau partiala pentru o suprafata din campul vizual
T
tableta - preparat farmaceutic în forma de disc mic; comprimat, pastila, pilula (fr. tablette)
tars - 1. partea posterioara a labei piciorului. 2. schelet cartilaginos al pleoapelor (fr. tarse)
tiroid, - adj.
tomografie - radiografie ce permite obtinerea de imagini dintr-un singur plan de profunzime ( fr.
tomographie)
transfuzie - introducere în venele unui bolnav a unei cantitati de sânge sau de plasma sangvina
(fr. transfusion)
transsudatie - trecere a plasmei din sânge în tesuturi, prin peretii vaselor mici (fr.
transsudation)
trigemen - nerv ~ = pereche de nervi cranieni care inerveaza o parte a pielii si a muschilor fetei
(lat. trigeminus)
tripsina - enzima secretata de pancreas, care descompune proteinele în aminoacizi (fr. trypsine)
trombophlébite)
tromboza - obturatie a unei artere ori vene printr-un cheag de sânge (fr. thrombose)
trompa - canal prin care se elimina celulele sexuale formate de ovar (fr. trompe)
tubaj - introducere în stomac sau alt organ cavitar, pe cale bucala, a unui tub de cauciuc în scop
explorator ori terapeutic (fr. tubage)
tuberculoza - boala infectioasa, cauzata de bacilul Koch, care afecteaza diverse organe (fr.
tuberculose)
tumoare - excrescenta patologica dintr-un tesut de formatie noua, rezultat printr-o înmultire
tenesme - contracturi spastice, dureroase ale sfincterului striat anal sau ale colului vezicii urinare
teratom - tumora congenitala cu tesuturi multiple, adesea chistica sau compusa dintr-o parte
chistica si alta solida, fara vreun raport de structura cu organele sau sediul sau de dezvoltare
torticolis - sindrom- diformitate constand din inclinarea permanenta de o parte a capului. Poate
fi datorat unor cauze multiple: osteoartrogene (malformatii congenitale ale coloanei cervicale),
genul Toxoplasma
traheostomie - operatie prin care traheea este fixata la piele dupa ce i s-a practicat un orificiu,
traheei, in axul sau lung, de preferinta la nivelul inelelor traheale 3- 5, in scopul de a permite pe
tromb - cheag format intr-un vas sanguin sau in una din cavitatile inimii; sin.: trombus
turgescenta - presiune osmotica crescuta in general in interiorul unei celule sau vas sanguin,
U
ulcer - leziune a pielii sau a mucoasei gastrice, care are tendinta sa se întinda si sa supureze (fr.
ulcere)
uretra - canal prin care se scurge urina din vezica (fr. uretre)
V
vaccin - preparat biologic din virusi atenuati, inoculat în organism în scop preventiv, împotriva
vag - nerv cranian cu rol important în functionarea aparatului respirator, circulator si digestiv (fr.
vague)
vascularizatie - totalitatea vaselor sangvine sau limfatice ale unui organ, unei structuri biologice
(fr. vascularisation)
(germ. venerisch)
ventricul - cavitate interna a unui organ (inima, creier etc.). (fr. ventricule)
vertebra - fiecare dintre oasele în forma de inel care constituie coloana vertebrala (fr. vertebre)
vezica - organ cavitar în care se acumuleaza (temporar) un lichid de excretie (lat. vesica)
vezicula - 1. vezica mica 2. basicuta plina de lichid care apare pe piele si mucoase în diferite boli
(fr. vésicule)
viscere - pl. - organele din cavitatile mari ale corpului (fr. visceres)
vulvovaginita - denumire generica pentru inflamatii de cauza variata ale vulvei si vaginului
viremie - prezenta unui virus in sange; diseminarea virusurilor se face deseori pe cale sanguina
vertij - senzatie falsa de deplasare a propriei persoane sau a obiectelor din jur asociata cu
imposibilitatea aprecierii exacte a pozitiei corpului in spatiu si cu o stare psihica de rau ce poate
varus - devierea unui membru sau segment de membru inauntru axului longitudinal normal,
astfel incat unghiul intern scade sub 180 de grade. Exista un varus fiziologic (umar, mana, sold) a
valgus - devierea unui membru sau segment de membru in afara axului longitudinal normal,
astfel incat unghiul extern de 180 de grade se micsoreaza. Exista un grad oarecare de valgus
fiziologic (la cot, genunchi, glezna); depasirea acestui grad are o semnificatie patologica
peretilor
vitiligo - discromie dobandita de cauza neprecizata, caracterizata prin pete acromice persistente,
de diferite marimi, de cele mai multe ori simetrice, datorate disparitiei pigmentului melanic. La
periferia petelor acromice se vede de cele mai multe ori un lizereu hiperpigmentat
vomica - expulzie brusca a unei cantitati abundente de expectoratie (seroasa, purulenta sau
hemoragica). De cele mai multe ori se face prin efractia parenchimului pulmonar (abces, chist
xantopsie - tulburare a vederii, care face ca totul sa para galben (fr. xanthopsie)
xerodermie - boala congenitala caracterizata prin uscarea si descuamarea pielii (fr. xérodermie)
xeroftalmie - opacifiere a corneei, provocata de lipsa vitamieni A (fr. xérophtalmie)
hipercolesterolemic
Z
zaharina - compus organic solid, cristalizat, cu mare putere de îndulcire (fr. saccharine)
zimogen - substanta prezenta in tubul digestiv, avand rol de precursor al unei enzime
fermentative