Clasificarea lucrarilor hidrotehnice transversale dupa inaltimea utila

Traverse Ym = 0 m Praguri Baraje Ym = 0 1.5 m Ym = 1.5 m

!naltimea utila "Ym# $ se intelege inaltimea masurata pe verticala in %ieful amonte al lucrarii de la nivelul cel mai co%orat al lucrarii pana la nivelul deversorului in momentul e&ecutiei' inaltime ce tinde spre (ero prin colmatare ulterioara. Barajele indeplinesc in primul rand functia de retentie a aluviunilor grosiere' dar si functii enumerate la praguri si traverse$ ) sta%ili(ea(a nivelul de %a(a ) consolidea(a prin aterisamente ) regulari(ea(a traseul al%iilor ) reduc vite(a apelor de viitura ) asigura conditii favora%ile instalarii vegetatiei pe aterisament si maluri spre deose%ire de praguri si traverse Reducerea debitului maxim de viitura: ) pentru atenuarea eficace a viiturilor torentiale' %arajele se amplasea(a unde valea este mai larga' panta mai redusa' malurile mai sta%ile. *i %arajele colmatate comtri%uie la atenuarea viiturilor torentiale prin retentia in spatele aripilor' latimea mai pronuntata a patului al%iei' scaderea pantei' etc. Partile componente si functionale ale barajelor: ) constructiv si functional au doua parti principale$ ) %arajul propriu)(is$ constructie ce %area(a complet al%ia din mal in mal ) constructii ane&e din %ieful aval denumit si disipatorul hidraulic de energie sau radier Barajul este format din fundatie' corp' aripi si incastrari. Fundatia: infrastructura care preia si transmite sarcinile la terenul de fundatie. Calculele se fac functie de natura si portanta terenului. +dancimea de fundare "Yf#$ ) nivelul cel mai co%orat al terenului si nivelul fundatiei Yf , Yi unde Yi adancimea de inghet -1'0 m.. /ste corelata cu inaltimea utila precum si cu panta al%iei din aval. /fortul unitar de compresiune$ ) sa nu depaseasca re(istenta la presiunea admisi%ila de calcul a terenului respectiv -1'5 0'5 m la %araje1 1) 0 m la traverse.. Yf ma& $ poate fi depasita acolo unde lucrarile nu sunt preva(ute cu radier sau terenul are o compresi%ilitate ridicata.

Yf ) sa fie corelata cu inaltimea utila a lucrarilor hidrotehnice transveersale precum si cu panta al%iei din aval. ) valorile minime ale Yf se adopta la lucrari cu radiere si terenuri greu compresi%ile' panta al%iei redusa 2 15 3. Corpul barajului (elevatia): Cuprinsa intre pragul superior de fundatie si planul care include pragul deversorului. Partea principala preia si atenuea(a socul viiturilor torentiale' retine aluviunile grosiere si permite formarea aterisamentelor. 4eometria corpului functie de$ natura materialului' tipul %arajului' mod de e&ecutie. Portiunea mediana' corespun(atoare (onei de deversare' se practica deschideri -%ar%acane.$ cu rol de evacuare a apelor din %ieful amonte' diminuand presiunea hidrostatica si inlaturand pericolul infiltratilor. +u forma patrata' circulara' dreptunghiulara1 10 50 cm' ase(ate alternativ. 6umarul lor si forma este in functie de granulometria aluviunilor' tipul lucrarii' tehnologia de e&ecutie. !n ca(ul %arajelor filtrante locul %ar%acanelor este luat de fante. +cste deschideri verticale -l = 10 70 cm. reduc presiunea hidrostatica' retin selectiv aluviunile. Deversoarele au profil dreptunghiular sau trape(oidal si au umerii drepti sau inclinati. Aripile barajului sunt partile laterale ale deversorului sau umerii si partile incastrate in maluri. 8%liga apa incarcata cu aluviuni sa treaca numai prin deversor. Coronamentul aripilor este ori(ontal sau inclinat. Incastrarile barajului sunt portiunile de la periferia %arajului sprijinite pe fundatii si malurile aferente. +dancimea de incastrare -d. se masoara dupa normala trasata la linia terenului si coltul incastrarii sau linia de incastrare. 9ifera in functie de natura terenului si stratul litologic astfel$ ) terenuri stancoase$ roci metamorfice sau sedimentare dure 0'5 1 m ) ) terenuri tari$ roci metamorfice sau sedimentare 1'0 1'5 m terenuri insta%ile cu alunecari si surpari' su%strat nisipos' argilos sau marnos 1'5 0'5 m *u% aceste limite e&ista pericolul decastrarii lucrarilor hidrotehnice transversale. Disipatorul idraulic de ener!ie: radierul1 ) impactul lamei deversate cu terenul din partea aval ca urmare a caderii violente a apei si aluviunilor de la inaltimea deversorului' duce la formarea unei e&cavatii denumita palnie de ero(iune. Periclitea(a sta%ilitatea %arajului' siguranta in e&ploatare si dura%ilitatea lucrarii datorita pericolului de su%minare -afuiere.. Palniile pot fi produse si de curgerea apelor su%terane care antrenea(a particulele prin fenomenul de :sufo(ie; -ero(iune interna de antrenare hidro)geotehnica.. !n trecut aceste palnii erau umplute cu piatra sau ar%ori pentru contracararea pericolului de afuiere.

+sta(i :disipatori de energie; deriva tocmai din faptul ca afuierea este provocata de surplusul de energie care poate atinge valori foarte mari. !n perioada 1<50 =0 :%a(ine disipatoare; nu au dat re(ultate. Pragul dintat tip :>eh%ac?;este recomandat pentru caderi mari' micsorea(a ero(iunea de dupa %a(in' impiedica materialul erodat sa se stoche(e' punand in valoare eficienta dintilor disipatori de pe radier. Radierul: ) partea principala a disipatorului de energie' deoarece asigura protectia in aval. 4rosimea difera functie de$ ) natura si calitatea materialelor de constructie1 inaltimea utila1 sarcina in deversor si vite(a1 granulometria aluviunilor transportate de viituri. Panta longitudinala a radierului nu tre%uie sa depaseasca 15 0031 panta %iefului din aval @ panta terenului. Panta transversala 1 03 inclinare de la marginea (idului de garda spre a&. Aatimea radierului @ latimea deversorului1 lungimea radierului = 1'5 0.0 Ym. Dintii disipatori: s)a pornit de la praguri de tip :>eh%ac?; ' sunt amplasati pe radier' duc la micsorarea saltului hidraulic si actionea(a favora%il asupra disiparii energiei cinetice suplimentare. Borma este prismatica cu sectiune trape(oidala' dreptunghiulara sau patratica ase(ati alternativ pe doua randuri. 8%ligatoriu sunt armati' prinsi in radier' nu se asea(a doar placute sau prisme de %eton pe radier. "idurile de !arda: incadrea(a lateral radierul pe am%ele parti' au inaltime 1 0 m si grosime 0'5 0'= m iar inaltimea fundatiei o%ligatoriu 1m' preva(ute cu %ar%acane sau chiar drenuri in spate' in ca(ul e&ceptionale se dimensionea(a ca (id de sprijin. Pintenul terminal: ) pinten care incastrea(a radierul in patul al%iei. 4rosimea 0'5 m' iar adancimea in functie de natura stratului litologic 1'5 0'0 m. *e racordea(a cu cele doua (iduri de garda formand un corp comun' lucru ce nu permite afuierea lucrarii. Risbermele: ) sunt lucrari care protejea(a pintenul terminal impotriva afuierii mai ales in al%ii cu su%strat litologic predispus la ero(ine. Aungimea 0 = m' iar grosimea 0'7 0'= m' se e&ecuta din %locuri de piatra' saltele de ga%ioane' cleionaje aparate la coronament de fascine' anvelope u(ate lestate cu piatra.

Clasificarea barajelor
Barajele se clasifica dupa anumite criterii$ )) dupa modul cum lucrea(a %arajul$ ) %araje de greutate$ ) sta%ile la rasturnare si alunecare1 este asigurat de greutatea proprie ) %araje de re(istenta$ ) confectionate din %eton armat' autosta%ile1 au sta%ilitate la rasturnare si alunecare' este asigurat de actiunea coloanei de apa si aluviuni. ) %araje in arc$ ) solicitarile e&terioare sunt preluate de incastrarile in maluri asigurand sta%ilitatea necesara

)) dupa forma %arajului in plan$ ) rectilinii -drepte. ) in arc -arce. )) dupa profilul transversal$ ) trape(oidal ) pentagonal$ ) %araje in trepte ) %araje cu fundatie eva(ata ) %araje cu contraforti ) %araje in consola ) %araje tip casoaie )) dupa materialele de constructie$ -ve(i +6/C+ ! . ) pamant ) lemn ) lemn D piatra ) (idarie de piatra cu mortar de ciment ) %eton ) %eton armat

/volutia conceptiilor in adoptarea tipurilor de %araje

Tipurile de %araje folosite in amenajarea B.E.T. au evoluat dupa criteriile$ sta%ilitatea la rasturnare si alunecare' eforturile unitare din corpul %arajului si terenul de fundare' materialele folosite' importanta lucrarii' economia de materiale. )) Baraje de greutate din (idarie de piatra cu mortar de ciment sau %eton$ ) pana in 1<51 %araje cu paramentul amonte vertical si cel aval Fv G 0'00 ) la am%ele tipuri efectul unitar normal HB ,0 -compresiune. ) pana in 1<50 %araje cu paramentul amonte vertical si cel aval Fv G 0'00' dar HB = 0 ) perioada 1<501<5 %araje cu paramentul amonte vertical si cel aval Fv I 0'71 HB = 0 ) s)au e&ecutat %araje atat cu profil trape(oidal cat si pentagonal ) din 1<5< se schim%a' in sensul ca se admit eforturi unitare normale de intindere in corpul %arajului si la piciorul paramentului amonte HB 2 0. ) %arajele trape(oidale cu paramentul amonte vertical si paramentul aval marit :su%dimensionat; ' se caracteri(ea(a prin faptul ca sunt dimensionate la impingerea pamantului nesu%mersat si nu la presiunea hidrostatica a apei incarcata cu aluviuni1 sunt sta%ile la impingerea aterisamentului nesu%mersat' si nesta%ile la presiunea apei. *e asea(a de regula intre alte %araje.