TIPURI DE LUCRARI DE REGULARIZARE A ALBIILOR.

A. APARARI DE MALURI
B. EPIURI
C. DIGURI LONGITUDINALE
D. DIGURI DE INCHIDERE
E. PRAGURI

A. APARARI DE MALURI
Sunt constructii cu caracter pasiv, care au ca scop protejarea malului albiei raului,
impotriva actiunii de erodare sau degradare provocate de curentul de apa, fata a modifca
curentul.
Dupa tipul lor, lucrarile de aparare de maluri pot fi:
- Lucrari prin imbracaminti
- Lucrari prin constructii de consolidare.

In functie de gradul de afuiere

- Aparari de mal in albii cu pat afuiabil (cand adancimea de afuiere nu este limitata
de roca de baza)
- Aparari de mal in albii cu pat neafuiabil (cand afuierile nu impun un tip special de
lucrari de protejare sau masuri speciale)

In functie de nivelul mediu al apei

1. Aparari de mal deasupra nivelului mediu al apei sau imbracaminti.

2. Aparari de mal sub nivelul mediu al apelor.

1. Aparari de mal sub nivelul apelor(mediu)

Lucrarile se pot executa din ; pamant compactat, pamant stabilizat cu ciment,
inierbari, brazduiri, cleionaje, fascine de nuiele, pereuri uscate din piatra bruta, pereuri zidite
din piatra bruta, pereuri din beton, saltele de gabioane.

2. Aparari de mal sub nivelul apelor (nivel mediu)

Lucrarea se proiecteaza sub nivelul mediu si trebuie sa fie robusta si sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- Sa preia afuierile maxime ale fundatiei.
- Sa reziste la actiunea de tarare a curentului
- Sa reziste la alunecarea malului sub apa
- Sa constituie, in acelasi timp, fundatia si reazemul pentru lucrarea de aparare a
taluzurilor.
 Lucrarile pot fi alcatuite din:
a) – fundatie din beton sau zidarie din piatra bruta
b) – prism anrocamente din piatra bruta

a) Fundatia din beton simplu, ciclopian sau zidarie de piatra.

Aceste lucrari se pot proiecta :

- In albiile la care roca de baza se afla la suprafata(max50-60cm)
- Cand exista posibilitatea devierii curentului din zona de lucru
- In albia majora a raurilor
- La protejarea digurilor contra inundatiilor

Adancimea minima va fi sub limita de inghet si max 1,2m de la nivelul terenului.

Lucrarile se vor continua deasupra nivelului mediu al apelor, cu lucrari adecvate de protejare
a taluzurilor.

b) Prism din anrocamente, bolovani de rau sau blocuri din beton armat monolit
sau prefabricat.

Aceste lucrari se aplica pe sectoarele de rau pe care nu s eproduc afuieri mari si unde
nu se poate devia curentul pe timpul executiei. Coronamentul se va proiecta cu 20-30cm
deasupra nivelului mediu, iar latimea va fi de 1-2m, corespunzator conditiilor de stabilitate.
In cazul albiilor cu pat afuiabil, prismul se utilizeaza in cazul in care patul albiilor este
alcatuit din material fin necoeziv, adancimea de afuiere fiind mai mare de 1m si debitul
cursului este permanent si viteza medie mai mica de 3,5m/s.

B. EPIURI
Sunt lucrari de regularizare-aparare, care se amplaseaza transversal in albiile raurilor
realizand o dirijare a curentilor pe traseul dorit.

Din punct de vedere al lungimii, avem:

- Epiuri scurte cu rol de aparare; modifica local regimul de scurgere

- Epiuri lungi cu rol de regularizare; modifica regimul de scurgere in toata sectiunea

Din punct de vedere al orientarii corpului fata de curent:

- Inclinate (spre amonte) < 90o
- Normale
- Declinate(spre aval) > 90o
 Un epiu este format din :

- Corpul, care indeplineste functia pentru care a fost proiectat.

- Radacina, care leaga lucrarea de mal
- Capul, care este partea terminala a epiului.

Radacina epiului se incastreaza in mal pe o lungime de cca 5m iar malul se sudeaza

amonte si aval pe cca.10m.
Capul epiurilor suporta cel mai intens actiunea de afuiere din partea curentului si din
acest motiv se vor lua masuri speciale de consolidare.
Pentru a prevenii afuierile, capul se consolideza cu blocuri de piatra mari iar salteaua
de fascine pe care se aseaza, se prelungeste cu 3...5m amonte si aval si cu 8m spre talveg.
In functie de materialul avut la dispozitie si caracteristicile hidromorfologice ale
raului, epiurile se pot executa din:

 Pe raurile mici:
- Din garduri de nuiele si anrocamente.
- Din anrocamente asezate pe saltea de fascine.

 Pe raurile mari
- Din anrocamente si blocuri de beton asezate pe fascine.
- Din casoaie pe fascine.
- Din gabioane asezate pe saltea de gabioane.

E. PRAGURI

Sunt lucrari de regularizare, care bareaza de obicei complet albia minora sau un brat
al acesteia si in cazuri mai rare, o portiune din latimea albiei minore.
Se disting toua tipuri de praguri:
- Praguri de fund, executate de obicei cu coronamentul sub nivelul apelor mici. Au
drept scop, stabilizarea profilului ongitudinal al albiei minore pentru limitarea
afuierilorsi, uneori pentru sporirea latimii albiei minore prin eroziune laterala.
Uneori pragurile se construiesc complet ingropate, in scopul prevenirii unei
eventuale coborari ale talvegului. In aliniament, se construiesc perpendicular pe
directia de curgere, iar in curbe se construiesc usor inclinate pentru a dirija liniile
de curent spre malul convex.
- Praguri de suprafata, executate de obicei cu coronamentul peste nivelul apelor
medii. Au drept scop reducerea pantei longitudinale a cursului albiei minore, prin
creerea unor trepte de cadere.

Pragurile de fund ,din punct de vedere constructiv, sunt similare cu epiurile. Se

realizeaza din anrocament, utilizandu-se pentru consolidare pari sau garduri de nuiele sau
piloti. In cazul terenurilor afuiabile se fundeaza pe saltele de fascine.
 Pragurile de suprafata, constituie de fapt baraje deversoare de mica adancime,
deversoarele lucrand de obicei in regim inecat. Ele se realizeaza din beton si, mai rar, din
zidarie de piatra cu mortar de ciment. In mod uzual ele se prevad in aval cu disipatori de
energie.
Deoarece sunt supuse unor eforturi importante pragurile trebuiesc bine incastrate in
maluri. Din cauza caderii localecare se formeaza, piciorul si taluzul aval al pragurilor de fund
trebuiesc protejate impotriva afuierilor.