Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARI DE ARTA
1.Consideratii generale
Prin lucrari de arta se inteleg podurile si podetele care asigura continuitatea partii
carosabile a drumului forestier in cazul traversarii cursurilor de apa, viroage, vai adanci sau
canale,precum si a unor denivelari mari de teren,astfel incat intre drum si obstacol sa ramana un
spatiu liber. n mod conventional, podetele sunt considerate acele lucrari de traversare care au
deschideri mai mici de 5m; lucrarile de traversare cu deschideri mai mari de 5m sunt
considerate poduri.
n cazul drumurilor provizorii si in conditii de teren care se preteaza se admite ca
traversarea paraielor sa se faca prin vad. Solutia poate fi utilizata si in cazul drumurilor
permanente, insa numai in situatii bine justificate din punct de vedere tehnic si economic.
2. Trecerile prin vad
Trecerile prin vad sunt amenajari sumare a unor cai submersibile care pot fi folosite
pentru trecerea vehiculelor. Lucrarile se executa in albie, pe baza de documentatie si trebuie sa
aiba avizul SGA si avizul de mediu. Fiind amenajari sumare
sunt putin costisitoare si, in plus, sunt foarte usor de construit si intretinut.
Prezinta dezavantajul ca nu pot fi folosite in timpul viiturilor, iar iarna, din cauza
inghetarii apei, necesita interventii frecvente.
n general sunt indicate in cazul paraielor cu albia larga si cu pante longitudinale relativ
reduse.
Pentru realizarea lor nu este necesar un proiect detaliat ci doar o piesa desenata la scara,
care sa redea detaliul de executie. Latimea amenajata a caii submersibile se ia de 45 m, iar
inclinarea patului caii in directia de curgere a apei de 12%. Calea se aduce la cota necesara
printr-o umplutura din materiale locale (pietris sau bolovani de rau) si se captuseste la partea
superioara pentru a rezista solicitarilor de fund ale apei.
Captusirea trecerii prin vad se poate realiza printr-un pereu de piatra din umplutura de
piatra sau balast, beton asezat pe straturi de piatra sau din beton armat.
Captuseala din pereu de piatra (fig.1) se sprijina la partea din aval pe un pinten fundat
la o adancime suficienta pentru a nu fi afuiat si se protejeaza in aval cu umplutura din piatra.
Fig.2. Trecere prin vad cu calea submersibila din piatra sau balast
Captusirea vadului cu un strat de beton asezat pe doua straturi de piatra (fig.3), se
utilizeaza in cazul cursurilor de apa cu viteze mari si a unor drumuri de categorie superioara. n
acest caz calea se protejeaza de ambele parti cu gabioane.
Daca inclinarea albiei este relativ mare si amenajarea vadului conduce la o diferenta de
nivel ce reprezinta o rupere de panta in drumul apei, partea din aval a albiei se protejeaza cu
anrocamente sau pereuri (fig.4)
La racordarile amplasate la capatul din amonte al tubului, aripile se executa oblic, pentru a
asigura o mai buna colectare a apelor, in timp ce la racordarile din aval acestea se executa normal pe
axa drumului.
Racordarile tip R6 (fig. 7) se utilizeaza intotdeauna la capatul din amonte al tubului,
indeplinind rolul lor de legatura prin intermediul camerei de cadere dintre sant si tub. Elementele lor
constructive sunt: timpanul, camera de cadere (de priza) si pereul.
n situatia in care panta terenului depaseste panta admisa pentru tub, racordarea de tip R 5, din
aval, se inlocuieste cu un zid de sprijin la piciorul caruia se executa un pereu, iar intre teren si
fundatia tubului se executa o umplutura din piatra asezata cat mai compact (fig. 8).
Groapa ramasa intre rambleul drumului si versant se umple cu pamant pana la nivelul
platformei, abia dupa realizarea canalului de abatere, dandu-i-se umpluturii o panta unica spre canalul
de abatere, pentru scurgerea apelor din precipitatii.
n figurile 13 si 14 se prezinta schematic, in profil longitudinal si profil transversal, cele doua
solutii de amplasare a tubului.
Podetele metalice din tabla undulata sunt alcatuite din tole de diferite dimensiuni si sectiuni
care se asambleaza cu ajutorul unor buloane speciale.
Podetele metalice din tabla ondulata sunt structuri flexibile usoare ce se integreaza armonios
cu mediul natural. Sunt folosite cu succes, in America, la constructia drumurilor de peste 100 de ani si
au fost introduce in Europa dupa 1938.
Elementele componente ale unui astfel de podet sunt:
-
Structura metalica, la deschideri mici este de tipul tuburi de tip MBUCATE (fig.17) fiind
alcatuita din doua parti : una inferioara ce se aseaza pe stratul de fundare si alta superioara care se
imbina, in partile laterale prin carlige speciale cu cea inferioara. Structura se termina prin elementele
de capat de 7 ondule.
Umplutura din materiale granulare este inclusa in terasamentul drumului si are menirea
sa asigure capacitatea portanta a podetului. Aceasta capacitate portanta rezulta din conlucrarea
structurii din tabla ondulata cu materialul granular al umpluturii care se amplaseaza, pentru sprijinire,
in zonele laterale ale tubului pentru a preveni deformarea acestuia datorita sarcinii geologice de
deasupra si a solicitarilor din circulatie. Deosebit de importanta este compactarea puternica si realizata
corect a umpluturii ; in acest scop umpluturile laterale se realizeaza alternant, de o parte si de alta a
tubului si progresiv in straturi de circa 20 cm, avandu-se grija,ca in zona tubului compactarea sa se
faca, de preferinta cu maiuri mecanice sau manual, evitandu-se folosirea cilindrilor compactori care ar
putea deforma si deteriora tubul.
Este necesar ca materialul folosit sa aiba structura omogena (cu acelasi modul de
deformatie), fara incluziuni de roci care ar putea provoca deformatii locale ale tubului si ar reduce
capacitatea portanta a structurii.
Pentru amortizarea solicitarilor circulatiei si transmiterea uniforma a acestora asupra tubului,
deasupra acestuia se executa o umplutura din materiale granulare de circa 1,52 m.
O problema importanta este aceea de a proteja tubul impotriva eforturilor la care este supus.
n acest scop la extradosul tubului acesta se imbraca, pentru protectie, cu un strat de nisip de circa
20cm, care se aseaza intre tub si materialul de umplutura.
Racordarile de la intrarea si iesirea apei din tub se realizeaza prin amenajarea unor
timpane din gabioane (fig.18),eventual din beton sau prin tesirea tubului corespunzator inclinarii
taluzului.
stabilitatii constructiei, intre peretii tuburilor se va lasa un spatiu de minimum 1m in care se introduce
materialul granular al terasamentului.
(ziduri
intoarse,
sferturi
de
con,
aripi)
Dimensiunile culeii sunt precizate in proiectul de executie. naltimea elevatiei variaza, in raport
cu deschiderea podetului si conditiile de amplasare a acestuia, intre 0,51,5 m, iar latimea culeii este
de 0,40.6 m la coronament si 0,60,8 m la nivelul rostului dintre fundatie si elevatie.
n partea superioara (la coronament) elevatia este prevazuta cu un zid de garda, care are
menirea de a opri caderea pamantului din terasamente in fata culeii sau pe cuzineti. Portiunile dinspre
taluzuri ale terasamentelor se sprijina in aripi sau se lasa sa cada liber de la inaltimea platformei,
formand sferturi de con (fig. 24). Cand culeele nu sunt suficient de lungi spre a se racorda cu
sferturile de con, ele se prelungesc prin niste ziduri laterale, numite ziduri intoarse. Atat aripile cat
si zidurile intoarse se separa de corpul culeii prin rosturi sau se executa in consola (fig. 25). Colectarea
si evacuarea apelor din spatele culeelor se fac cu ajutorul drenurilor.
dublu atat in interior cat si in exterior. Fundatia zidurilor intoarse are o adancime de 5060 cm,
indiferent de adancimea de fundare a culeii. n spatele zidului se executa un dren.
n cazul racordarilor cu aripi nu sunt necesare ziduri intoarse.
Sferturile de con (fig.26) se executa din acelasi material (pamant) ca si terasamentele.
Generatoarea conului are o inclinare variabila de la 1:1,5 in punctul de racordare cu terasamentul
pana la 1:1 la contactul cu culeea.
Unghiul sub care se amplaseaza in raport cu culeea (perpendicular sau oblic) depinde de
conditiile locale, urmarindu-se asigurarea unei scurgeri a apei in conditii optime.
Uneori pentru dirijarea apei pe sub podet sau pentru asigurarea unei scurgeri normale, se
amenajeaza, in amonte,camere de priza care se executa din beton sau zidarie de piatra cu mortar.
Tablierul (fig.28),
care
constituie
suprastructura
podetului
dalat,
este
alcatuita
Transportul elementelor prefabricate (dale, chesoane, grinzi) pentru executia tablierelor se face
cu autocamioane, trailere si chiar cu remorci de tipul acelora folosite la autotrenuri forestiere.
ncarcarea, descarcarea si manipularea elementelor prefabricate se face cu IFRON-ul dotat cu
furca, graifar ori macara sau cu automacaraua.
Tinand seama de capacitatile de ridicare, IFRON-ul poate fi folosit la manipularea dalelor pentru
podetele cu deschideri de pana la 2 m, precum si a chesoanelor pentru podetele de 36 m deschidere.
Chesoanele pentru lucrarile cu deschideri de 8 m, ca si grinzile in forma de T, pentru deschideri de 10,
12 ori 15 m se manevreaza cu automacaraua.
Pregatirea betonului si a mortarului necesare executiei se face cu betoniera, iar evacuarea
apelor din fundatii se face cu motopompele.
Umpluturile din spatele culeelor se executa mecanizat cu IFRON-ul dotat cu lama de buldozer,
cu un buldozer sau cu pamant adus de mijloacele de transport (autobasculante sau tractoare cu
remorci basculante).
Montarea elementelor prefabricate ale tablierului se face cu IFRON-ul (fig. 29) sau cu
automacaraua (fig.30), in functie de greutatea elementelor si dificultatea conditiilor de montare.
naltimea de ridicare, in cazul incarcatorului, nu poate depasi 33,5 m.
Fig. 29. Montarea cu incarcatorul IFRON a unei grinzi prefabricate pe culeele podetului
Sunt asemanatoare podetelor dalate, numai ca in locul dalelor din beton armat se utilizeaza
grinzi (prefabricate), asezate foantiv (alaturate) si imbinate prin monolitizari longitudinale si
antretoaze de capat.
n general se recomanda la podetele cu deschideri mai mari, acolo unde consumul de beton in
dala este ridicat.
3.6. Podete din lemn (fig.31).
Folosite pe scara larga, cu decenii in urma, au fost abandonate treptat datorita consumului
mare de material lemnos si a durabilitatii lor reduse, lemnul neprotejat fiind supus degradarii (atacuri
de ciuperci), favorizata de alternantele de uscare - umezire.
Progresele realizate in domeniul protejarii lemnului,ca si aparitia unor sortimente moderne de
material lemnos (glulam), fac, ca, in prezent, folosirea podetelor din lemn sa fie reconsiderata, ceea
ce ar putea conduce la o noua extindere a acestora. Un podet din grinzi din glulam (fig.32) costa cu
circa 40% mai putin decat un podet de beton si asigura o durabilitate de 5060 ani.
- pentru gradul de asigurare la viituri si pentru pantele caii pe pod sunt valabile aceleasi
prescriptii ca si pentru podete,precum si cele ce se mentioneaza in continuare.
5. Elemente de gabarit si de calcul
Pentru proiectarea lucrarilor de arta trebuie sa se stabileasca:
regimul de scurgere a raurilor;
gabaritul;
sectiunea de scurgere;
gradul de asigurare normat;
clasa de incarcare.
5.1. Regimul de scurgere
Regimul de scurgere al raurilor traversate de poduri sau podete poate fi determinat in urma
culegerii urmatoarelor date de la teren:
natura geologica si granulometria patului albiei minore si majore;
tendinta generala sau locala de eroziune sau depunere in zona traversarii albiei;
debitul solid purtat de rau si in special la viituri (cantitatea si marimea aluviunilor);
marimea si natura flotantilor adusi de viituri (busteni,gheturi etc.);
nivelul maxim al apei in perioada curgerii gheturilor si date asupra posibilitatii de
formare a zapezilor;
comportarea in timp a podurilor si podetelor, existente pe acelasi rau, in amonte sau
aval de podul sau podetul proiectat;
necesitatea unor lucrari speciale de aparare a malurilor, dirijate sau regularizare a
cursului de apa;
existenta plutaritului in anumite perioade;
lungimea probabila a podului sau podetului si amplasarea probabila a infrastructurilor;
in cazul podetelor aceste elemente culese de pe teren, sunt determinante la
definitivarea dispozitiei generale.
5.2. Gabaritul
b latimea bordurii.
- pentru cazul podetelor situate in curbe, gabaritul lor este egal cu cel din calea
curenta, la care se adauga supralargirea respectiva.
5.2.2.Gabaritul podurilor
Pentru poduri amplasate in aliniament cu o singura banda de circulatie si avand calea
deasupra grinzilor, solutie adoptata in majoritatea cazurilor, gabaritul este asigurat prin
prevederea unei parti carosabile de 3,70m si 2 trotuare de cate 0,75m sau 1,00m fiecare.
n cazul amplasarii in curba, se adauga la partea carosabila si supralargirea
corespunzatoare, iar in cazul cand tablierul este drept se adauga si sageata pe care o formeaza
muchia interioara a bordurii cu muchia interioara in plina curba a partii carosabile supralargite.
Pentru o mai buna inscriere a vehiculului pe pod, tablierul se executa in aceasta situatie curb,
bineinteles cu toate complicatiile constructive rezultate din aceasta.
Pentru podurile cu banda dubla de circulatie amplasate in aliniament, partea carosabila
este de 6,00m sau 6,50m, corespunzatoare unei viteze de circulatie de 25 km/h si unei latimi a
partii carosabile a drumului de 5,50m, respectiv 6,00m.
Pentru viteze de proiectare mai mari, latimea partii carosabile pentru banda dubla de
circulatie ajunge pana la 7,80m. Pentru amplasari in plina curba se mentin prevederile de mai sus
de la banda simpla.
5.3. Sectiunea de scurgere
Sectiunea de scurgere se stabileste pe baza de calcul hidraulic in functie de gradul de
asigurare normat, care la randul lui este in functie de importanta drumului. Calculul hidraulic
pentru poduri se reglementeaza prin normativ, urmand sa se ia in consideratie suplimentar
asigurarile de calcul la viituri si sa se respecte urmatoarele inaltimi de libera trecere (htmin) :
- pentru poduri cu grinzi
htmin = 0,75m
(cu flotanti)
n cazul podurilor din lemn pragul contrafiselor se va afla cu minimum 0,25m deasupra
nivelului apelor extraordinare (N.A.E).
Pentru o prima dimensionare, lumina podetelor, in metri se poate considera egala cu
lungimea (in amonte,in km) a paraului traversat,inmultit cu 0,81.
Calculul hidraulic se intocmeste conform Normativului PD 95/77 si PD 161/85, cu
respectarea Ordinului nr.203/90 emis de M.A.P.P.M.
Tabelul 1
Gradul de asigurare normat, functie de importanta drumului
Tipul
drumului
Magistral
Principal
Secundar
Colector
*Se poate renunta la verificare cu acordul beneficiarului si cu mentionarea in documentatia pentru obtinerea
acordului S.G.A.
h inaltimea minima de libera scurgere sub pod (htmin) ; pentru rauri cu plutitori/pentru rauri fara plutitori ;
Nota : h din tabel este dat pentru debite Q mai mici de 1000m3.
cifrele din paranteza reprezinta sarcina maxima pe osie din greutatea proprie plus sarcina utila (sarcina
reala in exploatare)
cifrele din paranteza reprezinta sarcina maxima pe osie din greutatea proprie plus sarcina utila (sarcina
reala in exploatare)
Fig.36. Convoi de calcul autotractor KERAX 450 (cu macara) si remorca FLOOR TRAILERS
Nota:
-
(1)
in care : Q este debitul cursului de apa determinat pentru gradul de asigurare normat (m3/sec);
- coeficientul de contractie al curentului de apa (0,9);
h - inaltimea lamei de apa determinata din conditia asigurarii inaltimii de libera
trecere sub podet si a garzii de siguranta fata de terasamente (m);
b lungimea podetului (m);
va viteza admisibila a apei stabilita in functie de natura patului albiei (m/sec).
Relatia 1 prezinta neajunsul ca viteza curentului de apa (va) si inaltimea lamei de apa sub
podet (h) se determina fiecare dupa criterii distincte, respectiv viteza v a in functie de natura
patului albiei (marimea particulelor, coeziune etc.), iar inaltimea lamei de apa h in functie de
inaltimea disponibila sub podet cand, de fapt, cele doua marimi sunt dependente functional,
amandoua fiind legate de regimul hidraulic dupa care curge apa in zona podetului. Stabilirea
celor 2 parametri (va si h) fara a se tine seama de legatura functionala dintre ei, conduce la
rezultate eronate, infirmate de realitate. De aceea folosirea metodei este limitata de situatiile cand
inaltimea apei in podet (h) nu difera semnificativ de inaltimea apei in aval de podet.
De asemenea trebuie avut in vedere ca podetele de pe drumurile forestiere intrucat sunt
construite de regula pentru o banda de circulatie, ceeace face ca podetul sa functioneze, din punct
de hidraulic,ca deversor cu prag larg. Sub acest aspect podetele pot functiona ca
deversoare inecate in aval daca inaltimea apei in podet este mai mica de 0,8 din inaltimea din
aval sau neinecate in caz contrar. n cazul drumurilor forestiere ele functioneaza de regula
ca deversoare neinecate, avand in vedere panta relativ mare a cursului de apa.
Relatiile de calcul hidraulic, pentru sectiuni dreptunghiulare,conform Normativului PD
95/2002, pentru dimensionarea podetelor ca deversoare neinecate sunt:
;
(2)
(3)
(4)
(5)
Nomograma coreleaza parametrii de calcul din relatiile 25, respectiv debitul cursului
de apa Q,lumina podetului b,inaltimea lamei de apa h si viteza apei v.
n nomograma, intr-o prima secventa se intra cu viteza v, stabilita in functie de natura
patului albiei, ridicandu-se o ordonata pana la linia vitezelor. De aici se duce o linie orizontala
pana la axa verticala (ordonata nomogramei), care reda inaltimea apei in podet. n cea de-a doua
secventa se ridica de pe abscisa care marcheaza debitele o alta ordonata pana ce intersecteaza
linia orizontala corespunzatoare inaltimii apei in podet (determinata pe axa nomogramei in
secventa anterioara).La intersectia celor doua drepte se citeste,in baza dreptelor de corelatie ale
deschiderilor, marimea deschiderii necesare.
Spre exemplu, pentru un debit Q= 20m3/sec si o viteza a apei v=3,50m/sec, adoptate in
functie de natura patului albiei rezulta o inaltime a apei h =1,20m.
n secventa a doua, pornind de pe linia debitelor (Q=20m3/sec) si ridicand o ordonata pana la
intersectia cu orizontala corespunzatoare inaltimii h=1,20m, se citeste pe dreptele de corelatie ale
nomogramei lumina necesara a podetului (b=5m).