Sunteți pe pagina 1din 5

Amenajari interioare - porturi Navigatie

Amenajari interioare - porturi Bazine. Inca inainte de port, nava ajunge in dana de operare care este stabilita intr-un bazin unde planul apei nu trebuie sa aiba o agitatie superioara a 50 cm, o valoare de 80 cm fiind maximum admisibil pentru navele mari. Atunci cand este in continuare directa cu avantportul, bazinul este numit de flux (maree). Adancimea bazinului si cea a danei de operare sunt egale cu suma : apei dislocate; marnajului maxim; subadamcimilor, functie de cantitatea de depuneri solide care se pot forma in port (in general 1 m).

Daca marnajul este important, poate fi mai economic sa se reduca inaltimea danelor de operare, mentinandu-se nivelul in bazin la cel al nivelului marii, trebuie pentru aceasta ca intre rada si bazin sa se comunice printr-o ecluza. Alegerea intre bazinul cu valuri si bazinul cu maree rezulta dintr-un calcul economic tinandu-se cont de: costul de constructie al bazinului si danelor de operare (care este cel mai mic pentru un bazin cu valuri); costul de constructie si exploatare al ecluzei;

costul in functie de durata stationarii in port a navelor datorata ecluzarii.

In general un bazin cu valuri nu este suficient daca marnajul depaseste 5 m. Bazinul este sapat (adancit) si intretinut cu mijloace de dragare stationare (cu aspiratie sau cu cupe); materialele dragate pot fi aruncate pe pamant daca exista spatiu de depozitare, sau evacuate in larg prin salande cu clapete (slepuri). In toate cazurile, dragajele si rambleierele trebuie sa fie facute luandu-se precautii necesare pentru a nu degrada mediul inconjurator. Costul pe metru cub dragat prin utilaj cu cupe este de 8-10 $ pe m3. Dimensiunile bazinelor sunt in functie de marimea navelor care vor fi primite aici si a numarului si caracteristicilor danelor de operare care sunt stabilite aici. Largimea minima a unui bazin ce contine dane de operare pe cele doua fete (intrari) este de cel putin 5 ori latimea celei mai mari nave, dar largimea trebuie sa fie superioara acestei valori chiar cand bazinul are o lungime mare (Portul Marseille Fos care primeste nave de la 100.000 la 200.000 tdw. are bazine de 600 m. largime si o lungime de 4 km). Lucrari de acostare si amarare. De-a lungul bazinelor sunt stabilite lucrari la care navele vin sa acosteze si sa amareze pentru a debarca sau imbarca pasagerii sau marfurile. Cand aceste lucrari joaca un rol de sustinere a pamantului, permitand realizarea de zone de manevra pentru utilajele de manevrare apropiate de locul de acostaj le desemnam prin termenul de cheu. Atunci cand sunt implantate la oarecare distanta de tarm le calificam in general ce termenul de debarcader (sau daca sunt foarte indepartate de warfs). In acest ultim caz, acostajul se efectueaza deseori pe piloni de legare, care sunt pusi de o parte si de alta a lucrarii care serveste ca spatii de manevra pentru utilaje de manevrare. Lucrarile care joaca un rol de sustinere a pamantului pot fi constituite:

printr-o stivuire de blocuri de beton (non armat); prin cheson din beton (armat); prin perdele de placi de pal cu modul sau pereti demulati in beton armat (in jur de 1 m grosime), ancorate pe piloni inclin ati sau cu ajutorul tirantului ascuns in sol la distanta suficienta;

prin gabionuri de palplanse plate.

Lucrarile cu taluzuri sunt constituite pe o platforma din beton (armat sau mai rar precomprimati) pe stalpi verticali si inclinati sau de piloni din beton sau otel. Taluzul este protejat de pietre contra efectelor produse de manevra navelor sau de hula reziduala. Intermediar intre aceste doua categorii - cheul danez - este constituit dintr-o perdea de planse de pal batute in dreptul capatului acostajului; dana de operare este constituita dintr-o platforma, sustinuta de pilon, sub care este protejat un taluz, permitand sa se reduca inaltimea sustinerii pamantului. Pilonii de legare sunt constituiti:

din fascicole de piloni de lemn, sau in general din tuburi metalice: sunt lucrari mici, destinate acostajului, energia cinetica a navei fiind absorbita de flexiunea pilonilor de legare; sau din gabioni de palplanse plate, sau din cheson din beton armat: acestea sunt lucrari rapide care servesc la acostare si amarare si trebuie sa se echipeze atunci aceste lucrari cu lucrari de fortificatie suple pentru a absorbii energia in momentul acostajului;

Punct de amaraj unic (single mooring point) este o lucrare constituita dintr-un corp plutitor amarat pe fundul apei prin lanturi fixate pe ancore sau corpuri imobile: nava loveste amarajele sale pe aceasta lucrare si pivoteaza liber in jurul acestui punct, sub efectul vantului si a curentilor. Acest tip de lucrare este folosit pentru ca navele de produse lichide in vrac (de exemplu produse petroliere) sa poata sa opereze; o canalizare flexibila leaga nava de canalizarea de jonctiune cu pamantul. Accesoriile lucrarilor de acostare. Oricare ar fi tipul bazinului, lucrarile expuse socurilor de acostare au intotdeauna o corona din beton foarte masiv, constituita dintr-o barna longitudinala taiata cu diametrul in jur de 25 m, pe care sunt fixate utilajele de amaraj si lucrarile de fortificatie in momentul acostajului. Bolardele sunt piese din otel a caror forma permite o fixare buna a amarajelor; dispuse toate cu 25 m. de-a lungul capatului lucrarii, ele sunt solid ancorate in grinda de incununare si trebuie sa poata sa reziste la tractiuni de 50 si uneori 100 tone. Cand largarea amarajelor trebuie sa poata sa se efectueze foarte rapid (de exemplu de a permite unei nave incarcata cu

marfuri periculoase de a parasi foarte repede dana) se utilizeaza carlige a caror deschidere elibereaza instantaneu amarajul. In afara de a absorbi energia cinetica a navei in momentul acostajului si sa reduca eforturile impuse corpului navei si infrastructurii, se echipeaza lucrarile cu lucrari de fortificatie a acostajului capabile sa absoarba energii care sunt in functie de masa navei si de viteza sa de deriva la momentul acostajului (100 t. pentru o nava de 50.000 t. care deviaza cu 20 cm/s). Conceperea lor si materialele utilizate sunt foarte diverse, de la piese din lemn, sau simple, pneumatice plasate langa grinda de incoronare pana la amortizori din neopren mai mult sau mai putin sofisticati. Este recomandat sa se adopte sisteme la fel de simple pe cat este posibil, care absorb energia prin pompa lor deformare, evitandu-se dispozitive mecanice complicate a caror conservare in stare buna este intotdeauna aleatorie. Scarile verticale sunt prevazute pentru a permite accesul micilor ambarcatiuni. Acestea sunt plasate intr-o locatie amenajata in fata acostajului, in maniera sa nu se desfaca. Jgheaburile sunt amenajate in partea superioara a grinzii pentru a aduce in aproprierea directie de acostare retelele de apa, electricitate, de vapori, aer comprimat etc., necesare navelor si utilajelor de manevrare care circula pe aceste lucrari, in ceea ce priveste apa, se realizeaza, in general retele distincte, pentru aprovizionarea navelor cu apa potabila si pentru lupta contra incendiului. Consideratii tehnice asupra diverselor tipuri de lucrari. Experienta arata ca marimea navelor (pescajul) creste fara incetare, este prudent sa se prevada, inca de la concepere, posibilitatea de consolidare a lucrarilor sau cel putin sa se ia o oarecare marja ca sa se determine nivelul fondarii lor. Lucrarile in blocuri ingramadite si cheiurile din cheson de beton cer soluri de fundatii a caror portanta este suficienta, aceasta din urma poate sa fie ameliorata fondandu-se cheiurile pe strat de piatra care repartizeaza incarcatura pe solul fundatiei. In marile supuse la un marnaj semnificativ (mai mult de 2 m.), un filtru gros de piatra de 41.100 kg este necesar pentru a evita suprapresiunile intinderii apei la flux, filtrele geotextile fiind necesare pentru a impiedica fuga materialelor finite spre bazin. Platformele metalice ale planurilor ancorate sunt batute in solul fundatiei la o oarecare inaltime; acest tip de lucrare nu poate deci sa fie utilizata atunci cand solul este constituit din roci. Este in aceeasi masura contraindicat atunci cand solul suporta o puternica greutate de vas. Un filtru in orice ocazie este la fel de necesar in zona de marnaj pentru a evita suprapresiunea fluxului.

Din contra lucrarile de piatra si pe piloni permit sa se scuteasca de caracteristicile rele ale paturilor superioare ale fundatiei, incarcaturile fiind raportate prin pietre sau piloni pe paturile a caror caracteristici geotehnice sunt suficient pentru a asigura greutatea ceruta. Otelul din platforme si cel al pilonilor metalici trebuie sa faca obiectul unei serioase protectii contra coroziunii - trebuie la minim sa-l protejeze prin tencuieli adaptate (pituri bituminoase de exemplu) sau mai fine si sa se recurga la un sistem de protectie catodic. Consideratii economice. In conditiile fundatiei comparabile, costul lucrarii de acostaj variaza mai rapid decat inaltimea sa:

un cheu din blocuri de beton sau din cheson de aproximativ 20 m. in inaltime (cu piciorul la nivelul pamantului) costa 50.000- 70.000 $ metru liniar; pentru 13 sau 14 metri in inaltime, costul este de ordinul a 30.000 $ pe metru; un cheu din palplanse metalice sau pereti turnati de cca. 20 m. in inaltime costa de la 30.000 la 50.000 $ pe metru liniar; un pilon de legare de acostaj pentru o nava de 250.000 tone costa 1,6 milioane $, un pilon de legare rigid avand un cost echivalent.