Instalatia de Balast-Santina

Rolul instalatiilor de balast-santina este de a corecta pozitia centrului de masa al navei prin ambarcarea,transferarea si evacuarea peste bord a balastului lichid si de evcuare peste bord a apelor colectate in santina. Aceasta grupare a doua instalatii diferite ca destinatie este permisa de agentul de lucru comun,apa de mare si de amplasarea ambelor instalatii la nivelul fundului navei; astfel se obtine utilizarea unui numar mai mic de pompe,tubulaturi de lungime mai redusa si,in consecinta,se reduc si masa si volumul instalatiei. Cerintele impuse instalatiilor de balast-santina sunt : -sa asigure drenarea sau umplerea completa a tancurilor ,sa dreneze casetele de santina si coferdamurile atunci cand nava are asieta dreapta dar si cand nava are inclinari transversale de pana la 15 sau longitudinale de maxim 5. -sa asigure corectarea pozitiei centrului de masa al navei conform necesitatilor impuse de stabilitatea acesteia,in timp util. -sa dispuna de mijloace de actionare la distanta a pompelor,de aparate pentru masurarea cantitatii de apa in locurile de colectare. -sa nu permita poluarea marii pe timpul functionarii sau sa conduca la degradarea marfurilor de catre apa datorita inundarii arbitrare a navei. -sa dispuna de mijloace de conducere a apei catre locurile de colectare ale acesteia. -sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile. -sa fie executate din materiale rezistente la actiunea de coroziune a apei de mare. In cadrul functiei de salvare,instalatia de balast-santina asigura evacuarea cantitatilor mari de apa in caz de gaura de apa.La unele nave instalatia de balast are portiuni comune cu instalatia de stins incendiu cu apa,iar in acest caz trebuie exclusa interconectarea cu instalatia de santina.

1.Instalatia de balast
-1-

Instalatia de balast deplaseaza centrul de greutate al navei ,aducand nava la asieta dorita ,in urma unor operatiuni specifice -ambarcare,deplasare,debarcarea balastului constituit din apa de mare- efectuate cu ajutorul pompei de balast ce deplaseaza apa intre tancurile de balast. Navele de transport marfuri generale ambarca la bordul lor cantitati de balast ce se incadreaza in limitele [2]: (0,20,3) .Navele petroliere au caracteristic faptul ca ambarca ballast cu o greutate ce se inscrie in intervalul (0,30,5) . Descarcarea marfurilor duce la reducerea inaltimii metacentrice ceea ce inrautateste stabilitatea navei. Pentru a asigura o stabilitate suficienta in conditiile de navigatie pe mare libera , in tancurile de balast se ambarca apa de mare greutate B,care se adauga deplasamentului navei goale (g). Deplasamentul navei balastate este : 1=g+B,iar in diagrama caracteristicilor de carene drepte,intersectand curba deplasamentului (T) se obtine pescajul navei balastate : T1=T+T.Intersectand curba centrelor de carena Zc(T) sip e cea a razelor metacentrice r(T) rezulta cota centrului de carena a navei balastate Zc1,respectiv raza metacentrica a acesteia r1.Cota centrului de greutate al navei balastate este ZG1,unde : ZG1=(g ZG + B ZB) / 1, ZB-cota centrului de greutate al apei de balast 1 In urma ambarcarii apei de balast,inaltimea metacentrica a navei balastate este h1,unde : h1=r1+Zc1-(g ZG + B ZB) / 1 Pentru ca inaltimea metacentrica sa fie maxima,valoarea ZB trebuie sa fie minima,deci tancurile de balast trebuie asezate sub puntea dublului fund. La mineraliere datorita desitatii mari a marfii (4t/m3),odata cu incarcarea,centrul de greutate coboara mult iar inaltimea metacentrica transversala si stabilitatea navei devin excesive.Astfel la orice inclinare a navei in plan transversal,apare tendinta de echilibrare iar in timp aceasta duce la discomfort pentru echipaj.Mineralierele sunt prevazute cu tancuri de balast-apa ,plasate sub puntea pricipala,care fiind umplute odata cu incarcarea navei,provoaca ameliorarea stabilitatii mineralierului.

-2-

Pentru corectarea pozitiei in plan a centrului de greutate al navei,se transfera balastul intre tancuri.Daca se transfera balastul de greutate B,astfel incat deplasarile sale sunt : verticala lz , orizontal-transversala ly si orizontallongitudinala lx,noua inaltime metacentrica a navei va fi : h1=h-lz B /, nava se inclina transversal cu unghiul : = arc tg (B ly/ h1) Iar pescajul sau variaza cu marimea T : T=Tprova-Tpupa=B lx L / H, unde h,H=inaltimile metacentrice transversala si longitudinala ale navei inainte de transferarea balastului,iar =deplasamentul navei 2.Rezulta ca,pentru a nu afecta inaltimea metacentrica si deci stabilitatea navei,transferarea pe nava a balastului trebuie facuta in plan orizontal cu un lz cat mai mic. Pentru a utiliza cantitati cat mai mici de balast transferat B,tancurile de balastare transversala si longitudinal trebuie asezate la distantele dintre ele lx si ly cat mai mari,adica spre bordaje si in extremitatile prova si pupa.

Componenta instalatiei de balast : -prize si chesoane de fund si bordaj -magistrala de apa de mare -pompe de balast cu agregatele lor de actionare -valvule de trecere pentru (de)conectarea pompelor (de) la sistemelor de tubulatura -casete de distributie -sisteme de tubulaturi -valvule comandate de la distanta corespunzatoate fiecarui tanc -tancuri de balast -sorburi si dispozitive de masurarea nivelului apei in tancuri -valvule de bordaj Apa de balastare preluata din mare prin prizele de fund si bordaj, dotate cu valvule Kingston destinate (de) cuplarii magistralei de balast (de) la priza si
-3-

impiedicarii scurgerii apei din instalatie in exterior cu ajutorul pompelor de balast, este stocata la bord in tancuri speciale denumite tancuri de balast. Prizele de fund si de bordaj sunt prevazute cu filtre mecanice grosiere, dispozitive de suflare si dezghetare ce constau in serpentine (inele) perforate alimentate cu aer comprimat sau abur supraincalzit plasate in chesoanele de fund si de bordaj.Prizele constituie parte integranta a magistralei de apa de mare ce poate fi usor recunoscuta in compartimentul masini datorita faptului ca este constituita din conducta cu diametrul cel mai mare din toate cele existente in compartiment.Amplasarea prizelor trebuie sa se faca in zonele de pe suprafata operei vii in care depunerile de nisip si de mal sunt minime. La golirea tancurilor apa este refulata de catre pompe peste bord prin intermediul unor valvule de bordaj situate in zona liniei de pescaj maxim.Aceste valvule sunt de sens unic impiedicand patrunderea apei din exteriorul navei in instalatie. Pompele de balast sunt prin excelenta pompe de debite foarte mari si sarcini pe aspiratie si refulare relativ scazute (inaltimea maxima de aspiratie nu depaseste 5-6 m), fapt pentru care sunt preferate in constructie pompele de tip centrifugal sau axial autoamorsabile,antrenate de motoare electrice de turatie corespunzatoare.Atat pompele cat si celelalte echipamente electrice,mecanice si hidraulice sunt navalizate in vederea asigurarii rezistentei acestora la actiunea puternic coroziva a aerului si apei marii precum si la actiunea stropilor de apa.Rolul pompelor este acela de a asigura umplerea sau golirea tancurilor de balast intr-un timp cat mai redus.In conformitate cu prevederile impuse de Societatea de Clasificare,in practica exploatarii navale se recurge la umplerea sau golirea tancurilor de balast pe cale gravitationala daca durata necesara efectuarii operatiunii respective o permite si daca pozitionarea tancului fata de linia de plutire pe care se afla nava este avantajoasa,aceasta realizandu-se in vederea evitarii consumului de energie suplimentar si uzurii inutile a echipamentelor instalatiei. Tubulatura instalatiei de balast trebuie sa asigure,prin constructie,vehicularea debitelor de apa impuse in perioadele de timp corespunzatoare prevederilor Registrului.Toate tubulaturile vor fi astfel montate ncat sa asigure functionarea corecta a instalatiei si la inclinari transversale de maxim 5 si sa nu fie expuse inghetului. La punerea in functiune a instalatiei se verifica rezistenta si etanseitatea tubulaturii la o presiune a fluidului de lucru de 4 bari sau la o presiune egala cu cea furnizata
-4-

de pompa de stins incendii cand aceasta asigura preponderent functionarea instalatiei.Tevile utilizate sunt din otel captusit la interior cu material cu efect protector contra coroziunii (ex: policlorura de vinil, zinc). Tancurile de balast sunt tancuri de tip structural, fiind dotate cu tubulaturi individuale astfel incat sa existe posibilitatea umplerii sau golirii fiecrui tanc sau grup de tancuri in parte.In acest scop la bordul navei exista magistrale de balast corespunzatoare tancurilor din cele doua borduri din prova compartimentului masini(tancuri de subpunte,gurna si dublu fund) si picului prova,si o alta tubulatura de alimentare a tancului de balast din picul pupa.Cuplarea sau decuplarea acestora la refularea sau aspiratia pompelor de balast se face prin intermediul unor casete de distributie(distribuitoare hidraulice cu sertar cu sectiuni de trecere mari) comandate electromecanic.Toate racordarile tancurilor la magistrale sunt prevazute cu valvule comandate(in general de tip fluture) hidraulic de la distanta si sorburi. Toate valvulele comandate sunt prevazute cu comanda directa, locala sau de la distanta. Armatura telecomandata va avea o comanda locala care trebuie sa actioneze independent de cea de la distanta(mecanica),de pe puntea peretilor etansi.Daca este posibil aceste actionari vor fi directe (ex: roata de mana).Daca amplasarea valvulei nu permite accesul direct la aceasta (ex: valvule situate in dublul fund sau in tancul de balast din picul prova),actionarea manuala locala poate fi inlocuita printr-o actionare manuala de la distanta(ex: actionare mecanica cu tije imbinate cardanic sau actionare hidraulica cu pompa de mana).Casetele valvulelor si valvulele cu comanda manuala trebuie sa fie amplasate in locuri care, in conditii normale de exploatare sunt permanent accesibile.Toate armaturile de reglaj si casetele de valvule se amplaseaza de obicei in zona compartimentului in care se monteaza si pompele de balast.Protectia suprafetelor interioare ale tancurilor la actiunea coroziva a apei de mare este realizata prin amplasarea in interiorul tancurilor a placilor de zinc cu rol protector. Nivelul apei din tancuri este determinat prin intermediul traductorilor de nivel incorporati in constructia fiecarui tanc.Nivelul citit de acestea este trimis prin mijloace electrice la postul de comanda-masini,unde,prin introducerea valorii nivelului in diagrama de capacitate a tancului(diagrama ce prezinta dependenta dintre nivelul lichidului dintr-un tanc si volum, abscisa si ordonata a centrului de greutate al lichidului inmagazinat in tanc), se determina volumul de apa existent in tanc.Traductorii utilizati folosesc diferite principii functionale,in ultimul timp fiind
-5-

utilizati traductorii electronici integrati care au capacitatea de a memora diagrama de capacitate a tancului si de a reda permanent cantitatea de apa prezenta in tanc. Sorburile sunt ajustaje tronconice (palnii) dispuse in pupa fiecrui tanc de balast si cat mai aproape de planul diametral al navei.Se pot monta sorburi si in zona gurnei la tancurile din regiunea gurnei.Sorburile pot fi prevazute sau nu cu filtre mecanice grosiere pentru evitarea antrenarii pe tubulatura a eventualelor impuritati mecanice de dimensiuni mari.

-Schema instalatiei de balast a unui cargou multifunctional de 15.000TDW-

1-afterpic
-6-

10-perete de coliziune

2-sorb 3-pompa de balast 4-armatura de inchidere 5-valvula de fund(kingston) 6-caseta de valvule 7-tanc lateral inferior de balast 8-tubulatura de balast 9-tanc de combustibil

11-forpic 12-armatura de inchidere 13-armaturi de golire 14-tancuri superioare 15-puntea principala 16-filtru 17-armatura de bordaj

Cantitatile de apa din tancuri se controleaza cu nivelmetre ale caror indicatii sunt transmise la postul de comanda,de unde se executa sau se comanda manevrele de exploatare a instalatiei de balast. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi folosite pompe de serviciu general,pompe de incendiu sau pompa circuitului de racire extern a motorului principal. Debitul pompelor de balast este dat de relatia : Q=B / w g 3600 [m3/h] unde : w=densitatea apei de mare (1025kg/m3) g=acceleratia gravitationala B=greutatea apei de balast din tancul considerat [N] =timpul de umplere sau golire a tancului Debitul pompei de balast se va determina astfel incat sa se asigure o viteza a apei de balast de cel putin 2 m3/s. In general pentru intreaga instalatie de balast =810 ore.Pentru navele de marfuri generale si de pasageri,debitele uzuale sunt de 100400m3/h Conform normelor Registrului Naval Roman,diamentrul tevii care deserveste un tanc de balast trebuie sa fie superior valorii dR,obtinuta din relatia : dR=18 3 V [mm], unde V=volumul tancului de balast[m3] Diametrul tubulaturii magistrale de balast trebuie sa fie cel putin egal cu diametrul tubulaturii celui mai mare tanc de balast.De asemenea,diametrul necesar tevilor trebuie sa fie stabilite pe baza calcularii pierderilor de sarcina in
-7-

tubulatura,verificand posibilitatea de aspiratie a apei din cel mai indepartat tanc,pentru inaltimea de aspiratie a pompei,care de obicei,nu depaseste 5-6m. Elemente de exploatare a instalatiei de balast : Inainte de a incepe exploatarea unei instalatii de balast, dupa construirea sau refacerea ei, se procedeaza la probare. Instalatia de balast se verifica si se probeaza dupa terminarea lucrarilor de amenajari, curatire, vopsire sau cimentare a tancurilor de balast, si dupa executarea si probarea tubulaturilor de sonda si de aerisiri. Initial se verifica traseele de tubulaturi, montarea pompelor, tubulatura de sonde si tubulatura de aerisiri.Se controleaza existenta si corectitudinea amplasarii dopurilor si armaturilor de golire a instalatiei. Apoi se trece la probarea in functionare a instalatiei, conform schemei din documentatia tehnica a navei.Se realizeaza umplerea tancurilor cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, masurand timpii de umplere, mai ales pentru tancul cel mai indepartat si determinand debitul mediu al pompei de umplere.Umplerea tancurilor se opreste numai dupa ce apa a refulat prin aerisiri, verificandu-se astfel etanseitatea aerisirilor si capacelor de vizitare a tancurilor. Se golesc tancurile cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, masurand timpul de golire cu pompa de balast a celui mai indepartat tanc amplasat in dublul fund si determinand debitul mediu.Golirea tancurilor se opreste numai dupa ce pompele nu mai aspira.Dupa oprirea pompei se masoara nivelul apei ramase in tanc.Se verifica etanseitatea instalatiei si a armaturilor efectuandu-se o proba de vacuum cu tancurile goale,utilizand dispozitivele de autoamorsare a pompelor sau dispozitivul centralizat de vacuum. Se verifica umplerea gravitationala a tancurilor, se executa operatii de transferare a balastului intre forpic, afterpic si tancurile laterale. In timpul functionarii trebuie verificata posibilitatea efectuarii manevrelor conform schemei, accesibilitatea de manevrare a armaturilor si alte conditii de exploatare. De asemenea se urmareste functionarea normala a pompei, notandu-se parametrii de functionare pentru fiecare manevra. Se verifica functionarea necavitationala a pompei (zgomote puternice, pocnituri, reducerea debitului). Se probeaza functionarea pompei de balast si in instalatiile unde ea este folosita ca rezerva (incendiu, santina, racire motor, etc).
-8-

Inainte de verificarea functionarii instalatiei se verifica functionarea pompei in regim nominal,timp de cel putin 2 ore.Se inregistreaza puterea absorbita de electromotor la functionarea pompei in regim nominal.Durata efectiva de functionare in regim nominal depinde de puterea electromotorului. Dupa construirea navei, instalatia de balast se verifica si se receptioneaza definitiv in timpul probarii navei la cheu.La plecarea in probele de mars nava trebuie sa aiba instalatia de balast, impreuna cu tancurile ei, predate si receptionate definitiv.In exploatarea curenta, in timpul functionarii instalatiei de balast trebuie urmarite indicatiile manovacuummetrelor si manometrelor.Se recomanda ca armaturile sa nu functioneze decat complet inchise sau deschise, dupa necesitate. Pe parcursul exploatarii instalatiei trebuie urmarita starea de consumare a protectoarelor catodice din zinc, inlocuindu-le la nevoie.La terminarea balastarii sau debalastarii cu pompa centrifugala, trebuie inchisa armatura de pe ramura de refulare, oprita si inchisa armatura de pe ramura de aspiratie. In vederea conservarii instalatiei de balast se realizeaza golirea ei,demontarea armaturilor,protejarea elementelor componente cu unsoare consistenta,montarea la loc si pastrarea in pozitie inchisa.

2.Instalatia de santina In conditii normale de navigatie ,la orice nava apar diferite acumulari de ape reziduale ce trebuie evacuate.Cauzele aparitiei acestor acumulari de apa sunt : -scurgeri prin neetanseitatile instalatiilor cu tubulaturi -scurgeri din ploi si din spalarea puntilor -scurgeri din spalarea magaziilor -condensarea vaporilor de apa pe peretii metalici ca urmare a variatiei de temperatura de la zi la noapte -purjarea sticlelor de nivel Aceste ape reziduale au o influenta negativa,determinand corodarea partilor metalice,deteriorarea izolatiilor si a vopselei,deprecierea marfii. Functiile instalatiei de santina sunt : -evacuarea apei reziduale peste bord
-9-

-instalatie de rezerva pentru instalatia de balast -eliminarea apei ramase in tancurile de balast care nu poate fi eliminata cu pompele de balast -eliminarea apei din compartimentul de masini in caz de avarie -drenarea tancurilor si coferdamurilor atat pentru nava cu asieta dreapta cat si pentru inclinari longitudinal de pana la 5 si transversal de pana la 15 -separarea hidrocarburilor din apa colectata in santina compartimentelor care au reziduuri petrolifere Instalatia de santina se imparte,in functie de natura compartimentelor,in doua categorii : > instalatia de santina a compartimentelor navei ,care trebuie sa satisfaca normele de registru privind instalatia de santina a navei,numita si instalatia de santina principala; > instalatia de santina la compartimentele in care apar reziduuri petrolifere ,care trebuie sa satisfaca cerintele privind evitarea poluarii cu hidrocarburi prin apele deversate. De cele mai multe ori,amplasarea pompelor de santina se face in compartimentul de masini. Magaziile de marfa se dreneaz fie prin intermediul unor ramificatii de tubulatura proprii care fac legatura de la putul de santina la casetele de manevra,fie cu ajutorul unei tubulaturi magistrale,prevazuta cu ramificatii la nivelul fiecarei magazii.Adoptarea uneia sau alteia din cele doua solutii se face functie de tipul navei,de dimensiunile navei precum si de caracteristicile marfii transportate. Tubulatura si sorburile de santina se dispun in asa fel incat sa se asigure drenarea tuturor compartimentelor etanse cu oricare dintre dotarile instalatiei de santina,cu exceptia picurilor drenate de pompe separate si a tancurilor permanente de combustibil si apa. La navele care trebuie sa prezinte o caracteristica buna de nescufundabilitate,toate valvulele instalatiei de santina se amplaseaza in asa fel incat in cazul unei inundari,una din pompele de santina sa poata drena orice compartiment inundat,fara sa fie posibila inundarea altor compartimente,iar in
- 10 -

cazul avariei unei pompe,instalatia de santina sa ramana in functiune prin utilizarea pompelor de rezerva. Tubulatura de santina trebuie trasa,in general,in afara tancurilor din dublul fund.Sunt situatii cand acest lucru nu este posibil(la mineraliere,petroliere,frigorifice,etc.) si in acest caz,tubulatura se instaleaza prin tancuri sau prin tunele realizate intre fundul navei si puntea dublului fund. La tubulatura aferenta santinei compartimentului de masini si a tunelului liniei de arbori,pe aspiratia pompei este obligatorie montarea unui filtru de noroi ce se monteaza la nivelul paiolului si intr-o pozitie cat mai accesibila in vederea curatirii lui periodice. Tunelul liniei de arbori se dreneaza printr-o tubulatura ce se racordeaza la tubulatura principala de santina.Tubulatura de drenaj a tunelului are orificiul de aspiratie in pupa tunelului.Daca exista posibilitatea ca scurgerile sa se acumuleze si in prova tunelului,se mai monteaza o tubulatura de aspiratie si in acea zona. Picurile pupa si prova se dreneaza de regula cu pompe cu actionare mecanica independente sau chiar cu pompele principale ale instalatiei de santina.La navele mici,ale caror picuri au,de asemenea,dimensiuni mici,drenarea se poate face chiar cu pompe manuale. Drenarea putului de lant si a altor compartimente situate in prova peretelui de coliziune sub puntea peretilor etansi se poate face fie folosind pompe individuale cu actionare mecanica sau electrica,fie ejectoare. Pentru colectarea apei,instalatia de santina este prevazuta cu puturi de santina amplasate la puntea dublului fund in cele dou borduri ale sectiunii transversale si la pupa compartimentului. Daca latimea este mai mare de 20 m,se recomanda amplasarea unor puturi de santina si in planul diametral.Sorburile instalatiei trebuie dispuse in asa fel incat sa permita drenarea chiar in conditiile unor inclinari longitudinale de 5 si transversale de pana la 15.Traseul tubulaturii de santina trebuie ales astfel incat sa aiba o lungime minima cu un numar minim de coturi.

Componenta instalatiei de santina :

- 11 -

-pompe -tubulatura magistrala -ramificatii -armaturi -separatoare Se recomanda ca pompele instalatiei de santina sa fie folosite ca mijloc de rezerva pentru alte instalatii,de exemplu pentru instalatia de balast.De asemenea,agregatele altor instalatii (balast,racire) pot deservi instalatia de santina.Acest lucru conduce la o vitalitate marita in functionare a instalatiilor si totodata, la reducerea numarului de agregate pe nava, deci se obtine un coeficient de utilizare al pompelor mai mare. Pompele instalatiei de santina sunt de tip centrifugal sau volumic, in cazul pompelor volumice fiind preferate pompele cu pistonverticale care au patru fete de lucru. Pompele centrifuge trebuie sa aiba posibilitati de aspiratie foarte bune, si sa fie autoamorsabile. Pompele volumice au proprietati bune pe aspiratie, fiind preferate pentru acest motiv.Uneori,se pot gasi la instalatia de santina si pompe manuale ( la navele mici). Tubulatura magistrala este tubulatura principala a instalatiei de santina. Se executa din otel zincat si are un diametru precizat de regulile de registru in functie de dimensiunile navei. Ramificatiile fac legatura intre compartimentele navei si tubulatura magistala,dimensiunile lor fiind impuse de regulile de registru in functie de lungimea compartimentului. Armaturile instalatiei de santina au rolul de a asigura functiile instalatiei.Ca armaturi se utilizeaza sorburi prevazute cu: clapeti de retinere, filtre, valvule,valvule de actionare de la distanta,casete de distibutie si de manevra, armaturi de reglaj, etc.

-Instalatia de santina in compartimentul masini- 12 -

1-pompa de santina 2-pompa de ballast 3,4,5-casete de valvule 6-pompa de santina C.M. 7-separator de santina 8-caseta de distributie 9-filtre cu retinere ale instalatiei 10-puturi de santina din afara C.M. 11-sorburi

- 13 -

La fiecare nava autopropulsata cu motoare principale avand puterea totala de 220 kW si mai mult,trebuie sa existe cel putin doua pompe de santina cu actionare mecanica,din care o pompa trebuie sa fie stationara si inclusa in instalatia da santina.Aceste pompe tebuie sa fie capabile sa dreneze orice compartiment si sa asigure in conductele magistrale viteze de deplasare a apei de minimum 2 m/s, pentru diametre interioare reglementate de registrele de clasificatie. Debitul total al pompelor de santina Q trebuie sa fie superior debitului pompelor de incendiu Qi la toate navele,cu exceptia petrolierelor.De obicei se adopta: Q = (1,2....1,3) Qi 9 Ca pompa de santina poate fi utilizata cea de balast sau alta pompa cu destinatie generala actionata mecanic,cu conditia ca debitul si inaltimea ei de aspiratie sa fie suficiente pentru drenarea celui mai indepartat compartiment. Pompele de santina trebuie sa fie autoamorsabile sau sa fie deservite de un sistem centralizat de amorsare prin vidare. Diametrul magistralei de santina poate fi calculat cu ecuatia continuitatii: Q = v d2 / 4 Rezulta ca : d = 4Q / v Conform normelor R.N.R diametrele interioare ale racordurilor de aspiratie din instalatia de santina trebuie sa aiba cel putin valorile date de relatia: d = k l (B+H) + 25 [mm], in care : B = latimea de constructie a navei [m] H = inaltimea de constructie a navei [m] Pentru magistrale de santina si tronsoane racordate direct la pompa: k = 1,68 l = L (lungimea navei) [m] Pentru tronsoane de aspiratie ale compartimentelor si pompele manuale: k= 2,15 l = lc (lungimea compartimentului) [m] Intre diametrul magistralei de santina dm si doua dintre cele mai mari diametre ale racordurilor de aspiratie, di si di+1, trebuie sa existe relatia: dm (di 2 + di+12) max
- 14 -

Daca din calcul rezulta valori mai mici,pentru a preveni infundarea tevilor, in general, diametrele racordurilor de aspiratie trebuie sa fie de cel putin 40 mm, iar in cazul drenarii incaperilor de volume mici, ele pot fi reduse pana la 32 mm. La navele petroliere,la care pompele de santina deservesc numai compartimentele de masini si caldari, diametrul interior al tubulaturii magistralei se determina cu relatia: dm 4,3 lcp(B+H) + 25 *mm+, 10 lcp =lungimea compartimentului masini sau caldari al petrolierului [m] In general, instalatiile de santina sunt dotate cu pompe centrifugale cu sisteme de amorsare sau pompe cu piston,cu debite de 15...400 m3/h., sarcini totale de 10...30 mCA si inaltimi de aspiratie de 5-6 mCA. Circuitele instalatiilor de santina se executa din tevi din otel sudate longitudinal pentru contructii (STAS 757-80),zincate pana la grosimi de 120 pentru apa de mare si 100 pentru apa dulce,sau acoperite la interior cu polietilena. Inca din faza de proiectare trebuie prevazute mijloace pentru a permite drenarea si eliminarea oricarei scurgeri susceptibila sa se produca la pompele de marfa si valvulele din compartimentele pompelor de marfa.Instalatia de santina care deserveste compartimentul pompelor de marfa va fi comandata din exteriorul compartimentului.Trebuie prevazute unul sau mai multe tancuri de reziduuri destinate depozitarii apei de santina contaminate sau apei de la spalarea tancurilor. Trebuie prevazuta o cuplare cu uscatul prin intermediul unui racord standard sau a unui alt dispozitiv,pentru transferul lichidelor contaminate la instalatiile de colectare de la uscat. Instalatiile de santina pentru compartimentele pompelor de marfa, compartimente pompe, spatii goale, tancuri de reziduuri, tancuri din dublul fund si compartimente similare trebuie sa fie amplasate in intregime in zona de marfa,cu exceptia spatiilor goale, a tancurilor din dublul fund si a tancurilor de balast care se separa de tancurile care contin marfa sau reziduuri de marfa printr-un perete etans dublu.

- 15 -

Elemente de exploatare a instalatiei de santina : Inainte de a incepe exploatarea unei instalatii de santina,dupa construirea sau repararea ei,se procedeaza la probare.Initial se verifica montarea corecta a elementelor instalatiilor conform proiectului,calitatea montajului,se controleaza existenta si corectitudinea de amplasare a dopurilor si armaturilor de golire a instalatiei.Se trece apoi la verificarea functionarii in regim nominal a pompelor de santina si a pompelor de rezerva care apartin altor instalatii. Durata de probare este de minimum 2 ore de functionare neintrerupta si depinde de puterea electromotoarelor de actionare.Se verifica,de asemenea, etanseitatea instalatiei si armaturilor, efectuandu-se o proba de vacuum, cu casetele din compartimentele goale, utilizandu-se mijloacele de autoamorsare. Pentru compartimentul masini functionarea instalatiei se verifica in mod similar,proband aspiratia cu pompa principala si cu cea de rezerva,la toate sorburile compartimentului.Separatorul de reziduuri petroliere al instalatiei de santina se probeaza separat, ca o instalatie de sine statatoare. In exploatarea curenta,in timpul functionarii instalatiei de santina, trebuie urmarite indicatiile manovacuummetrelor si manometrelor. Golirea completa a unei casete de santina este semnalizata de manovacuummetru,care indica presiunea atmosferica.Functionarea in continuare a pompei de santina este posibila numai dupa ce este izolata ramificatia cu caseta golita. Este recomandat ca armaturile sa nu functioneze decat complet inchise sau complet deschise,pentru a reduce la minimum pierderile locale de sarcina provocate de ele.Pe parcursul exploatarii instalatiei,trebuie urmarita starea de consumare a protectoarelor catodice,inlocuindu-le la nevoie.Daca pentru drenare se foloseste o pompa centrifugala,la terminarea operatiei,inainte de oprirea pompei, trebuie inchisa armatura pe ramura de refulare,iar dupa oprire,se inchide si armatura de pe ramura de aspiratie.In acest fel este impiedicata dezamorsarea pompei centrifugal. Toate casetele de santina ale navei trebuie drenate in fiecare cart, consemnandu-se acest fapt in jurnalul de masina. In exploatarea instalatiei de santina trebuie acordata o mare atentie prevenirii poluarii apei de mare,conform prevederilor Conventiei Internationale MARPOL 73/78.Pentru aceasta,apa colectata in santina compartimentelor de masini si caldari poate fi evacuata peste bord numai prin separatorul de reziduuri
- 16 -

petroliere.Nerespectarea acestei Conventii, prin evacuarea peste bord a reziduurilor de hidrocarburi,constituie o abatere grava care se sanctioneaza cu amenzi severe aplicate de autoritatile maritime.

Lucrarile de intretinere periodica a instalatiei de balast-santina : 1-controlul fixarii pompelor pe postament 2-curatirea filtrelor de la sorburile santina 3-verificarea si remedierea neetanseitatilor din instalatie 4-inlocuirea garniturilor sau sistemului de etansare la presetupe,pompe si valvule 5-verificarea si tusarea(inlocuirea) clapetilor de aspiratie si refulare,precum si a resoartelor la pompele cu pistoane 6-gresarea periodica a rulmentilor si a punctelor de ungere 7-controlul nivelului si completarea sau inlocuirea uleiului la redactor 8-curatarea periodica a filtrelor de la prizele de fund si suprafata si la prizele instalatiei de balast 9-urmarirea in functionare a separatorului de santina 10-inlocuirea sau curatarea filtrelor separatorului de santina 11-inlocuirea aparatelor de masura si control defecte.

- 17 -

- 18 -