Biletul 1

1.Enumerati si definite cele mai importante 3 calitati nautice ale navei. Flotabilitatea-Reprezint proprietatea navei de a pluti la un pescaj mediu determinat, avnd la bord ncrctura necesar ndeplinirii misiunii sale. Stabilitatea-Reprezint capacitatea pe care o are nava, scoas din echilibru sub influena unor fore exterioare, de a reveni n poziia iniial n momentul ncetrii aciunii forelor. Forele care acioneaz asupra navei sunt vntul, valurile, fora centrifu! ce apare pe timpul !iraiei navei. Nescufundabilitatea-"ste capacitatea navei de a pluti #i de a-#i menine stabilitatea n situaia cnd unul sau mai multe compartimente au fost inundate cu ap n urma producerii unor avarii la corpul navei. Soliditatea-"ste capacitatea navei de a nu se deforma atunci cnd asupra sa acioneaz fore exterioare din toate direciile $vnturi, valuri, diverse !reuti, etc%. &oliditatea este o calitate tehnic ce ine de construcia navei. &tructura de rezisten a osaturii navei este elementul principal n ecuaia soliditii. 2.Explicati ancorarea navei cu viteza inainte pe calm si fara curenti.

poz. ' - in aceasta pozitie se volteaza lantul ancorei poz. ( - lantul cade in banda poz. ) - nava i*i cauta pozitia de echilibru 3. Domeniul de aplicare al Colreg a% +rezentele re!uli se aplic tuturor navelor aflate n mare lar! #i pe toate apele nvecinate navi!abile pentru navele maritime. b% ,ici o prevedere a prezentelor re!uli nu trebuie s mpiedice aplicarea prevederilor speciale, stabilite de ctre autoritatea competent, cu privire la navi!aia n rade, porturi, fluvii, lacuri sau cile navi!abile interioare cu acces la marea lar! #i navi!abile pentru navele maritime. -ceste prevederi speciale trebuie s fie ct mai conforme posibil cu prezentele re!uli.

c% ,ici o dispoziie din prezentele re!uli nu trebuie s mpiedice aplicarea prevederilor speciale stabilite de !uvernul unui stat cu privire la suplimentarea numrului luminilor de poziie, a semnalelor luminoase, a semnalelor cu sirena utilizate de ctre navele de rzboi #i navele n convoi sau n vederea suplimentrii numrului luminilor de poziie, a semnelor ori a semnalelor luminoase expuse de ctre navele de pescuit ce acioneaz n cadrul unei flotile. -ceste mijloace suplimentare lumini de poziie, semnale suplimentare luminoase, semne vizuale sau semnale sonore trebuie, att de mult ct este posibil s fie utilizate astfel nct s nu poat fi confundate cu orice alt lumin sau semnal $semn% autorizat prin oricare din aceste re!uli. d% .r!anizaia poate adopta dispozitive de separare a traficului n scopul prezentelor re!uli/ e% .ri de cte ori un !uvern a determinat c o nav de construcie special sau destinat unor operaiuni speciale nu se poate conforma tuturor prevederilor cuprinse n oricare din prezentele re!uli, n ceea ce prive#te numrul, amplasarea, btaia sau sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnelor, atunci o astfel de nav trebuie s se conformeze altor prevederi similare ce se refer att la numrul, amplasarea, btaia #i sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnelor, ct #i la dispunerea #i caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonor, care, dup aprecierea !uvernului n cauz, i permit n aceste cazuri s se conformeze ct mai mult posibil prezentelor reguli.

Biletul 2
1.Ce reprezinta rezerva de flotabilitate pesca!ul si bordul liber. 0olumul din corpul navei, situat deasupra liniei de plutire de plin ncrcare se nume#te rezerv" de flotabilitate, care serve#te plutirii navei #i n condiiile inundrii unui numr limitat de compartimente. Bordul liber este distanta masurata pe verticala in bordul navei la mijlocul carenei, de la fata superioara a puntii de bord liber pana la linia de plina incarcare #esca!ul este distanta masurata pe verticala la mijlocul navei de la planul de baza pana la linia de plutire. &e exprim n decimetri sau n picioare. Reprezint adncimea operei vii la diferite stri de ncrcare. 2.Explicati ancorarea navei pe viteza inapoi pe calm si fara curenti.

3. Ce se intele$e prin termenul nava conform Colre$%

Termenul Nav include orice mijloace plutitoare inclusiv mijloace fr pescaj i hidroavioanele, folosite sau capabile de a fi folosite ca mijloc de transport pe ap.

Biletul 3
1.Ce reprezinta nava canarisita apupata aprovata si bandata. 1nclinarea constant a navei n jurul axului lon!itudinal pe mare lini#tit, fr vnt, se nume#te canarisire. Bandare-1nclinare transversal a unei nave sub aciunea valurilor, a vntului sau a incarcaturii asezate !resit etc. Nava apupata-cand pescajul pupa este mai mare decat pescajul prova, navaesteapupata. Nava aprovata-cand pescajul prova este mai mare decat pescajul pupa, navaesteaprovata. 2.Explicati ancorarea navei prin afurcare -ceast manevr este astfel executat ca ntre lanurile celor dou ancore s se formeze un un!hi de 234. 5 2(4.. &e folose#te atunci cnd n zon exist contracureni care ar putea roti nava n diferite direcii #i mic#oreaz spaiul pe care !ireaz nava la o mrime a razei de !iraie e!al cu lun!imea navei. Realizarea acestei manevre va face ca nava s !ireze sub aciunea curentului, valurilor #i a vntului, pe o curb de !iraie elipsoidal. -terizarea la locul de ancorare, se face cu vnt din travers #i turaia corespunztoare pentru 6ncet nainte. &e fundarise#te ancora din vnt, filnd lan ct pentru dou ancore la un loc $dublu ct este necesar%. &e stopeaz ma#ina, astfel ca nava s ajun! pe punctul de ancorare cu

ce-a dea doua ancor din inerie #i se manevreaz din crm pentru venirea cu prova n vnt. &e fundarise#te #i a doua ancor creia i se fileaz lanul n acela#i timp cu virarea celui de la prima ancor, pn la e!alizare.

Ancorarea prin afurcare, mod de execuie: Faza 7. &e manevreaz perpendicular pe direcia curentului #i a vntului, iar pe punctul de ancorare se fundarise#te ancora din vnt #i se fileaz lanul/ Faza 77. 8in inerie se parcur!e o distan de cca. 294 5 2:4m, dup care se fundarise#te #i ancora de sub vnt/ Faza 777. ,ava se va orienta dup direcia curentului #i a vntului. &e fileaz lanul celei de-a doua ancore #i n acela#i timp se vireaz lanul primei, pn cnd nava ajun!e la jumtatea distanei dintre cele dou ancore, iar ntre cele dou lanuri se formeaz un unghi de aproximativ 120o-180o.

&arianta 2' &e execut - n rade mici unde este spaiu insuficient de manevr - n spaii restrnse unde exist cureni de maree

- n rade cu adncimi mici - pe fluvii, strmtori, estuare cu maree. Unghiurile dintre lanurile unei nave ancorate afurcat sunt ntre 600 i 1 00.

Manevra de ancorare a navei prin afurcare se poate face n 2 moduri !. "u vite#a $nainte prin fundarisirea din #bor a primei ancore %fi&. '.'( 2. "u vite#a $napoi la fundarisirea primei ancore %fi&. '.)( Ambele moduri de ancorare prin afurcare sunt prezentate pentru condiii de calm.

Ancorarea prin afurcare f"r" cheie de mpreunare ;anevra cu ajutorul creia nava poate fi ancorat cu dou ancore astfel ca lanturile ancorelor s formeze un un!hi ntre 234-2(4< se numeste manevr de afurcare. -ceast manevr prezint avantajul de a micsora spatiul pe care !ireaz nava, ajun!ndu-se la un un!hi de 2(4< ntre lanturile ancorelor la o mrime a razei de !iratie e!al cu lun!imea navei. +ractic realizarea un!hiului de 2(4< ntre lanturilor ancorelor nu este posibil. Realizarea acestei manevre va face ca nava s !ireze sub actiunea valurilor, vntului si a curentilor, pe o curb de !ira=ie elipsoidal. ;od de executare - se navi!heaz perpendicular pe directia vntului>curentului sau pe rezultanta celor doi factori/ - pe punctul de ancorare ales se fundariseste ancora din vnt si se

fileaz lantul $7%/ - din inertie se parcur!e o distant de circa 294-2:4 m, dup care se fundariseste si ancora de sub vnt $77%/ - nava se va orienta, iar lanturile vor fi virate n asa fel nct lun!imea de lan= filat s fie e!al n ambele borduri, realizndu-se ntre lanturile ancorelor un un!hi de apropiere 2(4< $777%. 3.Ce se intele$e prin nava cu capacitate de manevra redusa%
*+presia nav cu capacitate de manevr redus nseamn o nav a crei capacitate de a manevra conform pre#entelor re&uli este limitat prin natura lucrrilor sale i deci nu se poate ndeprta din drumul altei nave

Biletul (
1.Enumerati si definite cele mai importante 3 calitati manevriere ale navei. &iteza navei reprezint raportul ntre distana parcurs #i timpul necesar parcur!erii distanei respective. ?a nave aceasta este exprimat n noduri $!d%, care arat milele parcurse de nava intro or. . alt calitate a navei este iner)ia care reprezint capacitatea navei de a-#i continua deplasarea prin ap dup schimbarea re!imului de mers al navei prin stopare sau mers napoi. *ira)ia naveieste capacitatea acesteia de a-#i modifica direcia de deplasare sub aciunea crmei, elicei sau sub aciunea combinat a acestora. 2.Explicati ancorarea navei in barba. Ancorarea n barb ;anevra este asemntoare celei de la ancorarea navei cu o sin!ur ancor, diferenta constnd n pre!tirea ambelor ancore pentru fundarisit. 1n efectuarea acestei manevre se distin! dou cazuri particulare si anume - ancorarea n barb cu prova n vnt, curent, etc/ - ancorarea n barb cu vntul, curentul dintr-un bord. Ancorarea n barb cu prova n vnt, curent, etc: - se fundariseste prima ancor $7%/ - se asteapt orientarea navei dup ancorare $77%/ - se ac=ioneaz masina foarte ncet nainte si se abate nava de pe pozi=ia anterioar cu un un!hi de @4</ nava se deplaseaz ctre nainte pe noul drum pn cnd se ajun!e pe linia unde s-a fundarisit prima ancor $777%/ pe timpul deplasrii navei, n functie de situatie se poate recupera din lantul filat/ - se fundariseste a doua ancor, se actioneaz masina foarte ncet napoi, se fileaz numrul de chei de lant necesare stationrii n si!urant la ancor. Ancorarea n barb cu vntul, curentul dintr-un bord: - se navi!heaz perpendicular pe directia vntului>curentului sau pe rezultanta celor doi factori/ - pe punctul de ancorare se fundariseste ancora din vnt si se fileaz lant $7%/ - din inertie se mai parcur!e o distant de @4-:4 m dup care se fundariseste ancora de sub vnt $77%/ - dup ce nava se ntoarce se actioneaz masina foarte ncet napoi, permitnd lantului s se fileze ct este necesar sta=ionrii n si!urant la ancor. 3.Ce nave sunt considerate a fi cu capacitate de manevra redusa%

*+presia Nav cu capacitate de manevr redus trebuie s includ urmtoarele nave, fr a se limita ns la acestea ,!( navele ocupate cu lansarea sau ntre-inerea mijloacelor de ntre-inere a navi&a-iei, a unui cablu sau a unei conducte submarine. ,2( navele an&ajate n cercetri sau lucrri sub ap. ,/( navele care, n timp ce se afl n mar fac alimentare cu combustibil sau transbord de persoane, provi#ii sau marf. ,0( nave ocupate n lansarea sau recuperarea aeronavelor. ,'( navele an&ajate n opera-iuni de dra&are a minelor. ,)( navele an&ajate n opera-iuni de remorcare care n&reunea# mult capacitatea remorcherului i remorcii sale de a modifica drumul.

Biletul +
1.Care sunt fazele curbei de $iratie% Fazele !iratiei navei sunt $fi!.2A.2% - faza initialB/ - faza de evolutie/ - faza de !iratie. Faza initial, a $iratiei Faza initiala a !iratiei navei ncepe n punctul initial al !iratiei "ig., cnd se modificB un!hiul de crmB functie de valoarea noului drum/ nava se deplaseazB lateral n bordul opus punerii crmei, totul durnd maximum cteva zeci de secunde. Faza de evolutie'Faza de evolutie incepe din !1punctul din care nava se deplaseazB pe curba de !iraie $centrul de !reutate al navei descrie aceastB curbB ce are o formB de spiralB%. -xa lon!itudinalB a navei formeazB cu tan!enta la curba de !iratie un!hiul de derivatie # care creste, odatB cu deplasarea pe curba de !iraie, pnB la o valoare maximB dupB care scade spre zero, odatB cu venirea la noul drum, $acesta poate lua valori cuprinse ntre 9-: 4 pentru navele mari si (-244 pentru navele mici%. Faza de $iratie' Faza de !iratie, de !iratie uniforma, sau de !iratie propriu - zisa ncepe n !$ punctul de terminare al fazei de evolutie, iar traiectoria pe care se deplaseazB nava ia forma aproximativB a unui cerc, un!hiul de derivatie se mentine constant, viteza se mentine constantB la o valoare de @4-94 C din viteza initialB de !iratie.

2.Explicati ambosarea navei prin ancorarea cu sprin$

Manevra de ambosare a navei prin ancorare cu pring ?a lanul de ancor se prinde cu ajutorul unei chei de mpreunare o parm metalic $#prin!%, care este condus pe ln! bordaj #i voltat la babalele de la pupa. +rin filarea lanului de ancor odat cu #prin!ul nava se va amplasa n poziia dorit. Preg tiri la bordul navei pentru ambosare: - se d prin urechea de la pupa navei, spre prova, o parm metalic $#prin!%, care este susinut de-a lun!ul exteriorul bordajului, de atrntori n dublin/ - la prova pe teu! #prin!ul se strn!e colac #i va fi aruncat n ap nainte de fundarisirea ancorei/ - !a#a de la captul liber al #prin!ului se prinde printr-o cheie de mpreunare de inelul ancorei.

?un!imea #prin!ului trebuie s fie o dat #i jumtate ct adncimea apei din locul de ambosare, deoarece n caz contrar prin fundarisirea ancorei, le!turile n dublin din exteriorul bordajului care-l susin se vor rupe, fiind pericol de prindere a parmei la elice. Manevra navei pentru executarea ambos rii - se manevreaz nava spre punctul de ambosare sub un un!hi de 34 4 5 @44 fa de direcia din care acioneaz curentul #i vntul/ - n punctul de ambosare se imprim navei inerie spre napoi pentru ca ancora s mu#te, iar #prin!ul s se ntind nainte, evitnd astfel prinderea lui la elice/ - se arunc la ap #prin!ul fcut colac, meninnd le!turile n lun!ul bordajului/ - se fundarise#te ancora/ - la terminarea ineriei spre napoi se vor desface le!turile care susin #prin!ul mai puin cea de la pupa, care se va menine pe tot timpul ambosrii/ - la pupa navei cu ajutorul cabestanului sau a vinciului, #prin!ul va fi virat pn

&arianta 2' Meninerea unei nave la ancor n aliura dorit fa de vnt sau curent se numete ambosare. 1copurile ambosrii sunt 2 ventila-ia natural la toate ma&a#iile %n #one calde(. 2 operarea navei n rade deschise prin facilitarea acostrii navelor mici n vederea ncrcrii sau descrcrii navei. 2 e+ecutarea de lucrri la opera vie cu scafandrii sau a unor lucrri cu echipajul n afara bordului.

2 lansarea la ap sau ridicarea la bord a ambarca-iunilor. 3rocedee de ambosare 2 prin ancorare cu prin&. 2 prin darea unui prin& la lan-ul ancorei fundarisite. 2 prin fundarisirea unui ancorot. 2 prin folosirea &eamandurilor ca puncte de sprijin.

3.Ce se intele$e prin nava nestapana pe manevra sa%

*+presia nav care nu este stp4n pe manevra sa nseamn o nav care, n anumite circumstan-e, nu este n stare s manevre#e aa cum cer pre#entele re&uli i deci nu se poate ndeprta din drumul altei nave.

Biletul 1.Care sunt elementele curbei de $iratie% a% diametrul giraiei %g care este distana msurat ntre drumul iniial #i axul lon!itudinal al navei dup ntoarcerea cu 2(44/ b% diametrul cercului de giraie %& c% unghiul navei de deriv care este un!hiul format de direcia axului lon!itudinal al navei cu tan!enta la curba de !iraie n centrul de !reutate al navei/ d% durata giraiei este timpul necesar navei pentru o ntoarcere cu 2(44. 2.Explicati ambosarea navei prin fundarisirea unui ancorot.
;anevra este relativ simpl n special la navele care dispun de instalaie de ancorare la pupa, putnd fi executat att cu nava la ancor ct #i cu o nav care se deplaseaz, fundarisind din mar# ancora #i ancorotul. !xecutarea manevrei cu nava aflat la ancor : - se pune ma#ina pe mar# napoi #i crma n bordul opus abaterii pupei, pentru ca pana crmei s nu se opun curentului de ap/ - cnd pupa navei a ajuns pe punctul dorit se stopeaz ma#ina #i se fundarise#te ancorotul/ - se vireaz apoi lanul ancorei prova #i se fileaz lanul sau parma ancorotului, pn cnd nava va fi adus n poziia dorit.

3.Ce se intele$e prin nava stan!enita de pesca!ul sau%

*+presia Nav st4njenit de pescajul su desemnea# orice nav cu propulsie mecanic, care, din cau#a pescajului su, sau a l-imii cii navi&abile este mult n&reunat n capacitatea sa de a2i modifica drumul

Biletul .
1.Ce reprezinta stabilitatea de drum%Explicati termenii nava ardenta nava moale ambardee. &tabilitatea de drum reprezinta calitatea navei de a se mentine pe o directie. 8ac nava cu crma n axul lon!itudinal al navei tinde s vin cu prova n vnt, se spune c este ardent" ,ava care tinde s vin cu pupa n vnt, se nume#te nav" moale 8ac apare o abatere a navei de la drum prin salturi bru#te, poziia crmei ne avnd importan, avem de a face cu o nav ambardee. 2.Care sunt masurile care se iau la o nava ancorata daca starea vremii se inrautateste% *ste permis sta-ionarea la ancor pe vreme rea cu o sin&ur ancor atunci c4nd spa-iul de evitare este 1567"7*NT. Normele de sta-ionare la ancor nu sunt aceleai pentru orice tip de nav, ci ele pre#int o serie de particularit-i. 8a sta-ionarea navei la ancor trebuie s se -in seama de urmtorii factori 2 ad4ncimea apei din #ona de ancoraj i natura fundului. 2 starea de ncrcare a navei, ambardeea i echilibrul ei sub v4nt. 2 banda i asieta navei, precum i spa-iul de si&uran- oferit. 2 lun&imea, elasticitatea i tensiunea lan-ului filat la ap i altele. Principii de respectat de ctre navele ce staioneaz la ancor n caz de nrutire a vremii

2 ntr2o rad si&ur n care distan-a de evitare este mare, nava poate sta-iona prin fundarisirea unei ancore cu filarea unei lun&imi de lan- suficient sau poate sta-iona afurcat sau $n barb. 2 ntr2o rad nesi&ur, la nrut-irea vremii, nava trebuie s prseasc punctele de sta-ionare i s se ndrepte spre lar&ul mrii, s -in $drum de cap. 2 la nrut-irea brusc a vremii este posibil chiar prsirea %lar&area( ancorei 9 se va le&a de captul lan-ului o $&ripie cu flotor care s marche#e po#i-ia ancorei n vederea recuperrii acesteia. n acelai timp se nchid uile etane, hublourile, trombele de aerisire, spiraiurile, se etanea# nava. 3.Ce se intele$e prin nava in mars nave in vedere%
*+presia $n mar se aplic oricrei nave care nu este nici la ancor nici le&at la mal %&eamandur(, nici euat. Navele trebuie s fie considerate ca fiind n vedere una fa- de alta, chiar dac numai una dintre ele poate fi observat vi#ual de cealalt.

Biletul /
1.Enumerati factorii interni care influenteaza calitatile manevriere ale navei. Explicati . a% 8imensiunile navei 5 lun!ime, lime, nlime de construcie, rapoarte ntre dimensiuni $coeficieni de finee%, forma carenei $n special n zona pupa%/ b% 1nlimea #i forma operei moarte #i a suprastructurilor/ c% Dipul instalaiei de !uvernare, numrul #i !radul de auromatizare a crmelor/ d% "xistena $inexistena% mijloacelor active de !uvernare #i tipul acestora/ e% Dipul instalaiei de propulsie, !radul de automatizare a propulsoarelor/ f% &ensul de deplasare a navei #i re!imul ei de mar# $trepte de vitez%/ 2.Care sunt masuri pentru evitarea $raparii ancorei% E n funcie de situaia meteorolo!ic #i de durata staionrii, nava poate fi !ata de mar#, adic cu toate ma#inile, mecanismele #i aparatele n funciune/ E se va asi!ura arborarea #i funcionarea semnalelor #i luminilor de ancor/ E se vor pre!ti cureni $brae false% suficient de lun!i pentru a fi date ambarcaiunilor ce acosteaz la nav/ E la adncimi mici #i la fora vntului de peste ( trebuie s fie la ap cel puin 344 m de lan/ E se pre!te#te la fundarisire #i a doua ancor/ E se ridic toate ambarcaiunile de la ap/ se pune scara la post i se amareaz 3.Ce se intele$e prin expresia vizibilitate redusa%
*+presia $vi#ibilitate redus nseamn orice situa-ie n care vi#ibilitatea este redus din cau#a ce-ei, burni-ei, ninsorii, averselor puternice de ploaie, furtunilor de nisip sau oricrei cause asemntoare.

Biletul 0
1.Enumerati factorii externi care influenteaza calitatile manevriere ale navei. Explicati. "urgerea apei pe lng bordul navei +e timpul deplasrii navei prin ap filoanele de ap se scur! de la prova spre pupa n dou moduri - laminar de-a lun!ul bordajului - turbulent la pupa

&alurile create de nav" 0alurile create de nav sunt de dou feluri - valuri diver!ente - valuri transversale Rezistena apei la naintarea navei depinde de urmtorii factori - dac suprafaa operei vii $-% este mare, rezult rezisten $R% mare - ru!ozitatea mare a suprafeei carenei duce la rezisten $R% mare - dac viteza navei este mare, rezult rezisten mare

P rile componente ale re#istenei apei la naintarea navei +rile componente ale rezistenei apei la naintarea navei sunt R - rezistena de frecare $Rf% - rezistena turbionar $de form% datorat vscozitii apei $Rt% - rezistena de val datorat mi#crilor ondulatorii ale apei $valuri de vnt% $R0%

- rezistena proeminenelor navei $apendicilor% dat de chilele de ruliu, spada lochului, vibratorii sondelor ultrason, crma navei, axele portelice cu mijloacele de susinere $Rap% $e#istena aerului la naintarea navei "ste direct proporional cu viteza de deplasare a navei #i se compune din - rezistena opus de opera moart $emers% a navei - rezistena opus de suprastructurile navei - rezistena opus de arborada #i !reementul navei Fa #i n cazul apei, rezistena aerului se compune din - rezistena de frecare - rezistena turbionar 2.Explicati manevra de plecare de la ancora. Pregtirea navei de plecare :n activitatea de pre&tire a navei pentru plecarea de la ancor se e+ecut 2 verificarea i balansarea motorului principal, a instala-iei de ancorare i a celei de &uvernare. 2 verificarea aparaturii de navi&a-ie. 2 verificarea mijloacelor de salvare, de vitalitate, de incendiu. 2 verificarea luminilor de navi&a-ie, a mijloacelor de comunicare i de semnali#are acustic i optic. 2 nchiderea por-ilor etane i amararea obiectelor pe punte i n compartimente. Pregtirea instalaiei de ancorare 3re&tirea instala-iei de ancorare const n urmtoarele opera-iuni 2 controlul uleiului din vinciul de ancor. 2 conectarea tabloului vinciului la tabloul principal de distribu-ie. 2 conectarea controlerului la tabloul vinciului. 2 decuplarea barbotinelor. 2 desfacerea fr4nelor i balansarea vinciului. 2 cuplarea barbotinului lan-ului ce urmea# a fi virat. 2 desfacerea stopei lan-ului care se virea#. 2 se deschide valvula instala-iei de splare a lan-ului i se pornete pompa de covert. 2 se verific mijloacele de comunica-ie cu comanda. ;eful de manevr la prova verific nainte de nceperea manevrei, dac 2 personalul de la manevr este echipat corect din punct de vedere al protec-iei muncii. 2 au fost aduse lanterne, fanionul de semnali#are a direc-iei n care se ntinde lan-ul de ancor. Manevra de virare a ancorei "omunicarea POST DE MANEV ! " #OMANDA DE NAV$%A&$E se face prin sta-ii <=6 sau prin sta-ia de convorbiri interioare. 1e indic permanent cu pavilionul n m4n, at4t #iua c4t i noaptea, direc-ia i po#i-ia lan-ului i felul cum ntinde. 1e anun- la "omand lun&imea lan-ului rmas la ap prin $baterea cheilor. >up ridicarea ancorei la post se e+ecut urmtoarele opera-iuni 2 se verific po#i-iile STOPE'O ( )O&* $'O ( + ,NE'O ( O)T* ATOA E'O %nrilor de pu- i de ancor(. 2 se oprete pompa de covert. 2 se deconectea# controlerul vinciului. 2 se deconectea# tabloul vinciului.

2 se face ordine pe teu&. *tapele manevrei de ridicare a ancorei ! 9 apropierea navei de verticala ancorei 2 9 smul&erea ancorei / 9 ridicarea la suprafa-a apei i punerea la post a ancorei

Biletul 11
1.Explicati efectul carmei asupra navei. "xploatarea unei nave presupune de la inceput posibilitatea ei de a se misca pentru a se realiza -plecarea din dana de operare -manevrele de schimbare a danelor -manevrele din port -manevrele pentru iesirea din port -numeroase manevre de schimbare a drumului, impuse de realizarea voiajului in si!uranta si respectarea rutelor de navi!atie -manevrele pe vreme rea -manevrele de evitare a coliziunilor, de remorcare, de luare a pilotului la bord, de intrare pe fluvii, canaluri, stramtori, sosiri in rade si porturi, intrari in ecluze Doate miscarile, deplasarile si manevrele de mai sus sepot executa datorita faptului ca nava are din constructie si din dotari -capacitatea de a se mentine pe o anumita directie sau de a schimba directiile ide mars, capacitate care se numeste !uvernare -calitatea de a se mentine pe o directie, numita stabilitate de drum -calitatea de a schimba de drum, numita manevrabilitate ;anevrabilitatea si stabilitatea de drum sunt doua calitati anta!oniste, dar indispensabile navei. ;entinerea drumului navei cu ajutorul carmei se mai numeste si stabilitate de exploatare. ?a bordul navei, prin intermediul instalatiei de !urvernare, stabilitatea de exploatare este mentinuta de timonier sau de pilotul automat, sub controlul ofiterului de cart. 7n timpul miscarilor curbilinii ale navei, stabilitatea dinamica este mentinuta prin manevrarea corespunzatoare carmei. ;anevrabilitatea si stabilitatea de drum fiind realizate cu ajutorul carmei, se poate concluziona ca -!uvernarea navei este dependenta de posibilitatea de manevrare a carmei -!uvernarea pe timpul exploatarii navei este asi!urata si realizata de carma. 8e aici se destin! urmatoarele situatii nava mer!e inainte>inapoi>sta pe loc si carma este in 4, babord>tribord. 2.Ce se executa la pre$atirea navei pentru acostare% "regtirea navei pentru manevra de acostare' - se pre!te#te #i se balanseaz $se verific prin punerea n funciune fr sarcin, a dispozitivelor #i instalaiilor de la bord% instalaia de for $vinci, cabestan% cu ajutorul creia se vor manevra le!turile navei/ - se pre!te#te instalaia de ancorare #i ambele ancore pentru fundarisit/ - se pre!tesc parmele pentru le!area navei n bordul $pupa, prova% ordonat/ !a#ele parmelor se trec prin ureche, #omar, etc. avnd, cnd este cazul, le!at braul fals

$intermediarul% la un capt, iar captul cellalt !ata pentru a le!a bandula cnd acesta a ajuns pe cheu/ - se pre!tesc cel puin dou bandule pentru fiecare post de manevr/ - se verific amnunit instalaia de !uvernare, funcionarea tele!rafului #i a celorlalte mijloace de comunicare cu compartimentul ma#inilor #i cu posturile de manevr/ - se informeaz cartul de la ma#ini asupra manevrei care urmeaz a se efectua pentru si!uran n promptitudinea execuiei comenzilor/ - se verific dac dana la care trebuie acostat nava, este liber sau dac n apropiere nu circul brci $#alupe%, ce pot stnjeni manevra de acostare. 3.Cum se executa ve$2ea pe nava%3+ Colre$ .rice nav trebuie s asi!ure n permanen o ve!he vizual #i auditiv corespunztoare, folosindu-se n acela#i timp mijloacele disponibile, potrivit cu circumstanele #icondiiile existente, astfel nct s se realizeze aprecierea complet a situaiei

Biletul 11
1.Explicati de ce un$2iul de banda al carmei este 3143+ $rade. 1(. RG
(sv 3 4,3 + 4,@ sin

v- vit. -pei s- suprafata safranului carmei H- coeficient I- un!hiul carmei din formula de mai sus rezulta ca R este maxim cand un!hiul I este intre @4-@A de !rade 2.Explicati manevra de acostare cu bordul Bb la c2eu pentru o nava cu o sin$ura elice pas dreapta. 2- pre!tirea navei pentru acostare, activitate care se termin naintea intrrii navei n port/ intrarea n port cu vitez redus/ 3- orientarea navei spre locul de acostare cu ajutorul crmei si al masinilor, sub un un!hi ascutit de 34o-@4o @- stoparea masinii din timp si !uvernarea navei din crm si inertie la locul de acostare/ 9- apropierea provei de locul de acostare, transmiterea la cheu a le!turilor din sectorul prova, actionarea masinilor si a crmei pentru aducerea navei paralel cu cheul, transmiterea le!turilor din sectorul pupa la cheu/ A- asi!urarea navei la cheu prin dublarea si e!alarea parmelor, terminarea manevrei.

3.De ce factori se tine cont pentru determinarea vitezei de si$uranta% 3-a Colre$ .rice nav trebuie s navi!heze tot timpul cu o vitez de si!uran, astfel nct s poat aciona corect #i eficient pentru evitarea unei coliziuni #i pentru a fi oprit pe o distan corespunztoare circumstanelor #i condiiilor existente. +entru determinarea vitezei de si!uran cel puin urmtorii factori trebuie luai n considerare a% 8e ctre toate navele J2% vizibilitatea/ J3% densitatea traficului, inclusiv concentrrile de nave de pescuit sau de oricare alte nave/ J@% manevrabilitatea navei, cu referire special la distana de oprire #i capacitatea de !iraie n condiiile existente/ J9% noaptea, existena unui fundal luminos ca acela produs de luminile de pe coast sau de lumina difuz a propriilor sale lumini/ JA% starea vntului, a mrii #i a curenilor, precum #i apropierea de pericolele pentru navi!aie/ J:% pescajul navei n raport cu adncimea accesibil a apei

Biletul 12
1.Explicati efectul elicei asupra navei. ,ava st pe loc, crma 4, ma#ina nainte 8atorit efectului de !uvernare al elicei, prova navei va veni n bordul opus pasului elicei. ,ava st pe loc, crma dreapt, ma#ina nainte 1n momentul iniial se resimte efectul de !uvernare al elicei, care va tinde s abat prova
* *&
=
2

3?

3 ?? 3

navei ctre stn!a datorit cuplului de fore ++.

2.Explicati manevra navei de acostare cu bordul 5b la c2eu pentru o nava cu o sin$ura elice pas dreapta.
1n cazul manevrei de acostare cu bordul, nava se apropie de cheu sub un un!hi ascuit deoarece n cazul lovirii provei, fora de lovire s fie mult atenuat. ,avele acosteaz mai u#or cu bordul opus pasului elicei $la navele cu elice pas dreapta cu babordul, la cele cu elice pas stn!a, cu tribordul%. 8ac se poate respecta aceast condiie, venirea la acostare se poate face sub un un!hi mai mare #i cu vitez mai mare, dect n cazul acostrii cu bordul pasului elicei, deoarece prin punerea ma#inii pe mar# napoi pentru oprirea navei se determin ca pupa s se apropie de cheu datorit efectului elicei, iar atta timp ct nava se deplaseaz nainte, crma se poate pune n afar. +entru a acosta cu bordul pasului elicei, nava trebuie s vin ntr-un un!hi ct mai ascuit sau dac se poate chiar paralel cu cheul #i cu vitez ct mai mic. 1nainte de a pune ma#ina napoi, crma se pune n afar, pentru a imprima pupei navei o mi#care de apropiere spre cheu. &e va folosi pe ct posibil, ma#ina, la un numr mic de rotaii, pentru ca elicea s aib un efect de !uvernare ct mai redus #i s se evite ndeprtarea pupei de cheu. 8ac pupa navei este prea departe de cheu, se va da un #prin! la prova, crma se va orienta n afar, ma#ina pe mar# foarte ncet nainte #i pupa navei se va apropia foarte ncet de cheu, datorit efectului combinat al crmei #i elicei. 8ac timpul este nefavorabil $vnt, valuri, cureni% #i staionarea la cheu este mai ndelun!at se recomand ca acostarea s se execute prin fundarisirea ancorei din bordul opus acostrii. . astfel de manevr utilizeaz navele de mare tonaj ntru-ct pe ln! si!urana staionrii, plecarea de la cheu se poate executa fr ajutorul remorcherelor. 1n cazul n care adncimea apei la locul de acostare nu permite apropierea navei de cheu sau n mrile cu maree, ntre nav #i cheu se va amplasa un mijloc plutitor $#lep, ponton%, la care se execut manevra de acostare. +e timpul manevrei de acostare cu bordul la cheu, se distin! fazele urmtoare 2- pre!tirea navei pentru acostare, activitate care se termin naintea intrrii navei n port/ - intrarea n port cu vitez redus/ 3- orientarea navei spre locul de acostare cu ajutorul crmei #i al ma#inilor, sub un un!hi ascuit de 344-@44, cnd se acosteaz cu bordul opus pasului elicei sau sub un un!hi de 24 4- 2A4 cnd se acosteaz cu bordul pasului elicei/ @- stoparea ma#inii din timp #i !uvernarea navei din crm #i inerie la locul de acostare/ 9- apropierea provei de locul de acostare, transmiterea la cheu a le!turilor din ectorul prova, acionarea ma#inilor #i a crmei pentru aducerea navei paralel cu cheul, transmiterea le!turilor din sectorul pupa la cheu/ A- asi!urarea navei la cheu prin dublarea #i e!alarea parmelor, terminarea manevrei.

3.De ce se tine cont la stabilirea viteze de si$uranta in plus cand radarul este in functiune% 3-b Colre$ +entru navele care au un radar n funciune J2% caracteristicile, eficacitatea #i limitele de folosire eficient a echipamentului radar/

J3% limitrile rezultate din scara distanelor folosit la radar/ J@% efectul strii mrii, condiiilor meteorolo!ice #i altor surse de interferen/ J9% faptul c ambarcaiunile mici, !heurile #i alte obiecte plutitoare nu pot fi detectate cu radarul la o distan adecvat/ JA% numrul, poziia #i mi#care navelor detectate cu radarul/ J:% faptul c este posibil s se aprecieze mai exact vizibilitatea atunci cnd radarul este folosit pentru determinarea distanei fa de nave #i alte obiecte aflate n vecintate.

Biletul 13
1.Explicati efectul combinat al carmei si elicei6nava cu o sin$ura elice7. ,ava st pe loc, crma 4, ma#ina nainte 8atorit efectului de !uvernare al elicei, prova navei va veni n bordul opus pasului elicei,
* *&
=
2

3?

3 ?? 3

efectul scade, se anuleaz sau devine invers n funcie de viteza contra curentului, care poate da na#tere urmtoarelor trei situaii +2+3, +2G+3, +2<+3 . ,ava st pe loc, crma dreapt, ma#ina nainte. 1n momentul iniial se resimte efectul de !uvernare al elicei, care va tinde s abat prova navei ctre stn!a datorit cuplului de fore ++. -poi crma are efect puternic de !uvernare datorit curentului respins de elice. .dat cu cre#terea vitezei, va cre#te #i curentul respins de elice, deci #i aciunea acestuia. 8atorit cre#terii presiunii curentului pe crm #i a deplasrii puntului !iratoriu spre prova cre#te efectul de !uvernare al crmei #i nava va !uverna bine. 1n momentul urmtor, efectul de !uvernare va fi spre dreapta. "fectele combinate ale crmei #i elicei sunt urmtoarele "fectul de !uvernare al crmei tinde s abat nava cu prova n bordul opus crmei/ "fectul de frnare determin reducerea vitezei navei/ "fectul de bandare se manifest n bordul n care s-a orientat crma/ "fectul de deriv $efectul de !uvernare al elicei tinde s abat pupa la stn!a #i prova la dreapta. 2.Explicati manevra de acostare cu bordul la c2eu pentru o nava cu o sin$ura elice folosind ancora.
Acostarea navei cu bordul la cheu, fundarisind ancora +rincipial manevra de acostare cu bordul fundarisind ancora se execut n felul urmtor - nava se apropie paralel cu cheul de locul de acostare la o distan de aproximativ 94-:4 m/ - la o distan de @>9 din lun!imea navei pn la dana de acostare se stopeaz ma#inile #i se fundarise#te ancora din bordul opus acostrii/

- se va folosi crma #i se vor aciona ma#inile n sensuri contrare, apropiind astfelprova navei de cheu, iar lanul ancorei se va fila/ - cnd prova navei a ajuns la o distan fa de locul de acostare care s permit aterea bandulei se vor transmite la cheu le!turile din sectorul prova/ - se vor manevra crma #i ma#inile precum #i le!turile transmise pentru apropierea pupei de cheu/ - cnd pupa navei s-a apropiat la distana accesibil baterii bandulei se transmit la cheule!turile din sectorul pupa/ - nava va fi apropiat de cheu, virnd alternativ, le!turile din prova #i din pupa, care poi se vor dubla #i e!ala ncheind manevra/ - lanul ancorei se va fila ct este necesar, pentru a nu deranja manevra de apropiere a navei de cheu/ - dup dublarea, ntinderea #i e!alarea le!turilor pentru definitivarea manevrei, lanul ancorei se va vira ncet, astfel ca un!hiul ntre axul lon!itudinal al navei #i lanul ancorei s fie de 9A 4.

3.Ce mi!loace trebuie sa foloseasca o nava pentru a stabili daca exista pericolul de coliziune% 3. Colre$ a% .rice nav trebuie s foloseasc toate mijloacele disponibile corespunztoare circumstanelor #i condiiilor existente pentru a determina dac exist riscul unei coliziuni. 8ac exist vreo ndoial n ceea ce prive#te riscul de coliziune, trebuie s se considere c acest risc exist/ b% 8ac la bord exist un echipament radar n funciune, acesta trebuie folosit n mod corespunztor, incluznd explorarea la distan mare, cu scopul de a descoperi din timp riscul unei coliziuni #i inerea la zi a situaiei pe plan#eta radar sau orice alt suprave!here sistematic, echivalent a obiectelor detectate/ c% ,u se va tra!e concluzii din informaii insuficiente, mai ales din informaii radar insuficiente/

Biletul 1(.
1.Explicati efectul combinat al carmei si elicei6nava cu 2 elice carme in axe7. ,avele cu 3 elice cu o sin!ur crm, rspund mai !reu la comenzile crmei datorit faptului c aceast crm este amplasat n axul lon!itudinal al navei. 8ac efectul crmei nu este suficient pentru efectuarea manevrei, nava poate !uverna din crm #i ma#ini, acionnd ma#inile cu un numr diferit de rotaii sau n sensuri contrare, dup cum cere situaia, drumul navei poate fi meninut orientnd crma n bordul ma#inii care este n mar#. 8ac se avariaz instalaia de !uvernare, drumul navei poate fi meninut numai din ma#ini.

;anevrabilitatea navelor cu 3 elice depinde foarte mult de distana dintre axele elicelor #i orientarea lor. ,avele care au axele crmelor paralele n plan orizontal #i cu distana mare ntre ele sunt cele mai manevrabile. Rezultatele efectelor combinate ale crmei #i elicei sunt !rupate pe cazuri, astfel ,ava #i elicele mer! nainte/ ,ava #i elicele mer! napoi/ ,ava #i elicele mer! n sensuri diferite/ ,ava ntoarce din crm #i ma#ini. 2.Explicati manevra de acostare cu pupa la c2eu fundarisind ancora.
;anevra se realizeaz respectndu-se etapele - dac ie#irea din port se afl spre prova, este suficient s se ndeprteze pupa de chei att ct este necesar pentru a nu lovi alte nave acostate/ - imediat ce pupa este suficient deschis se acioneaz ma#ina napoi #i se moleaz le!turile din sectorul prova/ - se orienteaz crma dreapta pentru a se anula efectul de !uvernare al elicei care are tendina de a abate pupa navei spre cheu/ - cu ma#ina acionat napoi, nava se deplaseaz rectiliniu ctre napoi.

3.Cand se considera ca exista riscul de coliziune% 3.d Colre$ d% +entru a determina dac exist un risc de coliziune trebuie s se in seama, printre altele, de urmtoarele considerente J2% exist risc de coliziune dac relevmentul compas la o nav care se apropie, nu variaz ntr-un mod apreciabil/ J3% n unele cazuri, riscul de coliziune exist, chiar dac se observ c relevmentul variaz apreciabil, mai ales la apropierea de o nav foarte mare, de un convoi remorcat sau de o nav care se afl la distan mic

Biletul 1+
1.Ce reprezinta #8&95 #98N5% - +70.D +.7,D 7& - F",DR-? +.7,D ., - 0"&&"? KL7FL R";-7,& F7M"8 -& DL" N.K -,8 &D"R, &K7,O -R.P,8 7D 2.Explicati manevra de plecare a navei de la c2eu acostata cu bordul Bb o elice pas dreapta pe calm.
)anevra de plecare a unei nave, acostat la cheu cu bordul babord +re!tirea navei pentru ie#irea n mare este faza pre!tirilor prealabile ce se termin naintea efecturii manevrei propriu-zise #i se desf#oar la cheu. 8eschiderea pupei navei n vederea plecrii se realizeaz cu ajutorul efectelor combinate ale le!turilor din sectorul prova. ;anevra clasic de plecare a unei nave acostat cu bordul la cheu este pe #prin!ul prova, adic se moleaz le!turile din sectorul pupa #i se vireaz cele din sectorul prova din al cror efect combinat pupa navei se deprteaz de cheu. 8ac deschiderea pupei nu este suficient se orienteaz crma cu 2AQ-34R n bordul acostrii iar ma#ina se acioneaz ncet nainte pn cnd pupa s-a ndeprtat suficient de cheu. 8esprinderea navei de cheu se execut prin orientarea crmei de un un!hi anumit la dreapta, iar ma#ina se acioneaz napoi #i se moleaz le!turile din sectorul prova. Pn!hiul de crm trebuie astfel ales nct s anuleze efectul de !uvernare al elicei la deplasarea napoi, deoarece n caz contrar nava va lovi $#ter!e cu prova cheul #i trancheii fixai pe el.

;ar#ul napoi pentru ndeprtarea de cheu a navei se realizeaz cu ajutorul crmei #i al ma#inii pn cnd se apreciaz posibilitatea trecerii la faza urmtoare. 1ntoarcerea #i orientarea navei pentru ie#irea din port se desf#oar n mijlocul bazinului portuar sau ntr-un loc care permite acest lucru #i se realizeaz prin ntrebuinarea judicioas a efectelor crmei #i elicei. 7e#irea navei din port se execut cu vitez redus, cu precauie, nava fiind orientat pe axa ie#irii din port. 8up ie#irea navei din port se face ordine pe punte, se asi!ur ancora, materialele #i parmele, se a#eaz la post etc.

3.Cand se considera ca exista riscul de coliziune c2iar daca relevmentul evolueaza apreciabil% 3.d Colre$ d% +entru a determina dac exist un risc de coliziune trebuie s se in seama, printre altele, de urmtoarele considerente J2% exist risc de coliziune dac relevmentul compas la o nav care se apropie, nu variaz ntr-un mod apreciabil/ J3% n unele cazuri, riscul de coliziune exist, chiar dac se observ c relevmentul variaz apreciabil, mai ales la apropierea de o nav foarte mare, de un convoi remorcat sau de o nav care se afl la distan mic

Biletul 11.Enumerati toate paramele folosite la le$area navei. ,umrul de le!turi ce se dau la babalele $bintele% situate la locul de staionare $cheu, ponton, alt nav%, se stabilesc n funcie de elemente cum ar fi - lun!imea navei - deplasamentul #i tonajul navei - situaia hidrometeorolo!ic pe timpul staionrii - suprafaa velic a navei - specificul locului de staionare $cheu, ponton, !eamanduri, dan dubl% - poziia de staionare $cu bordul, cu pupa%

2 5 parma de etrav 3 5 parma prova @ 5 traversa prova 9 5 #prin!ul prova A 5 parma de etambou : 5 parma pupa ' 5 traversa pupa

( 5 #prin!ul pupa ) 5 #prin!ul centru prova 24 5 #prin!ul centru pupa 22 5 #prin! prova nainte 23 5 #prin! prova napoi 2@ 5 #prin! pupa nainte 29 5 #prin! pupa napoi 2.Explicati manevra de plecare a navei de la c2eu acostata cu bordul 5b elice pas dreapta pe calm.
;anevra se realizeaz respectndu-se etapele - dac ie#irea din port se afl spre prova, este suficient s se ndeprteze pupa de chei att ct este necesar pentru a nu lovi alte nave acostate/ - imediat ce pupa este suficient deschis se acioneaz ma#ina napoi #i se moleaz le!turile din sectorul prova/ - se orienteaz crma dreapta pentru a se anula efectul de !uvernare al elicei care are tendina de a abate pupa navei spre cheu/ - cu ma#ina acionat napoi, nava se deplaseaz rectiliniu ctre napoi.

3.Cum trebuie sa se execute o manevra pentru evitarea coliziunii%3/ Colre$ a% .rice manevr ce se face pentru evitarea unei coliziuni trebuie, dac circumstanele permit, s conduc la rezultate pozitive, s fie efectuat din timp #i conform cu o bun practic marinreasc. b% .rice schimbare de drum sau de vitez sau amndou deodat trebuie, dac circumstanele permit, s fie destul de mare pentru a putea fi perceput imediat de orice nav care execut observarea vizual sau cu radarul/ pot fi evitate schimbrile succesive de mic important de drum, vitez sau ale ambele deodat. c% 8ac nava are suficient spaiu de manevr, simpla schimbare a drumului poate fi manevra cea mai eficient pentru a se evita o situaie de foarte mare apropiere, cu condiia ca aceast manevr s fie fcut cu mult timp nainte, s fie substanial #i s nu conduc la o alt situaie de foarte mare apropiere. d% .rice manevr pentru evitarea coliziunii cu o alt nav trebuie fcut astfel nct s permit trecerea la o distan de si!uran. "ficacitatea manevrei trebuie controlat cu atenie pn cnd cealalt nav a fost complet #i definitiv evitat. e% 8ac este nevoie s se evite o coliziune sau s se c#ti!e mai mult timp pentru aprecierea situaiei, nava trebuie s reduc viteza sau s opreasc complet, stopnd ma#inile ori punndu-le napoi. f% J2% . nav creia, prin oricare din aceste re!uli, i se impune s nu mpiedice trecerea n si!uran a unei alte nave, trebuie 5 atunci cnd circumstanele situaiei o impun 5 s ntreprind din timp aciuni care s conduc la crearea unui spaiu de manevr sufficient pentru trecerea n si!uran a celeilalte nave/ J3% . nav creia i se cere s nu mpiedice trecerea n si!uran a unei alte nave nu este eliberat de rspundere dac apropierea fa de acea nav conduce la un risc de coliziune #i trebuie, atunci cnd ntreprinde o aciune, s aplice pe deplin cerine re!ulilor acestei seciuni/ J@% . nav a crei trecere nu este stnjenit trebuie s se conformeze re!ulilor acestei seciuni cnd cele dou nave se apropie una de alta #i astfel apare riscul unei coliziuni.

Biletul 1.
1.Explicati efectul virarii paramei prova:parama de etrava.

#arama de etrava este le!atura cea mai apropiata de planul diametral lon!itudinal al navei. 8e marimea un!hiului care face le!atura cu acest plan depinde marimea fortei de apropiere la virare$Fav% si usurinta manevrei de deplasare inainte a navei. ?a virarea paramei de etrava, forta de virare Fv actioneaza in lun!ul paramei, avand punctul de aplicatie la nara de etrava si sensul catre punctul fix$baba% unde este pusa !asa.

Dranslata in centrul de !reutate al navei si descompusa in componente, forta de virare Fv are in planul diametral lon!itudinal forta de inaintare a navei la virare Fiv si in planul transversal forta de apropierea provei navei la cheu Fav. Forta de virare a paramei etrava se poate descompune in componentele sale din aceleasi planuri, in puctul sau de aplicatie, la nara de etrava. 0irare paramei de etrava, in aceste conditii, va duce nava cu prova in vant, si se va stabiliza, cu planul diametral lon!itudinal, perpendicular pe cheu, in dreptul babalei la care se afla !asa le!aturii. 7n aceasta pozitie, forta de virare Fv, care apropie nava cu prova de cheu, va avea sensul contrat cu forta FS, fapt care va duce la cresterea tensiunii in parama de etrava. 0antul va avea un nou centru velic momentan, iar efectul sau asupra navei va fi mai mic din cauza micsorarii suprafetei suprastructurilor proiectate pe noul plan perpendicular. ,ava fiind acum in aliura cu vantul din prova, centrul velic momentan se va afla aproximativ in planul diametral lon!itudinal al navei. Nratul dS devenind e!al cu 4, momentul vantului se anuleaza.

#arama prova este o le!atura data spre inainte, a carei !asa se pune la o baba mai apropiata de prova navei decat babaua la care se pune !asa paramei de etrava. -cest fapt duce la marirea un!hiului pe care il face parama prova cu planul diametral lon!itudinal al navei si implicit al fortei de virare Fv.

7n functie de marimea acestui un!hi, prin descompunerea fortei de virare Fv, in componentele sale din planele lon!itudinal si transveral ale navei, se obtin fortene de inaintare la virare Fiv si forta de apropiere la virare Fav, prima fiind mai mica iar a doua mai mare, in comparatie cu fortele similare ale paramei de etrava. "fectele de apropiere a provei si departare a pupei de cheu, produse de cuplurile de forte Fv si Fv, Fav si Frps, Fiv si Ff, precum si de momentul fortei de virare Fv.d, sunt mai puternice, fapt care impune executarea manevrei de virare cu viteza mica. Reactiile punctului de sprijin, precum si fortele Frps si Ff, impun variatia vitezei de virare a paramei prova, in sensul micsorarii sau chiar al stoparii pentru scurt timp a virarii, permitandu-se, astfel, fortei Frps sa indeparteze nava de tranchet si sa anuleze forta de frecare ce se opune inaintarii navei.

7n conditiile existentei vantului de travers de la cheu spre lar!, fortele determinate de virarea paramei prova si de actiunea fortei vantului produc deplasarea navei in mod asemanator cu deplasarea produsa la virarea paramei de etrava. ;omentul creat de vant FS.dS este mare si contribuie la indepartarea rapida a pupei de cheu si aducerea ei sub vant. 8eoarece punctul de palicatie a fortei de virare se afla situat in plan paralel cu planul diametral lon!itudinal al navei, la finalulmanevrei nava va veni in aliura cu vant strans, iar forta de virare va avea o directie paralela cu directia vantului, dar de sens contrar. &i in acest caz, la finalul manevrei, forta vantului FS se va aplica intr-un nou centru velic momentan, determinat de noua aliura a navei, iar omentul creat de vant se va micsora mult, pana la valoarea 4.

2.Explicati manevra de plecare a navei de la c2eu cu bordul pe vant. Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singur elice pe vnt dinspre larg 2 c4nd v4ntul este de for- mic manevra este uoar, apropierea navei de cheu este influen-at de v4nt. 2 c4nd for-a v4ntului este mare se recomand s fie fundarisit ancora din v4nt.

Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singur elice n condiii de vnt paralel cu cheul 2 apropierea de locul acostrii se e+ecut cu prova n v4nt, manevra fiind asemntoare cu cea efectuat n condi-ii de calm, diferen-a const n faptul c se transmite la cheu par4ma prova pentru a opri tendin-a navei de a se deplasa napoi, apoi se trimite prin&ul prova.

2 c4nd situa-ia nu permite orientarea navei cu prova n v4nt atunci aceasta se va orienta cu pupa n v4nt i se va deplasa cu vite# mic. c4nd prova navei este aproape de locul de acostare se transmite la cheu par4ma pupa, iar ulterior celelalte le&turi. Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singur elice pe vnt dinspre cheu 2 manevra este asemntoare celei pe timp calm, dar aceasta se e+ecut cu vite# mare, nava fiind orientat cu prova spre cheu. este considerat reuit manevra, c4nd s2au dat le&turile prova i pupa la cheu, ordinea fiind, mai nt4i prova i apoi pupa. 2 c4nd s2a reuit darea numai a prin&ului prova, iar pupa nu s2a apropiat, atunci se ac-ionea# nava din main i c4rm prin filarea prin&ului prova. 2 dac v4ntul este foarte intens i pupa navei nu poate fi apropiat din main i c4rm, atunci se cere asisten-a unui remorcher 3.Cum trebuie sa navi$e o nava aflata in interiorul inei sc2eme de separare a traficului% 311b Colre$ b% . nav care navi! n interiorul unui dispozitiv de separare a traficului trebuie J2% s navi!e pe pasa de navi!aie corespunztoare direciei !enerale a traficului pentru aceast pas/ J3% n msura posibilului, s se ndeprteze de linia sau de zona de separare dintre pase/ J@% ca re!ul !eneral s se an!ajeze sau s ias dintr-o pas de navi!aie pe la una din extremiti, dar atunci cnd intr sau iese prin lateral, s fac aceast manevr sub un un!hi ct mai mic posibil fa de direcia !eneral a traficului

Biletul 1/
1.Explicati efectul virarii paramei pupa:parama de etambou. #arama de etambou este, dupa parama de etrava, le!atura cea mai apropiata de planul diametral lon!itudinal al navei. 8e marimea un!hiului care face le!atura cu acest plan depinde marimea fortei de apropiere la virare$Fav% si usurinta manevrei de deplasare inainte a navei. ?a virarea paramei de etambou, forta de virare Fv actioneaza in lun!ul paramei, avand punctul de aplicatie la nara de etambou si sensul catre punctul fix$baba% unde este pusa !asa.

Dranslata in centrul de !reutate al navei si descompusa in componente, forta de virare Fv are in planul diametral lon!itudinal forta de inaintare a navei la virare Fiv si in planul transversal forta de apropierea pupei navei la cheu Fav. Forta de virare a paramei etambou se poate descompune in componentele sale din aceleasi planuri, in puctul sau de aplicatie, la nara de etambou. 0irare paramei de etambou, in aceste conditii, va duce nava cu pupa in vant, si se va stabiliza, cu planul diametral lon!itudinal, perpendicular pe cheu, in dreptul babalei la care se afla !asa le!aturii. 7n aceasta pozitie, forta de virare Fv, care apropie nava cu pupa de cheu, va avea sensul contrat cu forta FS, fapt care va duce la cresterea tensiunii in parama de etambou. 0antul va avea un nou centru velic momentan, iar efectul sau asupra navei va fi mai mic din cauza micsorarii suprafetei suprastructurilor proiectate pe noul plan perpendicular. ,ava fiind acum in aliura cu vantul din pupa, centrul velic momentan se va afla aproximativ in planul diametral lon!itudinal al navei. Nratul dS devenind e!al cu 4, momentul vantului se anuleaza.

#arama pupa este o le!atura data spre inapoi, a carei !asa se pune la o baba mai apropiata de pupa navei decat babaua la care se pune !asa paramei de etambou. -cest fapt duce la marirea un!hiului pe care il face parama prupa cu planul diametral lon!itudinal al navei si implicit al fortei de virare Fv.

7n functie de marimea acestui un!hi, prin descompunerea fortei de virare Fv, in componentele sale din planele lon!itudinal si transveral ale navei, se obtin fortene de inaintare la virare Fiv si forta de apropiere la virare Fav, prima fiind mai mica iar a doua mai mare, in comparatie cu fortele similare ale paramei de etambou. "fectele de apropiere a pupei si departare a provei de cheu, produse de cuplurile de forte Fv si Fv, Fav si Frps, Fiv si Ff, precum si de momentul fortei de virare Fv.d, sunt mai puternice, fapt care impune executarea manevrei de virare cu viteza mica. Reactiile punctului de sprijin, precum si fortele Frps si Ff, impun variatia vitezei de virare a paramei pupa, in sensul micsorarii sau chiar al stoparii pentru scurt timp a virarii, permitandu-se, astfel, fortei Frps sa indeparteze nava de tranchet si sa anuleze forta de frecare ce se opune inaintarii navei. 7n conditiile existentei vantului de travers de la cheu spre lar!, fortele determinate de virarea paramei pupa si de actiunea fortei vantului produc deplasarea navei in mod asemanator cu deplasarea produsa la virarea paramei de etambou. ;omentul creat de vant FS.dS este mare si contribuie la indepartarea rapida a provei de cheu si aducerea ei sub vant. 8eoarece punctul de palicatie a fortei de virare se afla situat in plan paralel cu planul diametral lon!itudinal al navei, la finalul manevrei nava va veni in aliura cu vant strans, iar forta de virare va avea o directie paralela cu directia vantului, dar de sens contrar. &i in acest caz, la finalul manevrei, forta vantului FS se va aplica intr-un nou centru velic momentan, determinat de noua aliura a navei, iar momentul creat de vant se va micsora mult, pana la valoarea 4.

2.Explicati manevra de le$are la o $eamandura

?e!area navei se execut de marinari aflai n barca ce se lanseaz la ap n bordul n care urmeaz s se dea le!tura, lansarea la ap fcndu-se atunci cnd curentul de ap format de elice nu mai poate s o jeneze. Fnd nava a ajuns aproape de !eamandur, barca se ndreapt spre baliz #i acosteaz la aceasta n bordul opus navei $se va evita a se intra cu barca ntre !eamandur #i nav%. &e transmite la barc o parm metalic pentru le!area provizorie a navei de !eamandur. ;anevra navei de acostare la !eamandur se consider bun atunci cnd nava se apropie cu prova la travers de aceasta #i la o distan de A-24m, astfel nct s-i permit celui care o execut s observe permanent aciunile pe care le execut cei din barc. 8up le!area parmei de inelul !eamandurii ncepe virarea acesteia pentru apropierea etravei de !eamandur, iar dac puterea de traciune a ma#inii de for nu este suficient, pentru apropierea navei de !eamandur se va ajuta manevra #i din ma#in.

8eoarece pe timpul virrii parmei pentru apropierea navei de !eamandur, parma va fi supus la eforturi mari, se vor lua msuri mai nti de ndeprtarea brcii cu oamenii care au executat le!area #i apoi s nceap virarea, pentru a se evita eventualele accidente. 8up apropierea navei de !eamandur se va transmite captul lanului de le!are, cu ajutorul cheilor cluz alunecnd pe parma provizorie, direct de la nav la !eamandur, unde se fixeaz cu o cheie de mpreunare cu vrtej. 8up stabilirea lun!imii de lan corespunztoare evitrii oricrui pericol, se va slbi prin filare u#oar, parma provizorie.

;anevra de le!are a navei se poate executa la una sau dou !eamanduri, n funcie de condiiile oferite sau de necesitatea activiti, le!area navei la dou !eamanduri executndu-se astfel, n urmtoarele situaii a. !eamandurile sunt ancorate cu orientarea pe direcia vntului sau>#i a curentului, distana dintre ele fiind cu puin mai mare dect lun!imea navei - se lea! nava mai nti cu prova la !eamandura din vnt>curent #i apoi cu pupa care va fi abtut $orientat%, spre !eamandura de sub vnt, la care 0FK de asemeni se va da le!tura cu o barc/ 3
2T

- dac condiiile impun ca pupa s se afle n curent sau vnt, se va le!a mai nti pupa la !eamandura din vnt sau curent, iar prova va fi abtut de curent sau vnt spre cealalt !eamandur, de sub vnt.

0FK 3 2

b. vntul are o alt direcie dect linia !eamandurilor - se manevreaz astfel ca pupa navei s se poat le!a nainte ca nava s cad sub vntul !eamandurilor. +entru navele mici #i u#oare manevra este asemntoare cu celelalte dou situaii dinainte cu deosebirea c ntoarcerea navei spre direcia opus se face pe !eamandur.
0FK 3 0FK 2 2 3

Rolul cel mai important pentru ca manevra de le!are s fie executat bine, l are viteza cu care acioneaz marinarii de la posturile de manevr, modul cum sau fcut pre!tirile pentru le!are precum #i precizia cu care comandantul navei menine nava ct mai aproape de !eamandur manevrnd din crm #i ma#in.

3.Cum trebuie sa navi$e o nava sub operatiuni de pescuit in sc2emele de separare a traficului% 3 11i Colre$ . nav an!ajat n pescuit nu trebuie s stnjeneasc trecerea unei nave care navi! pe o pas de navi!aie.

Biletul 10
1.Explicati efectul virarii unui sprin$. &prin!ul prova este prima le!atura data spre inapoi din extremitatea prova a navei. +ozitia sprin!ului trebuie sa faca un un!hi mic cu planul diametral lon!itudinal al navei, pentru ca la virare sa produca o forta de apropiere mica. ;anevra de deplasare a navei inapoi pe parame se executa, in special, prin virarea sprin!ului prova.

+rin descompunerea fortei de virare a sprin!ului Fv, in central de !reutate al navei O se obtine forta de inaintare la virare in planul lon!itudinal Fiv si forta de apropiere la virare in planul transversal.

Fu cat forta de apropiere este mai mica, cu atat nava se va deplasa mai usor inapoi, deoarece, atat forta de reactive Frps, cat si forta de frecare a punctului de sprijin de pe tranchet la actiunea fortei de apropiere Ff vor afecta mai putin forta de inaintare la virare Fiv, iar apropierea provei si indepartarea pupei de cheu vor fi mai mici, sau foarte mici.

Fuplurile care produc miscarea de apropiere a provei si departarea pupei de cheu sunt Fav si Frps, Fv si FvTT, precum si momentul fortei de virare Fv.d al carui brat d depinde de latimea navei si in special de un!hiul sprin!ului cu planul diametral lon!itudinal al navei. 7n conditiile unui vant de travers dinspre cheu spre lar!, manevra de deplasare a navei inapoi prin virarea sprin!ului devine dificila. Fortele, cuplurile si momentele care determina o miscare vi!uroasa de departare a pupei navei de cheu, la inceput, si cu o usoara deplasare inapoi a navei si apropierea provei de cheu sunt forta de apropiere la virare Fav, forta cu care actioneaza vantul FS, forta rezultanta RFvFS, cuplurile Fav si FS, Fv si FvTT, precum si momentele determinate de forta de virare Fv.d si de forta vantului FS.8S. Nratul dS, la inceputul manevrei, se va mari, apoi va scadea, pana cand, prin deplasarea navei inapoi si la indepartarea ei de cheu, sprin!ul prova ajun!e parama prova, si se va anula, cand, nara de bordaj unde se afla punctual de aplicatie al fortei de virare va ajun!e in dreptul !asei. Fresterea bratului mareste efectul de departare al pupei si de apropiere a provei de cheu. 7n acest caz, daca sprin!ul a fost virat prea mult si lun!imea ramasa este mai mica decat distanta de la nara de bordaj a sprin!ului la etrava, in miscarea sa de rotatie, nava va atin!e cheul cu etrava sau bulbul. 7n momentul lovirii de cheu, tensiunea in le!atura va creste proportional cu distanta de la babaua sprin!ului la punctual de contact cu cheul si cu viteza de rotire pe care nava o va avea in timpul lovirii de cheu. Fand lun!imea ramasa este mai mare, nava ajun!e in aliura cu vant strans, iar sprin!ul devine parama prova. Fentrul velic momentan se va schimba, apropiindu-se de planul diametral lon!itudinal al navei si determinand reducerea bratului dS si a momentului fortei FS. 2.Explicati manevra de plecare de la $eamandura. 3.Cand se considera ca o nava a!un$e din urma o alta nava% 313 Colre$ 0a fi considerat nav care ajun!e o alt nav, acea nav care se apropie de alt nav venind dintr-un un!hi mai mare de 33Q,A dinapoia traversului acelei nave, adic aceea care se !se#te ntr-o astfel de poziie fa de nava ajuns nct noaptea ar putea vedea numai lumina din pupa navei ajunse, fr s vad vreuna din luminile din bordure.

Biletul 21
1.Cum actionati pentru manevra navei cu parame inainte% +entru deplasarea navei spre 6inainteU, se executa urmatoarele operafiuni
2 2

vira parama de etrava si sprin!ul pupa vira parama prova si sprin!ul pupa

2.;anevra de le$are la terminal a navei. ;odalitati activitati pre$atitoare.

-propierea de terminal, ocuparea poziiei, le!area de !eamanduri #i stabilirea navei pe locul pentru operare se poate face prin urmtoarele tipuri de manevr

a. prin diferite forme de ancorare cu prova #i fixarea pupei navei la una sau mai multe !eamanduri $la monobuoV sau multibuoV%/ b. prin le!area navei cu prova direct la !eamandura terminalului petrolier/

c. n WtandemX, prin le!area navei direct de pupa unei nave depozit, dinaintefixat la !eamandura terminalului petrolier. &tabilirea acestor variante de manevr pentru le!area navelor la !eamandurile
dispuse la terminalele petroliere, n vederea operrii, sunt specifice fiecrui terminal #i se face n funcie de condiiile oferite #i particularitile locului n care acestea sunt dispuse astfel - direcia predominant a vntului #i curentului/ - mrimea navelor care opereaz/ - adncimea apei, confi!uraia fundului #i a coastei/ - sezonul n care se opereaz/ - numrul de !eamanduri oferite pentru le!are. -ceste manevre se pot executa avnd la bord un pilot specializat, inndu-se cont de starea vremii #i mrimea navei $dac vremea nu permite se va a#tepta cu executarea manevrei%, dar indiferent de situaie, comandantul navei de#i este obli!at s in cont de instruciunile pilotului, poart ntrea!a rspundere asupra manevrei. +e timpul manevrei marinarii cei mai experimentai #i #efii de manevr se vor afla la posturile de manevr, corectitudinea executrii manevrei depinznd foarte mult de modul #i viteza cu care ace#tia acioneaz. -tta timp ct nava se afl n activiti de operare, se va instala cart la posturile de dare #i fixare a le!turilor, pentru observarea acestora, a monobuoVului, precum #i asupra modului de comportare a navei. -supra unei nave cu suprastructuri nalte, vntul va fi cel care va avea influen predominant, pe cnd asupra unei nave cu pescaj mare, curentul va fi cel care va avea influen predominant. 1nainte de nceperea manevrei de le!are la sistemul de !eamanduri al unui terminal #i innd cont de faptul c de cele mai multe ori aceste locuri se afl poziionate n mare liber mai puin adpostite comparativ cu locurile din acvatoriile portuare se vor lua n considerare urmtoarele indicaii pe timpul pre!tirilor n vederea executrii manevrei - instalaiile de manevrare a parmelor $vinciuri, cabestane% #i de le!are s fie n stare de funcionare #i s se verifice acest lucru nainte de manevr/

- parmele ce se vor folosi ca le!turi s fie bune, calitative, s fie la ndemn pentru ca s
se poat manevra repede #i u#or se vor folosi la manevre membrii din echipaj cei mai bine pre!tii #i condu#i de ofieri #efi de manevre, cu experien/ - pe timpul executrii manevrei cartul de la ma#ini va fi avertizat asupra acestui lucru pentru a putea interveni imediat n orice situaii de avarie/ - le!turile #i sistemul de comunicaii dintre puntea de comand #i posturile de manevr trebuie s fie permanent n funciune #i s fie dublat n caz de avarie.

- se vor pre!ti ambele ancore pentru a fi fundarisite n caz de pericol, chiar daca le!area se face fr ancorare. 3.Cum se comporta o nava care a!un$e din urma o alta nava6depaseste7%313 Colre$ .ricare ar fi prevederile re!ulilor din partea N seciunile 7 #i 77, orice nav care ajun!e din urm o alt nav trebuie s se abat din drumul navei ajunse.

Biletul 21
1.Cum actionati pentru manevra navei cu parame inapoi% .+entru deplasarea navei spre 6inapoiU, se executa urmatoarele operafiuni
2 2

vira parama de etambou si sprin!ul prova vira parama pupa si sprin!ul prova

2.Explicati manevra navei de le$are la un terminal monobuo<. -ceast manevr se folose#te mai ales n situaiile cnd n zon exist direcii dominante ale vntului sau curentului sau a rezultantelor dintre acestea, nava ancornd cu planul diametral pe aceste direcii. -ceast manevr folose#te metodele de ancorare a navei cu dou ancore n barb sau afurcat, cu prova n direcia vntului #i curentului, situat pe axa sistemului de !eamanduri #i avnd lun!imea lanurilor de ancor la terminarea manevrei e!al cu de trei 5

cinci ori adncimea apei, distana dintre ancore e!al cu de patru 5 cinci ori adncimea apei, iar un!hiul dintre lanuri de aproximativ 9A4 5 )44. 8up ce s-a executat manevra de ancorare, prin filarea lanurilor #i cu ajutorul crmei #i al ma#inii pe mar# foarte ncet napoi, nava fiind permanent pe direcia axei din sistemul de !eamanduri, va fi adus n poziia final de le!are. 1n timp ce nava se deplaseaz napoi pe axa planului de !eamanduri, #alupa de manevr a terminalului va transmite spre #i dinspre !eamandurile din pupa #i din vnt primele legturi #i dup aceea la celelalte !eamanduri. 1nainte de definitivarea le!turilor respective, se va manevra nava din acestea pentru a fi fixat n poziia optim de le!are la monobuoV sau multibuoV pentru operare. 8e reinut faptul c pe timpul acestei poziionri a navei nu se va mai folosi ma#ina, ci manevra se va executa numai din parmele de le!are. 8up stabilizarea navei ntre ancore #i !eamanduri, se va transmite cu ajutorul #alupei de manevr a terminalului, furtunul flexibil de ncrcare, cu flotabilitate pozitiv, ce va permite pomparea petrolului ntre monobuoV #i manifoldul navei . 3.Cum se comporta 2 nave ale caror drumuri se incruciseaza% 31+ Colre$ Fnd dou nave cu propulsie mecanic au drumuri care se ncruci#az astfel nct exist un risc de coliziune, nava care vede cealalt nav prin tribordul su trebuie s se abat din drumul celeilalte nave #i, dac circumstanele permit acest lucru, s evite s-i treac prin prova.

Biletul 22
1.Cum actionati pentru manevra navei pe parame pentru apropierea paralela cu c2eul% 2 vira $simultan% traversele prova si pupa
2 vira $simultan% paramele prova si pupa

2.Explicati manevra navei de le$are la un terminal multibuo<. -ceast manevr se folose#te mai ales n situaiile cnd n zon exist direcii dominante ale vntului sau curentului sau a rezultantelor dintre acestea, nava ancornd cu planul diametral pe aceste direcii. -ceast manevr folose#te metodele de ancorare a navei cu dou ancore n barb sau afurcat, cu prova n direcia vntului #i curentului, situat pe axa sistemului de !eamanduri #i avnd lun!imea lanurilor de ancor la terminarea manevrei e!al cu de trei 5 cinci ori adncimea apei, distana dintre ancore e!al cu de patru 5 cinci ori adncimea apei, iar un!hiul dintre lanuri de aproximativ 9A4 5 )44. 8up ce s-a executat manevra de ancorare, prin filarea lanurilor #i cu ajutorul crmei #i al ma#inii pe mar# foarte ncet napoi, nava fiind permanent pe direcia axei din sistemul de !eamanduri, va fi adus n poziia final de le!are. 1n timp ce nava se deplaseaz napoi pe axa planului de !eamanduri, #alupa de manevr a terminalului va transmite spre #i dinspre !eamandurile din pupa #i din vnt primele legturi #i dup aceea la celelalte !eamanduri. 1nainte de definitivarea le!turilor respective, se va manevra nava din acestea pentru a fi fixat n poziia optim de le!are la monobuoV sau multibuoV pentru operare. 8e reinut faptul c pe timpul acestei poziionri a navei nu se va mai folosi ma#ina, ci manevra se va executa numai din parmele de le!are. 8up stabilizarea navei ntre ancore #i !eamanduri, se va transmite cu ajutorul #alupei de manevr a terminalului, furtunul flexibil de ncrcare, cu flotabilitate pozitiv, ce va permite pomparea petrolului ntre monobuoV #i manifoldul navei .

3.Cu ce viteza trebuie sa navi$e o nava in conditii de vizibilitate redusa% 310 Colre$ a% +rezenta re!ul se aplic navelor care nu se vd una pe alta #i care navi! nuntrul sau n apropierea zonelor cu vizibilitate redus. b% .rice nav trebuie s navi!e cu o vitez de si!uran adaptat circumstanelor existente #i condiiilor de vizibilitate redus. ,avele cu propulsie mecanic trebuie s aib ma#inile !ata pentru o manevr imediat. c% -tunci cnd se conformeaz re!ulilor din seciunea 7-a din prezenta parte, orice nav trebuie s in neaprat seama de circumstanele existente #i de vizibilitate redus. d% . nav care detecteaz numai cu radarul prezena unei alte nave trebuie s determine dac se dezvolt o situaie de foarte mare apropiere #i>sau dac exist riscul unei coliziuni. 1n acest caz, nava trebuie s ia msuri pentru evitarea acestei situaii cu mult timp nainte/ dac aceste msuri constau dintr-o schimbare de drum, este necesar s se evite, n msura posibilului, urmtoarele manevre J2% o schimbare de drum ctre babord n cazul unei nave aflate naintea traversului, alta dect o nav n curs de dep#ire/ J3% o schimbare de drum n direcia unei nave care se afl la traversul sau napoia traversului. e% Fu excepia cazului n care s-a determinat c nu exist un risc de coliziune, orice nav care aude - aparent naintea traversului - semnalul de cea al altei nave sau care nu poate evita o situaie de foarte mare apropiere cu o alt nav aflat naintea traversului su trebuie s reduc viteza sa la treapta minim necesar meninerii drumului. 8ac este necesar, va trebui s se opreasc #i 5 n orice caz 5 s se navi!e cu o atenie extrem pn cnd pericolul de coliziune a trecut.

Biletul 23
1.Cum se executa manevra navei pe parame pentru scoaterea provei% 2 vira parama pupa, tinandu-se sprin!ul pupa
2 vira sprin!ul pupa, tinandu-se parama pupa 2 vira sprin!ul pupa, tinandu-se traversa pupa

2.Ce activitati se executa la bordul unei nave remorcate pentru remorca!ul maritim% 8a nava care urmea# a fi remorcat se efectuea# urmtoarele pre&tiri 2 se va bo-a una din ancore n vederea utili#rii lan-ului %la nevoie( drept remorc 2 se pre&tete o remorc ce va fi fi+at cu un capt la prova navei, iar cellalt capt va fi dus spre pupa prin bordul din v4nt. de acest capt se va le&a o saul lun& 2 se pre&tesc mai multe bandule i se verific lansatorul de bandul sub aspect func-ional 2 se pre&tesc vinciurile i cabestanele n vederea utili#rii lor la recuperarea remorcii 2 se pre&tete o barc pentru a fi lansat la ap n scopul transmiterii remorcii prin intermediul ei la nevoie Remorcherul va fi informat despre poziia navei avariate n raport cu direcia de aciune a vntului, astfel: 2 nava cu castel la pupa va fi cu prova n v4nt 2 nava cu suprastructur nalt la centru va avea v4ntul la apro+imativ un cart napoia traversului 2 navele cu suprastructuri nalte de la prova la pupa se vor orienta cu traversul n v4nt 2 navele cu castel prova va fi cu pupa n v4nt

Biletul 2(

1.Cum se executa manevra navei pe parame pentru scoaterea pupei% 2 vira parama prova, tinandu-se sprin!ul prova
2 vira sprin!ul prova, tnandu-se parama prova 2 vira sprin!ul prova, tinandu-se traversa prova

2.Explicati procedeul de remorcare in sia! pe mare calma. - apropierea remorcherului la o distan lateral de @4 5 @A metri pe un drum paralel cu axul lon!itudinal al navei de remorcat - momentul $2% este cel corespunztor transmiterii remorcii cu lansatorul de bandul - fixarea remorcii cu si!uran la nava de remorcat $distan de :4 metri ntre nave% - plecarea cu viteza 6F.-RD" 1,F"DX $ntinderea pro!resiv a remorcii%, mrirea vitezei se face dup ce remorca s-a ntins %%%$emorca&ul n sia& pe mare calm , pe distane mari, al unei nave n deriv datorit unor avarii la ma#ini, dar cu instalaia de !uvernare n funcionare se execut astfel - remorcherul se apropie de nava avariat pe un drum paralel prin bordul din vnt al acesteia. 8istana dintre nave trebuie s fie de cel puin @4-:4 m. - cnd remorcherul ajun!e cu prova n dreptul pupei navei avariate, transmite remorca cu ajutorul bandulei/ - nava avariat primind remorca o va fixa n condiii ct mai bune/ - pe timpul transmiterii #i le!rii remorcii ntre pupa remorcherului #i prova navei remorcate trebuie s fie o distan de cel puin :4 m/ - plecarea convoiului se execut cu vitez foarte mic ntru-ct remorca trebuie ntins pro!resiv, dintr-un relevment prova de @44 - @A4 #i pe un drum paralel cu al navei remorcate/ - mrirea vitezei nu se realizeaz nainte de ntinderea complet a remorcii. 3.Ce se intele$e prin expresia lumina de catar$%321 Colre$ "xpresia 6lumin de catar!X nseamn o lumin alb amplasat n planul lon!itudinal alnavei, artnd o lumin nentrerupt pe un arc de orizont de 33AY #iastfel fixat nct s arate lumina ncepnd din prova pn la 33,Ao napoia traversului, n fiecare bord.

Biletul 2+
1.Ce conditii trebuie sa indeplineasca un loc de ancorare% Pn loc bun de ancorare trebuie sa indeplineasca urmatoarele condijii
2 2 2

sa aiba adancimi suficient de mari in raport cu pescajul maxim al navei/ fundul apei sa fie favorabil fixarii $smul!erii% ancorei/ panta fundului apei sa fie corespunzatoare pentru a nu se produce !raparea ancorei sa permita o u*oara aterizare la coasta *i o plecare si!ura in condijiile existenjei sa constituie un bun adapost in condijiile de vreme rea/ sa existe spatiu suficient de deriva in condijiile !raparii ancorei/

$ancorelor%/
2

vantului dominant *i a a!itajiei marii/

2 2

sa dispuna de amenajari de navi!ajie

=dancimea apei 7n practica marinareasca s-au stabilit o serie de formule empirice pentru stabilirea adancimii optime a apei. a. adancimea minima >min ? 5max @ 2 @ 3m unde h - inaljimea maxima a valului Dmaxpescajul maxim @m 5 rezerva sub chila
b. adancimea foarte buna

>fb ? 5max @ 21m

c. adancimea buna

>b ? 5max @ .+m

d. adancimea ma*ima

>max ? 61 + 4 1 .7l AmBunde l - lun!imea totala a lanfului Zm[ &e va ancora la Lmax numai in cazuri deosebite, de forta majora. Natura fundului apei
a. funduri optime pentru ancorare 2

ar!ila vascoasa, namol vascos, nisip dur, nisip cu al!e, etc. nisip fin, prundi*, scoici sfaramate, namol moale. pietri* marunt *i mare, stanci, bolovani, corali.

b. funduri acceptabile ancorarii 2

c. funduri nefavorabile 2

2.Explicati procedeul de remorcarea in sia! pe mare rea. ,ava de remorcat se afl cu prova n vnt fiind pre!tit pentru a da sau a primi remorca. Remorcherul nu poate s transmit remorca n mod obi#nuit. &7DP-\7- 2 - apropierea remorcherului se face cu viteza 6F.-RD" 1,F"D 1,-7,D"X $poziiile $3%, $@%% - la (4 5 244 metri de prova navei de remorcat se comand 6&D.+ ;-]7,-X #i se lanseaz bandula de la remorcher - lun!imea remorcii 944 5 :44 metri &7DP-\7- 3 - nava avariat va lansa la ap o !eamandur le!at cu o saul de 344 metri lun!ime, pe care se vor le!a din @4 n @4 metri colaci de salvare, de captul rmas la bord al saulei se lea! remorca

-remorcherul manevrnd n pupa navei avariate la o distan de cel puin 244 metri va 6pescuiX !eamandura, implicit remorca #i se va deplasa n prova navei avariate. %%%$emorca&ul n sia& pe vreme rea, pe distane mari, al unei nave cu avarii la ma#ini #i la instalaiile de !uvernare, este mai dificil. ,ava este dispus cu prova n vnt fiind pre!tit pentru a primi sau a transmite remorca. ;anevra se execut astfel - remorcherul se apropie cu prova de prova navei n deriv, pe un drum paralel primind vntul din prova/ - apropierea se execut cu ma#inile acionate foarte ncet nainte, iar n apropiere de nav se vor stopa ma#inile sau se vor aciona pentru scurt timp napoi meninnd o distan nepericuloas/ -transmiterea remorcii se va realiza cnd remorcherul ajun!e la o distan de (4 - 244 ;"DR7 prova fata de prova navei in deriva . - remorca se va transmite prin intermediul pistolului de bandul/ transmiterea remorcii se poate face #i prin intermediul bandulelor sau prin lsarea la ap a unei brci n bordul de sub vnt de ctre nava avariat, remorcherul urmnd un drum paralel cu nava, pentru a proteja barca #i a primi remorca/ - n cazul nereu#itei acestei manevre, nava avariat va lansa la ap o !eamandur le!at cu o saul de circa 344 m/ din @4 n @4 m de saul se vor le!a colaci de salvare, iar la captul rmas la bord se va le!a remorca/ remorcherul manevrnd n pupa navei avariate la o distan de cel puin 244 m, va pescui !eamandura #i va vira la bord remorca manevrnd apoi ctre prova navei/ - lun!imea remorcii trebuie s fie de cel puin 944-:44 m/ - pe timpul mar#ului remorca se va recupera sau se va fila pn cnd navele vor urca #i cobor simultan pe val/ 3.Ce se intele$e prin expresia lumini din bord% 321b Colre$ "xpresia 6lumini din bordX nseamn o lumin verde amplasat n tribord #i o lumin ro#ie n babord, artnd fiecare o lumin nentrerupt pe un arc de orizont de 223,Ao #i fixat nct s arate lumina ncepnd din prova pn la 33,Ao !rade napoia traversului n bordul espectiv. ?a bordul navelor cu o lun!ime mai mic de 34 metri $? Z 34 m% luminile din borduri pot fi combinate ntr-un sin!ur felinar amplasat n planul lon!itudinal al navei.

Biletul 21.Stabiliti lun$imea lantului ce trebuie filat in timpul manevrei de ancorare in conditiile in care fundul apei este optim iar vantul forta (4+ pe scara Beaufort. 2.Explicati procedeul de remorca! la urec2e. &e utilizeaz pentru nave mici #i pe distane scurte, pe mare calm #i ndeosebi n interiorul porturilor. ?e!area remorcherului de nava avariat se realizeaz n funcie de avariile suferite de nava ce trebuie remorcat, poziia navei care trebuie remorcat, direcia #i fora vntului. +entru efectuarea acestui procedeu de remorcaj este necesar ca remorcherul s aib o putere suficient de mare pentru a-#i pstra manevrabilitatea pe toat durata manevrei. Remorcherul este le!at n cartierul pupa al navei remorcate, astfel nct prelun!irea axului su lon!itudinal s intersecteze planul diametral al navei n punctul iniial de deriv prova $8ipv%. +egturi' - parma de etrav $2%, amareaz remorcherul spre 6nainteX #i transmite fora de traciune la 6mar# napoiX a remorcherului la nava remorcat cnd aceasta trebuie s mic#oreze viteza sau s opreasc

- #prin!ul prova $3%, prin care se transmite fora de traciune de la remorcher la nava remorcat la 6mar# nainteX - traversa pupa $@%, care ntinde la travers sau puin naintea traversului n funcie de forma pupei navei remorcate #i serve#te poziionrii ri!ide a remorcherului la nava remorcat. +rin aceast travers se transmite fora de deriv #i nclinarea la extremitatea pupa a navei remorcate la schimbrile de drum. -cest tip de remorcaj se efectueaz cu precdere n bazinele portuare sau n acele locuri unde nu sunt valuri sau sunt foarte mici, fapt ce determin oscilaii foarte mici $tan!aj, ruliu% ale navelor ansamblului remorcher-nav remorcat. ,avele mari pot s fie antrenate de trei remorchere cuplate bord la bord. Mod de execuie - remorcherul se apropie paralel cu nava avariat pn n dreptul pupei acesteia, unde va orienta crma la dreapta>stn!a $la interior%, pentru a-#i apropia prova de nav/ - cnd prova remorcherul a ajuns la A-24 m de nava avariat, #i stopeaz ma#inile manevrnd din inerie/ - se transmit bandule #i remorci de la ambele nave, le!area lor fcndu-se n cruce/ - apropierea celor dou nave bord n bord va fi protejat cu ajutorul baloanelor de acostare/ - plecarea celor dou nave se execut prin acionarea crmei #i ma#inii remorcherul $mrirea vitezei realizndu-se treptat%/ - pentru o nav care se afl la acostare, naintea plecrii, nava remorcat moleaz le!turile #i anun remorcherul de acest lucru. +e timpul mar#ului, n cadrul remorcajului la ureche, pentru efectuarea ntoarcerilor se procedeaz astfel - cnd se execut ntoarcerea n bordul navei remorcate, se va stopa ma#ina pentru ca nava remorcat sa-#i piard din inerie, apoi se va orienta crma n bordul navei avariate #i se va aciona ma#ina treptat 3.Ce se intele$e prin expresia lumini de pupa% 321c Colre$ "xpresia 6lumin de pupaX nseamn o lumin alb amplasat ct mai aproape posibil n pupa, artnd o lumin nentrerupt pe un arc de orizont de 2@AQ !rade #i fixat astfel nct s arate lumina pe un sector de :',Ao n fiecare bord, ncepnd de la pupa.