Notiunea de incendiu

Incendiul este o ardere initiata de o cauza bine definita,declansata cu sau fara voia omului,scapata de sub control,in urma careia se produc pagube materiale si pentru a carei intrerupere si lichidare este necesara interventia printr-o actiune de stingere cu mijloace adecvate. Conventia internationala pentru securitatea vietii pe mare SOLAS-74 are ca obiectiv specificarea standardelor internationale minim acceptabile pentru proiectarea,construirea,dotarea,echiparea si operarea navelor comerciale. Rezolutia IMO A-437( XI ) adoptata la 15.11.1979 Pregatirea echipajelor pentru stingerea incendiilor recomanda guvernelor membre de a avea in vedere ca toti marinarii sa fie instruiti in ceea ce priveste prevenirea si stingerea incendiilor. Cerintele sunt urmatoare: -cunoasterea pericolului de incendiu la bord si cauzele aparitiei acestuia -toti marinarii trebuie sa fie instruiti,de preferat chiar inainte de prima ambarcare -comandantii si ofiterii,in special cei desemnati a conduce operatiunile de stingere trebuie sa absolve si un program avansat de PSI cu accent pe organizate,tactica si conducere a stingerii. -instruirea suplimentara speciala de lupta contra incendiilor pentru personalul care lucreaza pe tancuri de produse petroliere,produse chimice sau gaze petroliere lichefiate trebuie sa se faca in concordanta cu rezolutiile Conferintei STCW-1978 -cauzele incendiilor pe nave trebuie sa fie examinate cu atentie de catre autoritatile competente si ceea ce este de invatat din aceste cazuri trebuie sa apara introdus in exercitiile de instruire din centrele de pregatire sau la bordul navelor. In vederea instruirii corespunzatoare a marinarilor,aceasta rezolutie prezinta la anexa 1 notiunile care trebuie insusite in cadrul unui program initial (bazic)iar la anexa 2 cele ale unui program avansat. Conventia internationala asupra standardelor de pregatire,brevetare si siguranta a cartului executat de catre navigatori-STCW-1978 Sunt stipulate cerintele minim obligatorii pentru brevetarea comandantilor,sefilor mecanici,secunzilor punte si masina si a celorlalti ofiteri de cart punte si masina.Mai este prevazuta si reglementarea de a se asigura pregatirea continua si reciclarea cu cunostinte la zi a tuturor brevetatilor. Pericolul de incendiu este reprezentat de raportul dintre pericolul potential si masurile de protectie. Pentru stabilirea pericolului de incendiu potential se tine seama de: -sarcina termica -conditiile de vizibilitate si posibilitatea cresterii pagubelor datorita degajarii fumului -marimea compartimentelor de incendiu in functie de posibilitatea de evacuare a caldurii si ventilare -inlatimea compartimentului -eventualitatea cresterii pagubelor datorita degajarii de gaze de ardere cu actiune coroziva

-aglomerarea de valori (materiale,instalatii,aparatura,etc.)pe unitatea de suprafata Dintre masurile de protectie fac parte: Masurile normale-se refera la cunoasterea si respectarea de catre om a tuturor regulilor generale precum si a regulilor specifice de prevenire a incendiilor Masuri speciale-prevederea si dotarea inca de la constructia navei,acolo unde pericolul potential este ridicat ,cu: -constructii rezistente la foc de tip A sau B; -instalatii de detectare,semnalizare si alarmare in caz de incendiu -instalatii automate de stingere cu sprinklere impreuna cu detectoare de incendiu; -instalatii si stingatoare portabile si transportabile pentru interventie in caz de necesitate. -ventilatoare extractoare in compartimentele in care se pot acumula gaze inflamabile; -instalatii electrice de iluminat protejate la explozie; -ignifugarea unor materiale combustibile folosite la constructia navei sau la dotari interioare (mobilier,draperii,covoare,pereti,lambriuri,etc.) Evolutia incendiului In prima faza ,dupa aprinderea unui material combustibil de la o sursa de caldura,se constata o crestere relativ lenta a temperaturii in spatiul respectiv,arderea propagandu-se la materialele din vecinatate,manifestandu-se cu o intensitate din ce in ce mai mare (fara fum,fara flacara,foarte putina caldura). Temperatura creste foarte rapid,determinand cea de-a doua faza,de ardere activa si ca urmare incendiul devine in plina desfasurare.Cresterea temperaturii continua pana cand se stabileste intre caldura degajata si pierderea de caldura in mediul ambiant. Cea de-a treia faza,regresia,se caracterizeaza prin scaderea temperaturii,aportul de caldura fiind inferior pierderilor. Faza de desfasurare libera a incendiului este determinata de timpul calculat din momentul declansarii incendiului pana la introducerea in actiune a mijloacelor pentru stingerea acestuia. Incendiul are patru faze: Faza I-degajare de produse de ardere invizibile (fara fum,fara flacara,foarte putina caldura) Faza II-apare fumul dar nu si flacarile,se degaje putina caldura Faza III-apare flacara si incendiul poate fi observat Faza IV-cantitarea de caldura degajata creste,aerul se dilata,arderea se intensifica,incendiul este in plina desfasurare

Clasificarea incendiilor Se face dupa starea fizica a materialului combustibil implicat: I-Conform National Fire Protection Association (NFPA-10) Clasa A-materiale combustibile solide Clasa B-lichide si gaze combustibile si inflamabile Clasa C-incendii in echipament electronic si electroenergetic Clasa D-metale combustibile sub forma de pulberi II-Conform STAS 11841-83 si I.S.O.-3941 (International Organisation of Standardisation) Clasa A-materiale combustibile solide (lemn,hartie,textile,cauciuc) Clasa B-lichide combustibile (motorina,benzina,etc.) precum si solidele care prin incalzire se topesc (smoala,ceara,parafina) Clasa C-gaze combustibile (metan,butan,hidrogen,etc.) Clasa D-metale combustibile (metale usoare) precum si aliajele acestora sub forma de pulberi (sodiu,potasiu,magneziu,zirconiu,etc.) Arderea este o reactie chimica de oxidare rapida a unei substante in prezenta oxigenului atmosferic cu dezvoltare de caldura si in general insotita de lumina. Pentru a exista procesul de ardere este obligatorie prezenta a trei elemente (asa numitul triunghi al focului ): FUEL-substanta combustibila (materialul); IGNITION-sursa de incalzire (aprindere); OXYGEN-substanta care intretine arderea (oxigenul sau substanta care cedeaza oxigen) Viteza de ardere a materialelor combustibile este influentata de: 1.Temperatura la care are loc prima reactie (la temperaturi scazute ,arderea se desfasoara cu multa greutate). 2.Compozitia chimica respectiv natura elementelor componente ale substantelor respective. 3.Umiditatea excesiva reduce viteza de ardere,in schimb o uscaciune ridicata la solide,o ridica in mod substantial. 4.Curentii de aer maresc viteza de ardere datorita unei alimentari intense cu oxigen. 5.Scaderea presiunii atmosferice micsoreaza viteza de ardere iar cresterea presiunii o accelereaza. 6.Raportul dintre suprafata libera a materialului combustibil si volumul lui:cu cat este mai mare ,cu ata aprinderea se produce mai repede.

7.Catalizatorii pot marii viteza de ardere (autocatalitic) sau pot influenta arderea ca inhibitori reducand viteza de ardere. 8.Concentratia combustibilului exercita cea mai mare influenta asupra vitezei de ardere. Viteza de ardere poate fi exprimata in raport de volum,in raport de masa sau liniar. Transferul de caldura de la focar la mediul inconjurator se face prin cele trei moduri cunoscute: 1.Conductie-Conductibilitatea termica este proprietatea corpurilor de a lasa energia termica sa circule prin interiorul lor,de la zonele calde la zonele reci. 2.Convectie-Curentii de convectie sunt curentii de fluid care se formeaza datorita diferentelor de temperatura din masa fluidului. 3.Radiatie-Orice corp incalzit emite,sub forma de unde electromagnetice,radiatii care se propaga in spatiu cu viteza luminii.